9,482 matches
-
și consiliere, psihologie inginerească (ergonomie) și, în special, psihologia muncii și organizațională, s-au intensificat datorită conștientizării „costurilor” și consecințelor negative (efecte imediate sau de lungă durată) ale acțiunii variatelor tipuri de agenți stresori asupra indivizilor și organizațiilor. Inițial, stresul ocupațional - a cărui istorie relativ scurtă din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii - a fost recunoscut (conceptualizat) doar la nivelul top-managerilor și etichetat ca stres al conducerii sau stres al personalului cu putere executivă. Ulterior, cercetările au fost extinse la o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
top-managerilor și etichetat ca stres al conducerii sau stres al personalului cu putere executivă. Ulterior, cercetările au fost extinse la o paletă largă de ocupații, pornind chiar de la cele situate la baza piramidei organizaționale. Studiile au relevat faptul că stresul ocupațional este factor de risc pentru boli cum ar fi cancerul, hipertensiunea arterială (HTA) și bolile de inimă. Tensiunile stresante (strains) acumulate de indivizi - în rol de subordonați (angajați) sau șefi/superiori (supervisori, manageri) - la locul de muncă, din cauza nerespectării pragului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil studiile privind costurile, respectiv impactul S.O. asupra individului/organizației (boli profesionale relaționate muncii) și eficienței intervenției strategiilor de management și au apărut noi reviste de specialitate prestigioase, care promovează paradigma sănătății ocupaționale sau „starea de bine”, operaționalizată prin intermediul indicatorilor de sănătate mentală și fizică a individului (de exemplu orientarea patogenetică: psihopatologia muncii sau industrială a primit un nou impuls, fiind rafinată/transformată în „umanizarea muncii”, respectiv orientarea salutogenetică). Acestea s-au focalizat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
individului (de exemplu orientarea patogenetică: psihopatologia muncii sau industrială a primit un nou impuls, fiind rafinată/transformată în „umanizarea muncii”, respectiv orientarea salutogenetică). Acestea s-au focalizat asupra: dezvoltării de modele teoretico-experimentale pentru inițierea și derularea programelor de sănătate psihosocială/ocupațională și management al stresului socioprofesional; examinării abordărilor pentru prevenția tulburărilor psihice, bolilor profesionale și impactului utilizării substanțelor periculoase în mediul de muncă; trecerii în revistă a strategiilor de diagnoză și intervenție în managementul stresului în muncă (prevenție, control și reducere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
examinării abordărilor pentru prevenția tulburărilor psihice, bolilor profesionale și impactului utilizării substanțelor periculoase în mediul de muncă; trecerii în revistă a strategiilor de diagnoză și intervenție în managementul stresului în muncă (prevenție, control și reducere); intervențiilor legate de siguranța/securitatea ocupațională și sănătatea psihosocială. Din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii, termenul de stres ocupațional, profesional sau relaționat muncii este utilizat pentru a descrie nu o variabilă singulară, ci situația în care caracteristicile (singulare sau coroborate) ale muncii reprezintă factori de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mediul de muncă; trecerii în revistă a strategiilor de diagnoză și intervenție în managementul stresului în muncă (prevenție, control și reducere); intervențiilor legate de siguranța/securitatea ocupațională și sănătatea psihosocială. Din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii, termenul de stres ocupațional, profesional sau relaționat muncii este utilizat pentru a descrie nu o variabilă singulară, ci situația în care caracteristicile (singulare sau coroborate) ale muncii reprezintă factori de risc, care cresc probabilitatea slăbirii/pierderii „stării de bine” și/sau a sănătății fizice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
trebui studiat și operaționalizat ca sistem dinamic de variabile interdependente (modalitate bidirecțională) și nu ca o variabilă unidimensională. Procesul stresului se referă la un complex de relații dintre o anumită persoană, cu anumite caracteristici, și un anumit mediu al muncii (ocupațional/organizațional), cu anumite caracteristici. De aceea, responsabilitatea și competența de a propune modele teoretico-metodologice și de a aplica strategii complexe de diagnoză și intervenție sau management (profilaxie și tratament) pentru combaterea și reducerea efectelor negative ale S.O. la nivel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
