3,019 matches
-
trebuie să caute alternative și posibili indicatori ai unei soluții unice (vezi McShane, Von Glinow, 2000, p. 337). Aceste tipuri de decizii afectează îndeosebi modalitățile de luare a lor. Astfel, dacă în luarea deciziilor programate, ca tehnici tradiționale se utilizau obișnuința, rutina de birou, structuri de organizare, în luarea deciziilor neprogramate, ca mijloace tradiționale apăreau judecata, intuiția, creativitatea, reguli empirice, selecționarea și formarea cadrelor în acest scop. Noile condiții sociale și organizaționale au impus însă utilizarea unor tehnici noi. De exemplu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și pentru a menține principii durabile care permit acțiunea rapidă în orice circumstanțe. Shitsuke sau rigoarea presupune capacitatea individului de a face ceea ce vrea și ceea ce trebuie, chiar dacă este un lucru dificil. Această operație încurajează oamenii de a-și forma obișnuința de a lucra ordonat, de a adera la reguli, de a respecta ceea ce este necesar sau se impune. Rigoarea este un proces de repetiție și de antrenament, ea este un fundament al civilizației actuale, un minim indispensabil pentru ca societatea să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
manipulare, presiune, ambiții personale, tertipuri, procesele negocierii urmărind o permanentă linie competitivă. „Filosofia” care stă la baza acestui tip de negociere este relativ simplă, egocentrică și utilitaristă: unii oameni trebuie să câștige, ei fiind predestinați prin legile naturii, destin, tradiții, obișnuințe pentru a învinge și a-i supune și subjuga pe alții. Bogáthy (1999) desprinde două variante particulare ale acestui tip de negociere: eu câștig - tu pierzi; eu pierd - tu câștigi. Varianta Eu câștig-Tu pierzi este, de fapt, cea descrisă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
face față de fapt situației care o produce. Ele protejează individul dar nu construiesc sentimentul de adecvare. De exemplu, teama de a vorbi în public poate fi redusă prin evitarea acestor situații. Deoarece comportamentele defensive reduc anxietatea, ele devin prin repetare obișnuințe puternice, extrem de rezistente la schimbare. Conștientizarea mecanismelor defensive pe care le utilizăm este un pas important în sporirea stimei față de sine și în perfecționarea modului în care comunicăm. Cele mai frecvent utilizate mecanisme defensive sunt: Dorința de a crește încrederea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
prin divorț, sunt în situația de a accepta compromisuri. Pe de o parte ei au nevoie de autonomie și independența omului singur, pe de altă parte doresc intimitate sexuală și companie afectivă ca în cadrul căsătoriei. Conviețuirea, care are la bază obișnuința pare să fie singura formă care oferă o combinație a calităților individuale diferite ale celor doi parteneri. În perioada 1930-1945, într-o serie de țări nordice și vest-europene, se practica așa-numita "căsătorie de probă" („trial marriage") întâlnită mai ales
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cele Înnăscute. Manifestare a vieții psihice și principiu unificator, atitudinea Își are rădăcinile În experiență, prezintă un caracter relativ durabil și exercită, o dată formată, o acțiune de reglare asupra comportamentelor, cunoștințelor și motivațiilor noastre, fără a se confunda Însă cu obișnuințele sau cu automatismele, cu instinctele sau cu Înclinațiile. Se distinge, de asemenea, precizează Jean Stoetzel În mai multe dintre scrierile sale, de trăsătura de personalitate ăcare este mai generală și, se presupune, mai stabilă ă și se diferențiazăîn funcție de o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
morții În atacuri disperate care nouă ne par nebunești? De ce anumite națiuni Își urmăresc descendența după tată, altele după mamă, iar altele după ambii părinți?” (Kluckhohn, 1966, p. 25). Trebuie să punem aceste deosebiri pe seama unor diferențe de „instinct”, de „obișnuință” sau de „climat”? Nu ar fi oare mai judicios să ne aplecăm asupra factorilor socioculturali? Un tot complex Concurat multă vreme de termenul civilizație, care, În accepțiunea sa clasică și cu referire la „rafinarea atitudinilor” și la „Îmblânzirea moravurilor”, se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diferențele dintre indivizi par mai puțin pertinente, astfel că sunt posibile confuzii. Această dublă experiență arată că perceperea diferențelor nu este legată de pertinența sau de importanța lor intrinsecă, ci rezultă, așa cum subliniază comparatismul, din gradul de familiaritate și de obișnuință cu un ansamblu sau altul. Segregarea rasială sau socială pretinde că se bazează pe diferențe obiective și semnificative, cum sunt culoarea pielii, formele corpului, tipul de păr etc. Aceste diferențe nu constituie Însă decât un număr limitat de elemente dintr-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ideii clare șidistincte, această nouă cetățenie deschide calea conceptului modern de Națiune. Fără Îndoială că Taine are dreptate să-i reproșeze lui Rousseau concepția sa despre cetățeni, „toți independenți, toți egali, fără trecut, fără părinți, fără angajamente, fără tradiții, fără obișnuințe, ca niște unități aritmetice perfect separabile, perfect independente” (Taine, 1885). Jean-Jacques Rousseau are totuși grijă să nu abandoneze ă cel puțin În scrierile sale ă referința familială. Pentru aceasta, recurge la alegoria patriotică. Ideea de patrie, referință la vechea țară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
