3,226 matches
-
te ții mereu aproape de calul care soarbe apa și, pe moment, eclipsează steaua oglindită-n ciutură sau care, golind ciutura pentru a-și potoli setea, face să dispară oglinda În care se reflecta steaua. Setea și așezarea calului, apa care oglindește steaua și potolește setea sînt forțele concrete, piedestalul pe care, păstrîndu l mereu sub picioare, se poate clădi cu migală simbolicul castel din cărți de joc care este haiku-ul. Abia după ce resimți acest joc simplu și concret pe care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ne ghicesc Împlinirea. Lucrurile ar fi, de fapt, conștiința noastră superlativă, oglinda esenței noastre de ființe iubitoare: Înaintarăm pînă-n zăpezi, prin amară vreme, și Încă nu știm că iubim. Dar apa, dar apa În care de sus de pe pod ne-oglindim, o știe de astă-vară. (Atoștiutoarele) Este În această ultimă strofă un tulburător apel la imaginea grăitoare văzută În apă care ne comunică miraculos și instantaneu, aproape ca Într-un haiku, misterul propriei noastre vieți. Într un anume fel, Blaga resimte
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
materiale, lucruri care Își pierd consistența, conturul, forma, sublimează, Încredințîndu-și apei doar culoarea, și ea ușor spălăcită, șovăielnică, fantomatică. Dacă ar fi să Încercăm să numim totuși o entitate despre care e vorba aici, ea ar fi suprafața apei care oglindește În tremurul ei norii și pomii. E greu să spui că este vorba de vreo scenă sau de vreun eveniment. Este evocată mai curînd o stare a apei mereu Încrețite de adierile vîntului. E greu, de asemeni, să vorbești de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și paradită, covata e integrată armonic În micul univers cvasiperfect al econimiei sătești care, iată, Înglobează prin intermediul ei și soarele. Covata, cu minimă utilitate practică acum, este plină de rosturi cosmice: cît nu pierde toată apa prin crăpături, ea păstrează, oglindit cu infinită delicatețe, și soarele. Nu știu de ce Îmi vine să citez cîteva versuri ale lui Sorescu: "Noi, Ion și Ioana, / Cu puterile noastre / Am durat acest sfînt / Copil / Întru veșnica pomenire / A acestui soare / Și-a acestui pămînt." Poate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
1990). Putem să facem cel mai bine aceasta dezvoltând conștientizarea diversității imaginilor relațiilor internaționale. Sarcina teoriei internaționale constitutive este să analizeze diferitele forme de reflecție asupra naturii și caracterului politicii mondiale și să sublinieze că aceste forme de cunoaștere nu oglindesc pur și simplu lumea, ci ajută la modelarea ei. Prin ce se deosebesc între ele teoriile relațiilor internaționale? Cu toate că acest volum identifică perspectivele majore, autorii nu vor să dea impresia că școlile de gândire reprezintă tradiții teoretice monolitice și omogene
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vijeliile, glasul profund, plin de gândire și de sentiment al naturii din țara ta, glas care se exprimă atât de limpede în cântecele naționale, în melodiile populare, prin versurile poeților naționali. Dar în adâncurile luminoase, străvezii ale limbii populare se oglindește nu numai natura țării, ci și toată istoria vieții spirituale a poporului. Generațiile poporului se succed, însă rezultatele vieții fiecărei generații rămân în limbă ca moștenire pentru urmași. Limba este legătura cea mai vie, cea mai fecundă și mai trainică
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
dictarea de control numai după studierea unei teme, la sfârșit de unitate de învățare, la sfârșit de semestru, la evaluarea finală. Se va desfășura respectând anumite cerințe: să nu se efectueze în ultimele ore, când elevii sunt obosiți, rezultatele dictării neoglindind adevăratul nivel de pregătire, să se acorde toată atenția citirii corecte, expresive a textului, ritmul citirii să nu se depărteze prea mult de viteza scrierii elevilor, deci viteza citirii să corespundă vitezei scrisului elevilor, învățătorul să nu circule printre bănci
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
ele sunt de fapt negarea acestuia, ca produse conforme, interschimbabile, ritualizate ale unei reguli de viață colectivă. Aceste forme extreme de intelectualism care sunt sculpturile în lemn ale populațiilor Fang și Baoubé se armonizează cu al nostru, care se poate oglindi cu plăcere în ele. Vedem atunci un intelectualism de epuizare (sau de sfârșit de ciclu), al nostru, întorcându-se spre un intelectualism de necesitate, al lor, cu speranța de a-și reîncărca resursele. Figură a eternității, idolul este conservator 71
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
idei pe care musulmanii le îmbrățișaseră deja. Exact ca Sfântul Augustin, cu 800 de ani mai devreme, Maimonide a încercat să dea o nouă formă Bibliei semite, pentru a o face să se potrivească cu doctrina grecească: o doctrină care oglindea o teamă nejustificată față de neant. Însă, spre deosebire de primii creștini, care își luaseră libertatea de a considera metaforic anumite părți din Vechiul Testament, Maimonide nu voia să-și elenizeze în întregime religia. Tradiția rabinică îl obliga să accepte povestea biblică despre crearea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