multitudinea de stresori (antecedente), moderatori, mediatori și efecte ale S.O., ținând cont de situația particulară de muncă (stresori specifici sau nespecifici), tipul de ocupație și organizație. 2. Discuții critice privind utilitatea metodologică și aplicarea/testarea paradigmelor teoretico-experimentale ale stresului ocupațional Multitudinea și varietatea modelelor de stres (și în special S.O.) formulate și testate până în prezent utilizează diagrame schematice, care reprezintă relațiile dintre variabilele implicate în procesul stresului. În majoritatea modelelor se poate constata o notă de consistență și un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente, independente sau moderatoare/mediatoare. Procesul stresului ocupațional este dinamic-recursiv pentru că evaluarea și coping-ul sunt mecanisme active care au funcția de a adapta permanent stresorii din mediu la realitatea proprie sau invers, de a determina reconfigurări și restructurări la nivel cognitiv, afectiv/neurobiologic și/sau comportamental care să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sau regiuni își „permit” și-și propun a-l iniția și a-l derula, pentru a profita și a se bucura de beneficiile lui. Bibliografie Băban, A. (1998), Stres și personalitate, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. Brate, A. (1998), Stresul ocupațional la militari și electricieni, tom II, Analele Universității din Oradea. Brate, A. (1996), Stresul ocupațional și perceperea lui la militari și electricieni, dizertație/master, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Brate, A. (2001), „Stresul socio-profesional: O provocare pentru secolul XXI”, în A. Brate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a profita și a se bucura de beneficiile lui. Bibliografie Băban, A. (1998), Stres și personalitate, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. Brate, A. (1998), Stresul ocupațional la militari și electricieni, tom II, Analele Universității din Oradea. Brate, A. (1996), Stresul ocupațional și perceperea lui la militari și electricieni, dizertație/master, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Brate, A. (2001), „Stresul socio-profesional: O provocare pentru secolul XXI”, în A. Brate, Elemente de psihologia stresului, Editura Alma Mater, pp. 32-77. Derevenco, P.; Anghel, I. și Băban, A
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
of Occupational Health Psychology, 1, pp. 42-56. Nefiodow, L.A. (1997), „Der Gesundheitsmarkt - Die zukuenftige Lokomotive der Wirtschaft. Auf dem Weg zum sechsten Kondratieff”, Gdi impuls, nr. 3, pp. 13-22. Pitariu, H. (1996). „Inginerii în contextul tranziției social-politice: aspecte ale stresului ocupațional”, în S. Chelcea și D. Bratu (coord.), România, accelerația tranziției, Editura INI, București. Pitariu, H. (2000), Managementul resurselor umane. Evaluarea performanțelor profesionale, Editura All Beck, București. Pitariu, H. (1994), „Stresul ocupațional la ingineri: o realitate contemporană”, în Psihologia, nr. 1
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1996). „Inginerii în contextul tranziției social-politice: aspecte ale stresului ocupațional”, în S. Chelcea și D. Bratu (coord.), România, accelerația tranziției, Editura INI, București. Pitariu, H. (2000), Managementul resurselor umane. Evaluarea performanțelor profesionale, Editura All Beck, București. Pitariu, H. (1994), „Stresul ocupațional la ingineri: o realitate contemporană”, în Psihologia, nr. 1, Societatea Știință și Tehnică S.A., pp. 2-4. Adina Dinu∗ Hărțuirea psihologică: dinamică, efecte și strategii de contracarare Abstract This paper looks into a few details of mobbing, a severe form of
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
atât mai necesară, cu cât în literatura de specialitate pe plan mondial se întreține o stare de confuzie în legătură cu această chestiune, utilizându-se aproape ca echivalente mai multe denumiri: psihologie organizațională, comportament organizațional, psihologia afacerilor, psihologie aplicată la industrie, psihologie ocupațională, psihologia organizațiilor, psihologie oranizațional-industrială. Deși ultima denumire pare mai apropiată de specificul domeniului, în opinia autorului, ea conține două limite importante, și anume: a) reduce sfera de competență a disciplinei la un singur tip de organizații - cele industriale; b) neglijează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sugestii pentru a face față stresului, care a fost elaborat în 1996, la solicitarea mai multor organizații ai căror angajați lucrau într-un mediu organizațional stresant; cel de-al doilea este o programă care ajută la creșterea rezistenței la stresul ocupațional a personalului de conducere. „Critica constructivă” este titlul penultimului capitol, în care autorul este de părere că un pas în perfecționarea activității de conducere îl constituie cunoașterea de către fiecare conducător a modalităților de critică constructivă a neajunsurilor în îndeplinirea sarcinilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cu hidrocortizon 1% sau fenilbutazona), de a limita efectele dureroase sau anchilozele și artrozele secundare. Electroterapia locală se adresează atât durerii ca simptom (electroterapie antalgică simptomatică), cât și contracturii musculare și ea sursa generatoare de durere (electroterapie antalgică patogenică). Terapia ocupațională este o metodă de reeducare activă care completează kinetoterapia folosind diverse activități adaptate la tipul de deficiente motorii ale individului cu scop recreativ și terapeutic, ajutând bolnavul sa folosească mai bine mușchii rămași indemni și recuperând funcția celor afectați de
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
