17,360 matches
-
nu te ușchii, buzunaru iote-l plin! Refren: Domni-șioau-les, domni-șioau-les (3x)/Șo kames, ratiate te kar peș? Miss Imoral ț-aș arată un festival .....ce? Îți place ciobanu??? Brânză mea nu-i dă valoare? Miorița bălaie it dau una'n oaie!Hmmm Ce? Nici ciobănașu' nu-i bun? O arzi cu bețivani? Ești fufa mă! N-ai stil. Urveto!N-are servici, n-are lipici. Și nici bani! Khandește urât! Oarbă dupe ține, cu mine nu ține! Refren: Domni-șioau-les, domni-șioau-les (3x
LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350]
-
ea. După câteva momente în care încercă să îi citească expresia de pe chip, o ridică brusc în brațe și o trecu pragul în cel mai tradițional mod cu putință, luând-o pe nepregătite. De îndată ce o lăsă pe blana moale de oaie care acoperea podeaua, se trezi atacată de o nălucă, care o răsturnă pur și simplu de pe picioare. - Robinson!!! La strigătul pătrunzător al bărbatului, un val de aer răzvrătit de niște aripi imense, răvăși părul Monei, după care, totul încetă. Cu
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
vehementă a acesteia (moartea surorii îi trezește porniri eretice), are predilecție pentru evaziunea în imaginar (având mai degrabă profilul artistului), însă îi lipsesc atributele masculinității feroce (respinge alcoolul, se păstrează cast). Finalul Mioarei-mici ni-l prezintă pe naratorul-cioban ținându-i oii botezate de el Miorița un discurs nostalgic antropologic. Așa cum am mai afirmat, "umanistul" Mircea Băduț donquijotează și când vine vorba de literatura de tip science-fiction, al cărei fan declarat este. Un exemplu în acest sens sunt Dosarele pan-galactice, cu
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
Băduț are loc în momentul în care, depășind sfera literaturii, acesta schimbă registrul discursiv și tematic și se cantonează în sfera eseurilor științifice. Dacă în Manoli întâlnim un veritabil "tratat" de antropologie aplicată (a se vedea și discursul ciobanului ținut oii Miorița), eseurile științifice ale autorului conțin speculații pe marginea subiectului. Schimbarea de paradigmă ni-l aduce în prim-plan pe "tehnocratul" Mircea Băduț, cel care devine emitentul unor idei interesante, chiar dacă se pretinde doar "chibiț" în materie: "antropologia se află
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
ca să vin la școală, și în fiecare zi fac nici mai mult, nici mai puțin de zece kilometri: cinci dus, cinci întors acasă... lihnit de foame. - Totuși, dragi elevi, ar fi bine... așa cum bine zice englezul: „Să ne întoarcem la oile noastre”... fiindcă tema pusă în discuție are ca subiect să analizăm compoziția epică, drama... i-a rugat profesoara Luxița Prădăreanu, care începuse să simtă că-i tremură picioarele, numai la gândul că inspectoarea îi va face un raport... „beton” la
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
să se lase frigul. Se afla în pădurea din Corbu cu cele cinci oițe și vreo douăzeci de capre și, cum un vânt rece bătea nemilos, a aprins un foc la marginea crângului ca să se încălzească, uitând cu desăvârșire de oi și capre... când a auzit un zbierat sfâșietor de animal înjughiat. Speriat a fugit în direcția de unde veneau mugetele caprei și a rămas îngrozit de ce-a văzut: un lup sfșiase pe cea mai frumoasă iadă, Garofița, iar capra, mama
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
imediat la trântă cu hoții, cărora le-a administrat o bătaie zdravănă, punându-i astfel pe fugă, și s-a adresat părintelui, care tocmai se ridicase din țărână: "Părinte, binecuvântat fie numele Domnului, căci a ajuns până și la o oaie rătăcită ca mine! Până azi am trăit în fărădelege, dar de-abia acum am înțeles care este sensul vieții! Fie ca ziua de azi să ne aducă un nou început!". A cărat cutia milei pentru preot pe o distanță de
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
buze la farmacia lui veterinară. Dar cățeaua tot o castrez. Acum e rândul meu sămă scarpin iar în cap. - Nici cu asta nu ești de acord? Aduc la repezeală două cafele și mai îndulcesc atmosfera. - Câți miei fată bre, o oaie? - Unu' sau doi. - Dar o cățea? - Poate să fete și opt, nouă, dar atunci sunt prea mici și nu trăiesc toți. - Ai pomenit undeva vreo turmă de câini? - Nu. - Dar turme de oi, sunt. - Mda... Asta așa e. - Vezi că
