2,372 matches
-
În discuția amintită - ca de altfel în critica din Contemporanul - s-a manifestat o tendință de ușurință asupra calităților romanului Ogoare noi, fără a le demonstra - în schimb de insistarea asupra deficiențelor și a unor părți mai puțin realiste (...). Romanul Ogoare noi, prin ceea ce are el înaintat, valoros și realizat - și acestea sunt dintre elementele de bază ale lucrării - reprezintă un succes al literaturii noastre. În primul rând trebuie subliniată poziția avansată a autorului, concepția sa clară în multe din problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
păcate, de o astfel de critică au avut parte, în general, cărțile lui Aurel Mihale. În intervalul de un an de zile, Aurel Mihale a publicat, în afara unor articole și schițe, un roman cu multe sute de pagini format mare: Ogoare noi și două povestiri întinse: În pragul primăverii și Judecata. Dacă, de bine de rău, romanul Ogoare noi a avut o discuție ceva mai largă - s-au scris patru cronici literare - povestirile În pragul primăverii și Judecata n-au stat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de un an de zile, Aurel Mihale a publicat, în afara unor articole și schițe, un roman cu multe sute de pagini format mare: Ogoare noi și două povestiri întinse: În pragul primăverii și Judecata. Dacă, de bine de rău, romanul Ogoare noi a avut o discuție ceva mai largă - s-au scris patru cronici literare - povestirile În pragul primăverii și Judecata n-au stat până acum suficient în atenția criticii: n-au apărut decât câte o cronică pentru fiecare din cele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
greșală că autorul n-a prezentat și gospodăriile de stat etc.), fie că se discută pe un ton înghețat, judecătoresc, expediind în grabă chestiuni la care autorul și cititorii aveau dreptul și doreau să capete răspuns (cronica din Contemporanul despre Ogoare noi) aceste cronici n-au fost în cea mai mare parte în măsură să-l ajute pe scriitor. Și toate - inclusiv cea semnată de autorul rândurilor de față, în Viața românească - au trecut ca pe lângă o chestiune de la sine înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poemul lui Baconsky Noapte în flăcări, publicat în Viața românească nr. 12 din decembrie 1951, muncitorul Stoian, unul dintre eroii centrali, nu trăiește ca un om viu în paginile poemului, este mai mult o schemă creată de autor (...). În romanul Ogoare noi de Aurel Mihale, Sandu Alexe, secretarul organizației de partid din comună, este un personaj șters, estompat. El nu acționează suficient în cuprinsul romanului și de aceea problemele în sat se rezolvă adeseori fără participarea sa. Dar pentru a-l
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Viața românească, nr.5, mai 1952 34. Dan Costa. - Brazdă peste haturi. În: Almanahul literar, nr.5 (30), mai, 1952 35. Dumitru Drumaru. - Un nou roman din viata țărănimii. Idem. nr.2-3 (27-28), febr.mart, 1952 - V. Nicorovici. - Aurel Mihale: Ogoare noi. În: Contemporanul, nr. 10 (286), 28 mart - Liviu Leonte.„Ogoare noi” de Aurel Mihale. În: Iașul nou, nr.2, iun., 1952 36. Mihai Gafița. - Romanul luptei tractoriștilor. În: Viața românească, nr.6, iun., 1952 - Mihai Gafița. - Între tip și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
haturi. În: Almanahul literar, nr.5 (30), mai, 1952 35. Dumitru Drumaru. - Un nou roman din viata țărănimii. Idem. nr.2-3 (27-28), febr.mart, 1952 - V. Nicorovici. - Aurel Mihale: Ogoare noi. În: Contemporanul, nr. 10 (286), 28 mart - Liviu Leonte.„Ogoare noi” de Aurel Mihale. În: Iașul nou, nr.2, iun., 1952 36. Mihai Gafița. - Romanul luptei tractoriștilor. În: Viața românească, nr.6, iun., 1952 - Mihai Gafița. - Între tip și schemă. Idem, nr.5, mai, 1953 37. Paul Georgescu. - Mihail Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de ordin cultural, economic și tehnic care îi preocupă azi pe muncitorii înaintați (...). Un fenomen atât de viu și interesant cum este lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii este redat - în bună parte - în mod cenușiu și plictisitor în romanul Ogoare noi de Aurel Mihale (...). În piesa Cetatea de foc de Mihail Davidoglu, secretarul de partid Muntean - care în intenția autorului trebuia să fie personajul cel mai înaintat - e înfățișat într-un fel inexpresiv, plicticos, ca un predicator sărac în idei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