formele prin care se nasc aceste reprezen tări nu trimit, reflexiv, la ele însele, ci se prezintă din prima clipă ca „vehicule“ ce exprimă realitatea ultimă în mani fe starea ei (pentru noi). Aceste reprezentări, transparente la nivelul semni ficației, oglindesc astfel ceea ce este de neîntru chipat. Sălășluirea în prezență, prin activarea legăturii de natură religioasă, aduce cu sine reorientarea privirii dinspre obiectele particulare, intramundane, către principiul lor, care devine manifest prin ele. Astfel, lucrurile lumii acesteia, fie că este vorba
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
după interesele reale, concrete ale comunității lor, și nu după principii a priori stabilite de filosofi. Maxima acțiunii unui individ în spațiul politic nu trebuie să fie vreun adevăr etern revelat de vreun filosof, ci un enunț care trebuie să oglindească un interes particular al acelui individ sau al comunității din care face parte"278. Într-o astfel de logică, regăsim posibilitatea unui sens pozitiv al ideologiei, prin raportarea sa la utopie. Am putea chiar să susținem că experiența istorică a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de foc” în întunericul din lume vădind, pe de altă parte, și sădind în ei adâncurile Duhului Sfânt. Ca un dar al Duhului Sfânt,smerenia este în viața Sa tot una cu adâncul cel veșnic, simbolizatprin rădăcinile „Pomului Vieții”. Evanghelia oglindește acest adâncca o realitate de dincolo de moarte. Mântuitorul a trăit viața Sapentru a se vădi adâncul dumnezeiesc ca o slujire în Duhul Sfânt șichipul Tatălui. La rândul său Duhul Sfânt, când avea să vină în urmaJertfei lui Hristos (Ioan 7
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
istorice și cu epocile pe care le-au trasat în evoluția societății romînești. În secvența următoare, vom urmări viețile unor toponime reprezentative, împreună cu implicațiile, interferențele și suprapunerile petrecute de-a lungul timpului care trasează un fel de „traiectorii“ exemplare care oglindesc de fapt, într-o bună măsură, destinele oamenilor trăitori pe aceste meleaguri. Tipologia numelor de locuri romînești Cercetarea din diverse puncte de vedere (origine, etimologie, geneză, dezvoltare, structură, stratificare etc.) a numelor de locuri a condus la constatarea că acestea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
poporului care ocupă teritoriul deno minat topic: originea locuitorilor, popularea, depopularea, mișcările metanastatice (deplasările în interiorul țării), migrațiile unor populații străine, conviețuirea interetnică, relațiile de proprietate și de rudenie, vecinătatea, apartenența administrativă, categoriile sociale, schimbările social economice etc. Aceste aspecte sunt oglindite în procesul de naștere, transformare, trans fer, substituire, traducere, etimologie populară, contaminare, dispariție etc. a numelor de locuri, așa cum se va putea constata în descrierea „biografiilor“ de locuri din secvențele următoare. Toponomastul, ca și arheologul, are în față starea actuală
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lui suflet cum ’noată-n mare valuri Și-n creieri-i aleargă de gânduri vijelii, Cum ginii se sfarmă-n ruinele pustii.” Avem în aceste versuri motivația încarnării poetului coborât din stele și muzica (limba) română în formele căreia el va oglindi trecutul, prezentul, idealurile și peisajul natural ale neamului românesc. Este momentul să remarcăm acum singularizarea și însingurarea lui Eminescu. El abordează fenomenul etnolingvistic românesc prin propria simțire, îl conștientizează și exprimă fără principii învățate la școală sau preluate din cărți
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
patul bolnavului. Afecțiunea și bolnavul trebuiesc cercetați până la epuizarea cauzelor și manifestărilor, prevenind complicațiile. Studiul, experiența și practica, trebuie să se afle mereu împreună. Bolnavul nu se identifică maladiei, ci aceasta poate căpăta noi aspecte în funcție de bolnav. Cărțile sale îi oglindesc preocupările. în 1703, va publica: De usu rațiunii mechanicii in medicina (Despre folosirea rațională a tehnicilor în medicină) și în 1708, Elementa chimica (Probleme de chimie). Boerhaave va ține cursuri foarte frecventate la Colegiul de practică medicală din Leyda, orașul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în sec. XVII. Mercurul, arsenicul, antimoniul ș.a. tatonate mai mult în Renaștere la care se adaugă fierul, eterul, soluția de sulfat de cupru și de zinc (în dermatologie) intră în practica curentă. Am putea spune că victoria acestui secol se oglindește în cea a chimiei care își dobândește statutul. În 1699 Nicolas Lèmery (1645 - 1715) publică: La Pharmacopée Universelle, pledoarie pentru medicamentele universale, Joseph Pitton de Tournefort (1656 - 1708) îl va continua pe Lèmery cu Traité de la Matière Médicale (apărut postum
