2,926 matches
-
bucată de pâine și o înmuie în uleiul de măsline. — Izzie ce zice de toată povestea asta? — Încearcă să nu pară, dar știu că e absolut îngrozită. Ea și Duncan nu s-au prea plăcut niciodată. În plus, ea e obsedată de ideea — citez — “că mi-e greu să mă definesc în afara unei relații”, am încheiat citatul. Cu alte cuvinte, obișnuitele ei psihoaiureli. Adriana și Leigh schimbară priviri cunoscătoare. — Ce? întrebă Emmy. Leigh se uita fix în farfurie, iar Adriana își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
În plus, în oraș se renovează apartamentul de deasupra mea și zgomotul e insuportabil. — Mmm, făcu Leigh, luând meniul de la chelner. Jesse scutură din cap și se lăsă pe speteaza scaunului. — Cum de suporți să stai atâtea ore cu nemernici obsedați de propria persoană așa ca mine? Leigh nu se putu abține să nu râdă. — Face parte din îndatoririle mele, spuse ea. — Apropo, sunt sigur că ești curioasă să— — Jesse, spuse ea dulce, întrerupându-l. O să avem destul timp și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
dinainte de Duncan. Zicea că sexul n-a fost niciodată grozav, nici măcar la început, dar lucrurile au mers din ce în ce mai rău — mai ales în mintea ei, a recunoscut Emmy — până când a ajuns să se ferească dezgustată de atingerea lui. Povestea asta a obsedat-o întotdeauna pe Leigh care înțelegea perfect cum e să te crispezi la sărutul iubitului tău și tocmai de aceea i se păreau atât de plăcute aceste momente când se cuibărea în brațele lui. N-ar vrea să stea goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
iubita lor, descopereau că sunt geloși. Bărbați care se credeau ușuratici în dragoste, își regăseau sentimentul statornic. Fii care trăiseră pe lângă mama lor abia privind-o, legau toată neliniștea și tot regretul de o cută a obrazului ei care le obseda amintirea. Această despărțire brutală, fără nici o posibilitate, fără viitor previzibil, ne lăsa descumpăniți, incapabili să facem ceva împotriva amintirilor acestei prezențe, atât de apropiate încă și atât de îndepărtate în același timp, care ne umplea acum zilele. De fapt, sufeream
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
a făcut mai pregnantă unora ideea, vagă până atunci, că erau condamnați, pentru o crimă necunoscută, la o întemnițare de neînchipuit. Și în timp ce unii își continuau viața lor măruntă și se adaptau claustrării, alții, dimpotrivă, începând de atunci au fost obsedați de ideea de a evada din această închisoare. Oamenii acceptaseră la început să fie rupți de restul lumii așa cum ar fi acceptat orice neplăcere trecătoare care nu stingherea decât unele din obiceiurile lor. Dar, devenind deodată conștienți că sunt într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
donatorul să nu aibă nici un indiciu. Nu va ști nume, nu va ști figură! Undeva așteaptă un viitor tată. Așa-zis. Nimic imoral, există deja menaje În trei. În patru. În paisprezece, În sută, o mie, un milion!... Omenirea e obsedată de sex; mental, totul e prins Într-un singur menaj, manej... Cam așa i se părea lui Thomas că stau lucrurile. Oricum, pînă la libertatea sexuală absolută nu mai era mult. Ce atîtea complicații, recipiente, aparatură, congelare? Cryos și alte
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
deștepți. Cryos oferea speranțe; mamele Însă aveau și ele bagajul lor ereditar, puteau să nască și un retardat ori un rahitic, nimic nu era sigur. Un ținut doar al arienilor, numai Într-o carte sau Într-un film; Berg era obsedat de scenarii de tot felul - să meargă la o editură sau la un studio! S-a Întors Jesper din Legiunea Străină! Vestea l a făcut pe Thomas să lase la o parte orice altă preocupare În după-amiaza aceea și a
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
bun-simț. Și chiar din belșug. Trebuie să ai tăria de caracter să recunoști singură când ai una dintre zilele acelea când degeaba te-ai chinuit să te machiezi. 5. Sunt absolventă de literatură engleză. Poate părea neverosimil ca o fată obsedată de blugii Chloé, ca mine, să fi terminat la Princeton. Când i-am pomenit de școală unei fete de la petrecerea lui Mimi, a exclamat: „Dumnezeule! Vii din Ivy League! Ești un Stephen Hawking feminin“. OK, probabil că cineva cu facultate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