soră bună cu hiperbola „exagerarea”». Necesitatea exagerării conștiente, a reliefării figurii în vederea sublinierii tipicului, decurge pentru artistul realist din însăși concepția sa asupra raporturilor dintre artă și realitate. Reliefând, îngroșând, el urmărește tocmai reflectarea profundă a vieții (...). Lucrări literare ca Ogoare noi de Aurel Mihale sau Noul oraș de Ștefan Andrei ilustrând efectele aplicării teoriei «tipicului ca o medie statistică oarecare» estompează de fapt trăsăturile esențiale ale fenomenelor, diminuează forța și dramatismul faptelor vieții. Ca și teoriile naturaliste, concepțiile care identifică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
n-a sesizat cenușiul din scrierile respective. Dincolo de reușite - pe larg expuse - o nuvelă a lui Ștefan Andrei păcătuiește și ea de „prezența cenușie și schematică a unor acțiuni și personaje”, scrie M. Gafița 29. Și mai departe: „În colecția Ogoare noi (Editura Tineretului) a apărut de curând nuvela lui Ștefan Andrei Spre șantier. Nuvela urmărește drumul pe care-l parcurge un tânăr, fost argat la chiabur, ajuns apoi muncitor pe șantier (...). Viața șantierului este prezentată foarte palid, în culori idilice
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la aceleași cuvinte. În Contemporanul, Mihu Dragomir a publicat poezia Intră tractoristu-n glii. În volumul său de versuri apărut anterior, există o poezie întitulată Mitraliera. Împrejurările, locul, personajele sunt altele. Într-o parte este vorba de un tractorist care ară ogoarele, în cealaltă de niște copii care se joacă. Și totuși, șablonul își face apariția, nu poți să-l treci cu vederea. Tendința de a se repeta pe sine însuși - cu toată originalitatea căutată - din unele poezii ale talentatului poet A
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
porție suplimentară etc. Deși relativ mai rar întâlnită, există în literatura noastră și situația contrară aceleia de care vorbea I. Pitlear. A. Mihale, de pildă, notează întotdeauna cu deosebită precizie tot felul de amănunte cu privire la condițiile materiale. Așa procedează în Ogoare noi, în Judecata etc. În această din urmă lucrare, de pildă, ajunge la un moment dat să precizeze numărul bicelor din legăturile aduse de chiabur acasă. La ce folosește așa ceva? Mai cu seamă că, în situația dată, precizarea e ciudată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Zaharia Stancu - ediția a 2-a, Scântei în beznă de A.G. Vaida - ediția a 3-a, Bijuterii de familie de Petru Dumitriu - ediția a 3-a - Undeva pe Dunăre de Al. Jar - ediția a 2-a. În rest, câteva romane: Ogoare noi (Aurel Mihale), Valea Fierului (Dragoș Vicol), Pădurea Poenari (Ioana Postelnicu), Mitruț al Joldii, vo1. (de C. Ignătescu), Întâmplări din pragul veacului (Tiberiu Vornic), Domnul general guvernează (I. Ludo). În schimb volumele de nuvele și povestiri sunt mult mai numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
frumoase realizări - și lucrări mediocre, șterse, aceasta este lucru care a mai fost discutat (...). Și mai grav este faptul că în majoritatea cazurilor, aceste lucrări apar în publicațiile de mare tiraj cum ar fi Cultura poporului, Viața militară, colecțiile Albina, Ogoare noi, revista Albina, publicații care se adresează unor mase largi de cititori. În mod condamnabil admit unii redactori și scriitori publicarea unor asemenea lucrări în reviste care, pe nedrept, stau mai puțin în atenția criticii noastre literare. Dar nici publicații
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lucrare intitulată Oșteanului, scrisă de mântuială, neartistic (...). Este regretabil că poeta Nina Cassian semnează în Cultura poporului o banală și prozaică alcătuire de strofe, întitulată Marș de pace. Și tu, și eu, și noi, și voi Avem ceva de apărat Ogorul, fabricile noi. și continuă în aceeași manieră facilă. Este regretabil și faptul că Eugen Jebeleanu semnează în paginile revistei Contemporanul o poezie slabă ca Jurământ (...). Victor Tulbure semnează în Cultura poporului nr.3/1953, poezia intitulată Primăvara. Neglijent și în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și a celorlalți tractoriști din roman, criticul susține pe drept cuvânt că aceștia sunt elemente tipice tocmai pentru că sunt «fruntași între fruntași» și reprezintă de aceea «tendința de dezvoltare a realității» (pag. 112). Atunci însă când discută despre chiaburii din Ogoare noi, cronicarul identifică tipicul cu media artistică (...). În sprijinul afirmației sale, M. Gafița citează chiar date statistice, recurge la calcule și ajunge la concluzia că în satele noastre, cu o populație de 300 până la 500 familii în medie, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