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în maniera ridicol-pasională a lui Rică Venturiano, biletele conspirative de tipul celui adresat "Bibicului", dar și zeflemitoarele și insinuantele avertismente anonime sunt suficient de grăitoare în privința imoralității situațiilor, a jocului de măști permanentizat și mai ales a caracterizării personajelor. Limbajul oglindește și în cazul acestora lipsa de instrucție elementară, violența de mahala sau închistarea în automatisme specifice meseriei. Pentru ilustrarea noianului de agramatisme sugestive pentru primul caz, este foarte greu de privilegiat o singură epistolă în detrimentul alteia poate mult mai comică
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
indică un comportament mahalagesc inconfundabil. Prin Margareta, Mircea și Wanda se conturează însă tipul intrusului observator necontaminat. Moartea, adulterul sau fuga sunt unicele modalități de evadare din acest veritabil cuib de viespi. În continuarea exemplificărilor legate de dimensiunea grafomaniei care oglindește logoreea "lumii-lume", notăm că la Tudor Mușatescu rețeta caragialiană este urmată îndeaproape, cu minime ajustări, în stilul epistolelor și al rapoartelor oficiale sau al declarațiilor din ciclul Post-restant. Toate aceste texte savuroase dau impresia că sunt "culese" și reproduse întocmai
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
13. De altfel, dureroasa conștientizare a absurdului n-ar putea fi evidențiată mai bine prin intermediul tragicului, care presupune anularea conflictului prin soluționarea care restabilește echilibrul, ci prin intermediul comicului care este chiar "mai deznădăjduitor decât tragicul" pentru că "nu oferă nici o ieșire", oglindind perfect chiar insolubilitatea antagonismelor existenței. Suntem îndreptățiți, așadar, să vedem în raportul dintre absurd și comic unul de natură simbiotică, de revelare a unuia prin celălalt. Deși există și situații în care se ignoră reciproc, atunci când comicul, de pildă, se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
devin peste noapte aliați, sau că senilul dar machiavelicul Dandanache va deveni reprezentantul în parlament al urbei X, etc. Astfel de situații absurde sunt frecvente la Caragiale, dar ele țin, demonstrabil, de inconsistența și absurditatea realității exterioare pe care o oglindește, chiar dacă nu întotdeauna cu fidelitate. Pe de altă parte, deși coloratura spațio-temporală dă relief lumii caragialiene, aceasta transcende astfel de limite, pentru că, așa cum observa Eugen Ionescu în subtilul "portret" al înaintașului, "Caragiale nu ne spune că vechea societate este mai
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
morții (Ucigaș fără simbrie, Regele moare, Setea și foamea, Jocul de-a măcelul) neutralizate prin parodiere, caricaturizare și cufundare în grotesc, deci prin procedeele deriziunii. În eseistica, publicistica și memorialistica ionesciană, absurdul revine cu obstinație, iar aprecierile confesive sau polemice oglindesc aceeași frământare hrănită de nevoia de ofensivă, conștient sisifică, împotriva absurdulului inexorabil, care-i stârnește "când o pornire de a lua în zeflemea tot ce există, sentimentul comicului, când un sentiment sfâșietor, al extremei efemerități, precarități a lumii, ca și cum toate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prin care se menține omologia dintre universul operei literare și realitate, în timp ce la Urmuz codul estetic dezvăluie o atitudine paramimetică, responsabilă pentru anamorfoza, distorsionarea relației dintre ficțiune și realitate. Aceasta explică de ce tema "actualității" lui Caragiale este încă neepuizată, lumea-lume oglindind nu doar porțiunea de viață românească de la sfârșitul veacului al XIX-lea, ci și pe cea de astăzi, spre deosebire de ineditul și surprinzătorul univers urmuzian, lipsit de corespondent recognoscibil în istoria umanității. În legătură cu acest aspect, nu putem susține până la capăt nici
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
reîntoarcere" și de "inconștient mitic": "inconștientul înfățișează structura unei mitologii personale. Se poate merge mai departe și afirma nu numai că inconștientul este "mitologic", ci și că unele din conținuturile sale sunt purtătoare de valori cosmice, altfel zis, că ele oglindesc modalitățile, procesele și destinele vieții și ale naturii vii. Se poate chiar spune că singurul contact real al omului modern cu sacralitatea cosmică se efectuează prin inconștient, fie că e vorba de visele și de viața lui imaginară, sau de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sclavie iată un mecanism facil de justificare a activismului social și politic printr-o presupusă înrădăcinare a acestuia în profunzimile de nepătruns ale mentalului colectiv; mai mult chiar, miturile create de către oamenii muncii reflectă într-o anumită măsură și istoria, oglindind un caracter național, prin studiul lor putându-se înțelege izvoarele caracterului național și contribui la construcția socialismului).301 Chiar dacă aceste contribuții în ceea ce se consideră o tradiție marxistă (oare nu alunecă într-un flagrant oximoron o sintagmă care s-ar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]