unor asemenea cazuri nu sunt evidente În rezultatul final, În care apar numai categoriile dominante. Theodore Porter notează că funcționarii de la Institutul Național de Statistică al Franței raportează că până și cei pregătiți funcționari codifică diferit până la 20% din categoriile ocupaționale (Trust in Numbers, p. 41). Scopul biroului statistic este acela de a asigura un maxim de armonizare Între codificatori, chiar dacă acele convenții aplicate pentru uniformizarea rezultatelor sacrifică Întrucâtva corespondența cu adevărata stare de lucruri. Cea de-a doua problemă, la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de evoluții interne. Nu putem afirma cu tărie că realitatea socială a clasei de mijloc, în accepțiunea clasică, a fost constituită de acest element alogen. Analizând acest aspect în lumina aserțiunii noastre, putem afirma că deși, prin preocupări și profil ocupațional, o bună parte a elementului evreiesc a manifestat trăsături specifice acestei categorii sociale, prin statut, mod de viață, acțiune la nivel socio-politic el nu poate fi integrat deplin clasei de mijloc. Desigur, o astfel de realitate a creat și determinat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dintre cei 2.214 evrei din industria mare, 520 reprezentau personalul administrativ și tehnic (23,5%), iar 1.694 persoane erau lucrători în diferitele ramuri ale acesteia. Potrivit unei statistici realizate în deceniul doi al secolului nostru și vizând profilul ocupațional al populației rezultă că ponderea evreilor în diferite ramuri ale industriei prelucrătoare era următoarea în anul 1913: Industria textilă (14,5%), Industria pielăriei și a blănurilor (13,2%), Industria lemnului (6,8%), Industria metalurgică (7,0%), Industria ceramicii și a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai multor subiecți Într-un microgrup și modul În care interacționează aceștia. Interacțiunea lor devine sursă informațională pentru ansamblul mentalului lor. - Analizarea rolurilor. Indivizii Își asumă În grup roluri formale (sau atribuite: sex, poziție socială, vârstă etc.), roluri informale (sau ocupaționale: șmecherul de cartier, vampa etc.), tipuri sociale (băiatul de treabă, mincinosul etc.), tipuri sociopsihologice (definite prin interacțiune: activ/pasiv × pozitiv/negativ), rolurile articulate (așa cum transpar ele din manifestările și discursurile actanților). Este necesară și analizarea tacticilor atribuirii/asumării de roluri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conflictul cu dictatura ceaușistă. Retragerea În neînțelegere, În cinism jucat, În tembelism. Miorița Numele de Miorița, diminutiv al „mioarei”, desemnează ovina prin excelență și Încă Într-o formă care presupune implicarea afectivă. Prin aceasta, el deconspiră nu doar un univers ocupațional - al păstorului și posesorului de turme -, unul geografic (pășunile alpine), ci și o relație privilegiată Între animal și posesorul său. Situația nu este fără precedent. Modelul ei poate fi regăsit În Biblie, unde Avraam ascultă sfatul Îngerului Domnului, Înlocuind În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
occidentală. Aceste uriașe schimbări politice și economice au declanșat - și au fost susținute de - schimbări sociale la fel de importante, chiar dacă numai unele dintre ele au fost intenționate. Structura socială a României comuniste era dominată de doar trei mari grupuri sociale și ocupaționale: proletariatul industrial, țărănimea cooperatoare (un proletariat agricol plătit mai degrabă în produse decât în bani) și o clasă mijlocie alcătuită din funcționari administrativi și ai instituțiilor economice și sociale, intelectuali angajați de stat și o pătură subțire de mici întreprinzători
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o clasă mijlocie alcătuită din funcționari administrativi și ai instituțiilor economice și sociale, intelectuali angajați de stat și o pătură subțire de mici întreprinzători și self-employed ce se dezvoltase în „interstițiile” economiei socialiste planificate. Această structură socială, diferențiată nu doar ocupațional, ci și după venituri, consum, cultură și educație, ideologie și angajament politic, a fost radical transformată. Au apărut noi mari grupuri sociale, precum țăranii proprietari de pământ, în vreme ce țăranii cooperatori ai societății comuniste au dispărut total. Alte grupuri sociale mari
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
până acum cel puțin, dezirabilitatea achiziționării de către România a unei civilizații de tip occidental, în funcție de care să-și modeleze propriile instituții sociale, politice și economice, este îndoielnică atât din perspectiva prezentului - interesele imediate ale celor mai importante grupuri sociale și ocupaționale -, cât și din perspectiva trecutului care întemeiază identitatea națională și definește raporturile dintre națiunea română și celelalte națiuni europene. Însă putem adăuga la această listă a perspectivelor temporale și pe cea a viitorului. Căci perspectivele de viitor ale societății românești
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
muncitorilor industriali, notorie fiind favorizarea minerilor, ceferiștilor etc. în dezavantajul altor categorii de muncitori. De asemenea, au favorizat apariția, dezvoltarea și relativa bunăstare a unui mare număr de mici întreprinzători privați, proveniți din cele mai diverse categorii sociale, educaționale și ocupaționale. Ulterior, muncitorii industriali au fost puternic dezavantajați în favoarea altor grupuri socio-ocupaționale, iar micii întreprinzători au avut de suferit în momentul în care politicile guvernamentale s-au îndreptat spre susținerea marelui capital privat. Fiecare nouă guvernare a României - iar guvernările s-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]