trimită un e-mail; de gândul de a locui în casa noastră de la țară, din Northamptonshire; de gândul de a locui la Londra. Cu alte cuvinte, de orice. Concluzia e că mama, care se autodenumește „mami, deoarece sună mai englezește“, este obsedată de ideea de a controla viața unicei sale fiice. Mamă de profesie și snoabă uluitor de tupeistă, are un fix cu aristocrații britanici, decorațiunile lor interioare și cizmele lor de cauciuc (Le Chameau, căptușite cu piele). Ambiția ei era să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
un șuvițat manual, ultimul răcnet în materie de șuvițe, acum, că vopsitul cu folie s-a demodat. Cel puțin așa susține Ariette, în care poți să ai deplină încredere când vine vorba de îngrijirea părului. Motivul pentru care toată lumea e obsedată de salonul Bergdorf, care ocupă întregul etaj nouă al supermagazinului, e acela că salonul e atât de relaxant încât poți uita cu desăvârșire toate lucrurile grețoase, ca de exemplu faptul că de-abia ai schimbat o vorbă cu logodnicul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Anglia. Nici măcar tata nu prea pomenește de ea - e cam excentric și secretos. În fine, tu de ce-ai plecat din Anglia? —Ei bine, mama e americancă, iar eu am vrut dintotdeauna să stau aici. În plus mama devenise total obsedată de ideea de-a mă mărita cu un englez cu sânge albastru. Brrr! Detest filfizonii! — Sunt enervanți, nu-i așa? —Groaznici. Eu, una, trăiesc cu spaima să nu sfârșesc într-un castel friguros, măritată cu un conte. Nu sună chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
bună prietenă a lui Jolene pentru că nu-i iese niciodată din cuvânt. M-am așezat și am comandat un Pellegrino și o salată. Jolene se comporta ca o persoană sărită de pe fix, cum, de altfel, se-ntâmplă mai totdeauna. Era obsedată de ideea de a-și lua poșeta roz, matlasată, cu lănțișor aurit, din colecția estivală Chanel. Am prevenit-o că, de vreme ce Reese Witherspoon purtase una la fel la ceremonia de decernare a Oscarurilor, toată lumea va încerca să pună mâna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
el aici. Își face o groază de griji pentru tine... Și nu te mai uita așa la mine, nu-i nimic rău în a avea doi prieteni. Psihiatrul meu zice că-i mai bine așa, fiindcă nu ajung să fiu obsedată de nici unul din ei. Starea mi se înrăutățea cu fiecare zi. Îmi făcea rău fiecare colț aurit al acestui palat pentru oaspeți plătitori. Oriunde întorceam ochii vedeam moartea. Femeile care luau micul dejun în L’Espadon, în salonul plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
deloc. Poate, călătoria aceea la Cannes era, la urma urmei, o idee bună. În mod clar, nu m-aș mai gândi tot timpul la cât de elegantă e Adriana în rochia aceea. Dacă rămâneam aici, începeam din nou să fiu obsedată de Zach și, cu sau fără Adriana A, zău că nu merita. Poate atmosfera de la Cannes o să-mi îmbunătățească capacitatea de concentrare. De fapt, mi-am spus eu, nicăieri nu rezolvi mai cu spor problemele importante decât într-un AP.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
-i contactez la timp. N-ai idee unde i-aș putea găsi, nu-i așa? Ar fi atât de minunat dacă tu și micuțul conte v-ați putea întâlni din nou. Nu-mi venea să cred că mama încă-i obsedată de chestiile care nu-i dădeau pace când aveam șase ani. Pur și simplu, e incapabilă să priceapă că nu mai există cavaleri cu armuri strălucitoare și, oricum, nu mă omor după ei. Voi veni cu plăcere la petrecere, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
le place nimic tăiat scurt, îngrijit, nici arbuștii, nici unghiile. Am trecut pe lângă ferme cu zidurile gata să se prăbușească și prin sătucuri cu case cu acoperiș de paie, cu garduri vii care mai de care mai frumoase. Englezii sunt obsedați de gardurile vii. Le dedică secțiuni întregi în ziarele de duminică, pe cuvânt. Singurele lucruri deloc pitorești în timpul drumului erau indicatoarele ocazionale pe care scria WC PUBLIC, indicând cu o săgeată spre toalete ecologice insalubre. Pe la două după-amiază eram la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
apele interioare ce subîntind universul familiar, dominat de nostalgia originilor. Personajul-cititor revine, așadar, fugind de dispariția la care-l osândește orice lectură (cu atât mai mult lectura Cărții Lumii, la al cărei ultim cuvânt nu vom ajunge, aici, niciodată) și obsedat în același timp, unamunian, de dorința supraviețuirii în carne și oase, într-un tărâm unde cursul istoriei de la suprafață e dublat pe dedesubt de întoarcerea spre izvoare a cursului temporal, într-o contraistorie veșnic curgătoare: „Măruntaiele istoriei sunt o contraistorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