neutralitate și de laicitate sunt folosiți fără deosebire atunci când este vorba de școală. Se referă oare la aceeași realitate? Ar trebui să punem semnul egalității Între ei, așa cum se face În mod curent În utilizarea lor politică? Chestiunea neutralității În ciuda obișnuinței care tinde să le confunde, este util să facem distincție Între cele două cuvinte. Neutralitatea, Într-adevăr, face trimitere la un domeniu de aplicare mai larg decât laicitatea. Depășind domeniul religios, această referință Îi indică pedagogului că școala trebuie să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ce constă sarcina principală a educației laice din punct de vedere religios și neutre din punct de vedere politic. Ea trebuie să urmărească dezvoltarea: ă „la nivelul educației intelectuale, a respectului și dragostei pentru adevăr, a reflecției personale și a obișnuinței de a gândi liber, În același timp cu deprinderea spiritului de toleranță; ă la nivelul educației morale, a sentimentului drepturilor și demnității persoanei umane, a conștiinței responsabilității individuale, precum și a sentimentului de dreptate și de solidaritate socială; ă la nivelul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
suporta flash-urile bolizilor care vor cu disperare să te depășească a devenit un exercițiu de maximă stăpânire de sine, a opri la semafor la culoarea galbenă devine o imensă prostie pentru cel din spatele tău, a tăia linia continuă, o obișnuință, a claxona și înjura pentru orice nimic, o banalitate. Răutatea din noi parcă iese cel mai bine la iveală atunci când suntem în trafic. Dacă în mod teoretic a fi participant la trafic ar trebui să fie simplu, căci regulile sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
importanți, care se complac într-o rutină a mișcării. Dar și aceasta se poate transforma într-una a plictisului: ce farmec mai are călătoria atunci când ți-o permiți când vrei, și pe unde vrei? Oare totul se poate transforma în obișnuință, chiar și fericirea? Mai este fericirea fericire dacă ea este prezentă tot timpul, devenind o stare rutinieră? Filosofia asta este până la urmă o nesfârșită alergare în jurul cozii (poate cea mai frumoasă și captivantă)? Nu credeam acum zece ani că viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
un act prealabil de "botezare", dintr-o habitudine asociativă, deci. Prin contrast, desemnarea este faptul de a crea o asociație ocazională între o secvență lingvistică și un element al realității, care nu face obiectul unui act prealabil sau al unei obișnuințe asociative. Prin urmare, desemnarea nu este codată și nu este memorizată, precum secvența legumele cu care se prepară ciorba (spre deosebire de construcția formă de relief). Se poate constata însă că desemnarea nu este definită decît prin raportare la denominație, încît, pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sintagmatică diferită sau aparținînd unor niveluri de limbă diferite. Desemnarea este astfel faptul de a asocia în mod ocazional o unitate (sau o secvență) lingvistică cu un element din realitate, fără a fi obiectul unui act prealabil sau al unei obișnuințe asociative și, de aceea, nu este codificată sau memorizată (cărțile pe care le-am cumpărat astăzi, spre deosebire de cărțile de gramatică). Într-o abordare superficială, desemnatul, obiectul desemnării, s-ar identifica cu obiectul însuși, căci desemnatul semnului copac ar fi copacul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fi prescrise de cineva, instituie maniera de funcționare a limbii. În 1934, Louis Hjelmslev considera norma un al doilea nivel de abstractizare în raport cu uzul, acesta reprezentînd ceea ce este comun în practica (individuală a) limbii în vorbire. Norma cuprinde ceea ce este obișnuință în uz, fără a genera neînțelegerea, iar, în interiorul ei, se distinge o zonă redusă în care elementele sînt stabilizate prin relații mutuale, alcătuind sistemul, cel de-al treilea nivel de abstractizare. Prin urmare, norma este, după L. Hjelmslev, o realizare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
parametrilor gramaticali cunoscuți în mod tradițional cu numele de recțiune și de conexiune. Prin programul minimalist se produc modificări tehnice în sistemul sintactic sau în cel computațional, precum și la nivelurile de reprezentare, căci condițiile gramaticale sau lingvistice devin mai integrate obișnuințelor cognitive. V. actant, capitalizare, cîmp, identitate, narativitate, polisemie, praxem, sem. GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO-LINARES 2004. RN PROGRESIE TEMATICĂ. Unul dintre standardele textualității, progresia tematică, în asociere cu coerența asigură introducerea unei teme noi, determinînd în acest