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
îndulcesc atmosfera. - Câți miei fată bre, o oaie? - Unu' sau doi. - Dar o cățea? - Poate să fete și opt, nouă, dar atunci sunt prea mici și nu trăiesc toți. - Ai pomenit undeva vreo turmă de câini? - Nu. - Dar turme de oi, sunt. - Mda... Asta așa e. - Vezi că a avut Dumnezeu grijă de toate? Zici că acum ai cinci câini mici. Te scap eu de ei când se fac mai mărișori și nu mai sug. - Și dacă fată iar? - Te scap
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
etc. Mie îmi plăcea să stropesc cu “aiasmă”. Bunicul ținea căldărușa cu “aiasmă” iar eu mănunchiul de busuioc, legat cu fir roșu, cu care stropeam peste tot.Cel mai mult îmi plăcea să stropesc văcuța care ne dădea lapte și oile din târlă. Uneori, în târlă era și câte un mieluț cu care mă jucam. Avea, la gât, un ciucure roșu și o acioaie și ne jucam, mieluțul behăind fericit. Mama oaie, venea, imediat, în preajma noastră...Când vedea că puiul ei
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
plăcea să stropesc văcuța care ne dădea lapte și oile din târlă. Uneori, în târlă era și câte un mieluț cu care mă jucam. Avea, la gât, un ciucure roșu și o acioaie și ne jucam, mieluțul behăind fericit. Mama oaie, venea, imediat, în preajma noastră...Când vedea că puiul ei se joacă cu un pui de om, pleca liniștită să-și ronțăie fânul. De atunci și până azi, nu pot mâca nicidecum carne de miel.Tăierea unui miel mi se pare
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm oile și cele puse în căruță de către mama. Mi se împlinea astfel și mie, dorința de-a ajunge pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
grădinița cu flori a mamei din fața casei, astfel că mi-am asigurat o provizie îndestulătoare de momeală. Cu mama în căruță, care mâna caii și cu mine tronând peste toate bagajele ce umpluseră căruța, precum și cu tata pe jos, conducând oile, am parcurs cei opt kilometri până la lac. Ajunși acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se împrăștie. Stăteam cu o nuia în mână și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat deocamdată de urgențele spălării oilor și cailor, tata m-a luat de mână și m-a condus într-un spațiu aflat în stuful crescut pe malul bălții, aranjându-mi undița improvizată și sfătuindu-mă să am grijă să nu cad în apă. Apoi s-a întors
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe capul meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
cu peste cincizeci de ani, de unde să găsești costumație adecvată ? L-au adaptat în persoana unui liceean din vecini și îmbrăcat cu o șubă îmblănită, încălțat cu cizme de cauciuc, parcă era electician ca tata, pe cap purta căciulă de oaie intoarsă pe dos iar fața mânjită cu tăciuni si acoperită cu un ciorap de naylon. Asa negru, semăna mai mult cu Othello sau o sperietoare, decât cu mult doritul și așteptatul Moș-Crăciun. În acest mod s-a desfășurat prima mea
MOŞ GERILĂ & MOŞ CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361955_a_363284]
-
veci,, să înnoiască trăsăturile Chipului Tău întru mine. Eu Te-am părăsit. Tu să nu mă părăsești. Eu am plecat de la Tine, Tu pleacă în căutarea mea, și fă-mă să intru în imașul Tău și mă socotește în numărul oilor turmei Tale celei alese, și mă hrănește împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată îți este Ție sălaș și se vede în ea (se ivește) strălucirea descoperirilor Tale. Și strălucirea aceasta este mângâierea și odihna tuturor
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
din Cotroceni, unde conduceam cu fratele meu Florin-Silviu un faimos „Pop-Club”, la care veneau săptămânal câteva sute de studenți, atrași de audițiile cu muzică occidentală la zi și de comentarea top-urilor din revista americană „Billboard”. Vă dați seama ce „oaie neagră” eram! Nici acum nu trec neobservați 400 de studenți la un loc, în Piața Universității, darămite atunci, ascultând „decadenta” muzică americană! Iar într-o bună zi inevitabilul s-a produs: în revista „Flacăra” un interpret la muzicuță, Cornel Ionescu
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]