nuvele, fac parte din necuprinsa oglindă nemișcată în ubicvitatea ei, oglindă multiformă, regăsibilă în ochii semenului, în ochii devotați ai lui Rosario sau în cei perfizi ai lui Mauricio în care Augusto se vede cutremurat și deznădăjduit. Imaginea oglinzii îl obsedează pe Unamuno, și ea își găsește cea de pe urmă și cea mai pură întrupare în reflexele adânci și înalte ale lacului de munte din vecinătatea satului Sfântului Miguel, Valverde de Lucerna. În ultimul său roman, Miguel de Unamuno se întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
te ajut. Știu că din călătoria pe care ai făcut-o pe meleagurile tale natale te-ai întors cu un soi de sterilitate mintală și nimic nu se mai leagă în tine. Și știu de asemenea că ești atât de obsedat de treaba cu războiul, încât abia dacă te mai gândești la altceva, și tot ce scrii ți se preface într-un comentariu al războiului. — Și cum îți merge pe lumea cealaltă? - l-am întrebat. — Cealaltă? - mi-a răspuns -. Dar care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
s-ar fi anihilat în apele Senei, ca și cum el însuși s-ar fi anihilat în ele; simți o fierbințeală în ceafă și frig în tot corpul, picioarele îi tremurară și-n minte îi apăru spectrul anginei pectorale de care fusese obsedat cu ani în urmă. Cartea îi tremură în mâini, fu nevoit să se rezeme de taraba de pe chei și-n cele din urmă, punând volumul în locul de unde-l luase, se îndepărtă, de-a lungul fluviului, spre casă. Simțise pe frunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mai degrabă decât nimic, dacă paradigmele se schimbă prin experimente cruciale sau prin reconvertirea comunității științifice. Dar lunea mă întrebam cum aș putea avea tupeul să-i întreb pe acei oameni de ce nu se salvează prin cultură, de ce nu sunt obsedați de problema complexității și de esențele ultime. În mine trăia bunicul, Tata Tovică, așa cum îi spuneam eu, întorcându-se când suna a doua oară sirena cocseriei din Călan. Mirosea a cocs. Avea buzunarul plin cu bombonele păpușele, lipite una de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de menajeră. Deși m-am simțit bine Hai odată. N-am timp să scriu mai mult, trebuie să plec. Las hârtia jos pe masă și pornesc spre ușă. După care mă opresc. Nu pot să las scrisoarea neterminată. O să mă obsedeze tot restul zilei. Deși m-am simțit bine în compania dumneavoastră, simt că este timpul pentru o nouă provocare. Vă mulțumesc mult pentru amabilitate. A dumneavoastră, Samantha Sweeting Las creionul jos și-mi împing scaunul înapoi, cu un scrijelit. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
-o vreodată. Eu nu am ce să caut aici ; nu am nici o legătură cu ei. Poate că am avut odinioară, însă nu mai am. Nu pot face asta. Nu-mi pot petrece viața în săli de ședință. Nu pot fi obsedată de fiecare secundă a vieții mele. Nu pot rata și mai mult decât am ratat deja. Cum stau așa, cu teancul de contracte în poală, simt o tensiune tot mai mare în piept. Am făcut o greșeală. Am făcut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Omar Khayyam, Înțelept persan, poet, astronom. Voi vorbi doar În treacăt despre acest naufragiu. Alții decât mine au cântărit nenorocirea În dolari, alții decât mine au inventariat cum se cuvine cadavrele și ultimele cuvinte. După șase ani, nu mă mai obsedează decât acea ființă de carne și cerneală, al cărei nevrednic păstrător am fost pentru o vreme. Oare nu eu, Benjamin O. Lesage, am fost acela care a smuls-o din Asia ei natală? Oare nu În bagajele mele s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Dacă e vorba de recuperarea Manuscrisului, banii nu vor constitui o problemă! Vorbisem cu ardoare. Djamaledin mă privi fix, Își Încruntă sprâncenele, se aplecă spre mine ca și cum ar fi vrut să mă ausculte. — Am impresia că nu sunteți mai puțin obsedat de acest Manuscris decât acel nefericit de Mirza. În acest caz, n-aveți decât o cale de urmat, mergeți la Teheran! Nu vă garantez că veți descoperi acolo cartea, dar, dacă știți să priviți, veți găsi, poate, acolo alte urme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]