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a proceda, în prealabil, la o operație de ruptură epistemologică. Savantul trebuie, așa cum zicea Bachelard, să se desprină de evidențele înșelătoare impuse de simțul comun, sociologul trebuie să se abțină, așa cum zicea Durkheim, să recurgă la "prenoțiuni pe care lunga obișnuință ni le prezintă drept naturale". Un autor la care ținem mult, dizidentul ceh Karel Kosik recent plecat dintre noi atrăgea atenția specialiștilor științelor sociale asupra pericolului luării în considerare a aparențelor. În 1970, acesta scria: "Dacă cunoașterea oferită de simțul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
existența unor noi clivaje. Trebuie să respectăm în prealabil regulile care guvernează modelul clivajelor și, evitând confuziile și forțările conceptuale denunțate mai sus, să renunțăm la îngrădirea anarhică a diferitelor categorii inadecvate. Una dintre acestea trebuie în mod special condamnată: obișnuința de a-i opune pe materialiști post materialiștilor, total nepotrivită în cazul vechilor democrații populare. Tensiunile dintre clasele de vârstă obișnuite cu epoca penuriei și reconstrucției, pe de o parte, și copiii răsfățați ai perioadei golden sixties nu sunt regăsibile
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din piele, circulând cu tramvaiul la clasa a doua și privind cu dezgust lumea grăbită și vicleană din vacarmul urban, madam Delcă ajunge la casa Ivonei, unde mai degrabă se strecoară decât e poftită. Dintr-un amestec de milă și obișnuință, Ivona îi oferă Vicăi odată la două luni o pensie de 50 de lei, supliment binevenit la cei 650, care abia îi ajung pentru a plăti "și chiria, și lumina, și televizoru...". Însă ceea ce metamorfozează personajul dintr-o prezență anonimă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
întotdeauna naratorul drept personaj central, ceea ce înseamnă o frecvență foarte mare în texte a persoanelor 1 și 2, în poziții agentive, S sau A, care, pentru derularea narativă, apar des coordonate. Prin urmare, este vorba mai mult de o anumită obișnuință de a povesti a societății, decât de o regulă de funcționare a limbii. O aplicare a antipasivului în toate aceste situații ar fi complicat mult structura textului narativ. Alte limbi care folosesc pivot mixt sunt: ciukota, eschimosa din Groenlanda, tongana
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de magneziu) și cele uleioase (cu ulei de ricin și de parafină). Se vor evita tabletele laxative de sinteză chimică și purgativele drastice iar cele blânde vor fi folosite numai ocazional sau pe perioade scurte de timp deoarece pot produce obișnuință și iritații anorectale și ale colonului. De asemenea se vor evita și alte medicamente de sinteză și anume antidepresivele triciclice (imipramină, desipramină), analgezice pe bază de morfină, antiacide gastrice pe bază de aluminiu și calciu precum și diferite antihistaminice. Trebuie să
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
viață. Dar nu s-au împotrivit hotărârii arhimandritului Antonie, starețul mănăstirii. N-au intuit ce pustiu va fi în mănăstire fără Maica Domnului. Cât timp a fost plecată icoana, nu s-au mai făcut slujbe. „Mergeam să ne închinăm din obișnuință, la locul rămas gol, și ne podideau lacrimile", mărturisește măicuța Fanuria, mărturisesc viețuitorii de la Giurgeni La Vaslui, Maica Domnului a strâns o golgotă de necazuri și dureri. A privit spre evlavia unora, spre cutezanța și nădejdea altora, a scrutat depărtările
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
cumva, Încă o dată, „oboseala” noastră de a trăi În vecinătatea abstractului Viu, a puterilor fără formă, substanță și coerență „logică”, oboseala, mediocritatea spiritului Încă și Încă o dată victorioasă?! Refuzul a ceea ce este „dificil” și „improbabil”, văzute În ordinea calpă a „obișnuinței” și „tradiției”, dar, mai probabil, În refuzul Încă o dată reiterat al „devenirii” (În sens heraclitian și hegelian!Ă, al urmăririi consecvente și teribil de curajoase a drumului nostru spre... umanitate! Al desprinderii tot mai clare, mai „sinucigașe”, dacă vreți, de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
comparate valorile moderne cu valorile postmoderne (de ex. cunoaștere/știință înțelepciune/gnoză; totalitate întregime; satisfacție împlinire; producție creație; schimbare transformare), în acestea din urmă "tensiunea dintre contradictorii clădește o unitate mai mare care le include". Aplicațiile pot fi surprinzătoare pentru obișnuințele (prejudecățile) noastre (Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu "un poet transmodernist prin excelență", basarabeanul Victor Teleucă, Milan Kundera), dar demonstrația este fără de cusur, parcurgând devenirea creatorului, trecerea lui de pe o treaptă pe alta, mai înaltă ori, dacă vreți, mai profundă, mai apropiată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]