satele noastre, cu o populație de 300 până la 500 familii în medie, trebuie să existe 15 până la 25 chiaburi. Calculul cronicarului este însă cu totul eronat. Dacă cei 15-25 chiaburi în medie din satele noastre au doi exponenți în romanul Ogoare noi, atunci restul de cca. 285-475 familii de țărani săraci și mijlocași ar trebui reprezentați, conform regulei de trei simplă, prin 38 de personaje. În romanul lui Aurel Mihale nu apar însă nici pe sfertul acestui număr. Prin urmare, cei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și pentru poporul nostru”. Nu ne îndoim că multe din aceste sugestii, ori altele mai eficiente au devenit realități, consolidând din mai multe direcții și cu mai multe brațe și mijloace literare edificiul realist-socialist. Pe tron stă încă ideologicul. În ogor: aceeași sămânță. Florile sunt rare, crisalida veghează-n găoace, albatrosul a uitat de Marea Neagră. Semnele emancipării estetice, dragă domnule cititor, par să fie foarte îndepărtate. NOTE ȘI COMENTARII 1. În: Scânteia, nr.2602, 8 mart., 1953: G. Călinescu. - O figură
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
eveniment de seamă în munca Uniunii Scriitorilor. (...) Raportul de activitate a fost prezentat de tov. Petru Dumitriu. Arătând că în ultimul an secția de proză a organizat discuții în jurul unor romane ca Undeva pe Dunăre în jos de Al. Jar, Ogoare noi de A. Mihale ș.a., a ajutat în mod direct un număr de scriitori. (...) Petru Dumitriu a insistat asupra lipsurilor care au frânat munca secției. În anul care a trecut, secția de proză nu a reușit să cuprindă tot câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra în adâncul sufletului său cele mai deosebite considerații pentru truditorii de pe ogoare. Întreaga sa activitate militantă, care a rămas în sfera unui luptător cu concepții general-democratice și cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată de simțul responsabilității sociale. În viața politică românească de până la 1936, C. Stere rămâne una dintre personalitățile
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
omenirea, ambele zeități fiind ocrotitoarelor forței de perpetuare a oamenilor. Însuși Ahura Mazda, zeul suprem, venerat în zoroastrism ca principiu creator, al binelui, al ordinii, domnul înțelepciunii, cum apare în textul sacru Avesta, a creat-o pe zeiță pentru fertilizarea ogoarelor, pentru a ocroti sămânța vegetală, animală și umană. Era reprezentată ca o femeie frumoasă, voluptoasă și simboliza belșugul. Lilatu / Lilith este zeița nopții în miturile babiloniene, susținătoarea prostituatelor, mâna stângă a zeiței sumeriene Inanna. Simbolul ei este bufnița, semnifică fecunditatea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a sexualității și ocrotitoarea fecundității feminine. Unele mituri o identifică cu mama zeilor Lari, ocrotitorii familiei și ai casei ce întruchipau sufletele strămoșilor morți și vegheau asupra urmașilor. Alte mituri o identifică cu mama Fraților Arvali Frații Plugari ce sfințeau ogoarele, ori cu soția lui Faustulus, un păstor, cu care a avut doisprezece copii. El este cel ce i-a găsit pe gemenii Romulus și Remus, fiii zeului Marte, i-a adus acasă spre a fi crescuți de Acca Larentia mama
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
foarte pricepuți care știu să vindece orbirea, degradarea fizică sau fracturile, fac albinele să dea miere, vindecă sterilitatea vacii și o fac să dea lapte din belșug. Este deosebit de semnificativ faptul că În mai multe imnuri vedice sunt descriși arând ogorul cu un plug tras de un lup, imagine care exprimă probabil capacitatea lor de a transforma pozitiv ceea ce, prin propria natură, ar putea fi o amenințare la bunăstarea materială a omului. Călătoresc Într-un car multicolor de aur, tras uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și toată inima suferă! 6Din tălpi până-n creștet, nimic nu-i sănătos: ci numai răni, vânătăi și răni deschise nestoarse, nici legate și nici alinate cu untdelemn: 7pământul vostru este pustiit, cetățile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca un bârlog într-un ogor de pepeni, ca o cetate care este asediată. 9Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cu untdelemn: 7pământul vostru este pustiit, cetățile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca un bârlog într-un ogor de pepeni, ca o cetate care este asediată. 9Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul oștirilor un rest, am fi ajuns ca Sodoma și ne-am fi asemănat cu Gomora. Locul nu ne permite un lung comentariu. Isaia descrie situația
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]