5,351 matches
-
Sfintei Liturghii, după Nicolae Cabasila, București, 1943, pag. 99 [4] Ibidem, pag. 81 [5] Anca Manolache, Sfintele Taine în Viața Bisericii, Editura „Renașterea”, Cluj Napoca, 2004, pag. 52 [6] Ibidem, pag. 52 [7] Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Teologia Euharistiei, în rev. „Ortodoxia”, nr. 3/1969, pag. 356 [8] Anca Manolache, Op. cit., pag. 53 [9] Pr. Prof. Ene Braniște, Op. cit., pag. 81 [10] Pr. Dr. Gheorghe Ispas, Euharistia - Taina Unității Bisericii - Aspecte teologice și practice, Editura „Basilica” a Patriarhiei Române, București, 2008, pag
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
București, 2003, pag. 361 [21] Arhim. Dr. Vasile Miron, Op. cit., pag. 180 [22] Ibidem, pag. 181 [23] Simeon Stoica, Liturghia creștină din sec. al II - lea, descrisă de Sf. Iustin Martirul și Filozoful, în raport cu Liturghia ortodoxă de astăzi, în rev. „Ortodoxia”, an. XII, nr. 1/1960, pag. 73 [24] Nicolae Cabasila, Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii, cap. XLVII, traducere în limba română de Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, E.I.B.M.B.O.R., București, 1989, pag. 99 [25] Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilia I
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
Unității Bisericii și a mântuirii în Hristos, în rev. “Mitropolia Moldovei și Sucevei”, Anul LIX, Nr.10-12, Octombrie-Decembrie (1983), pag. 642. [31] Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Jertfa lui Hristos și spiritualizarea noastră prin împărtășirea de ea în Sfânta Liturghie, în “ortodoxia”, XXXV, 1983, nr. 1, pag. 115. Referință Bibliografică: Despre Epicleza Euharistică / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 10, Anul I, 10 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
autodeterminarea individului, autonomia lui în raport cu orice realitate exterioară. În consecință, responsabilizarea acțiunilor personale, instituționale și comunitare la nivelul persoanei, a familiei, a poporului dreptcredincios și - în final - a eclesiei, este o cerință a situației, a locului și a momentului, deoarece Ortodoxia are de oferit răspunsuri prompte și concrete la stările de fapt ale secularizării, în misiunea ei configurându-se oferirea spre lume a mărturiei despre spiritul specific ce a făcut-o să reziste vie, activă și dinamică timp de două mii de
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
și a aceleia de următor al Mântuitorului, calitate pe care o are orice creștin botezat fie el și tânăr, nu numai clericul și nu numai cei cu anumite răspunderi în Biserică.”([ 23]) Prin urmare, constatăm și de aici, faptul că Ortodoxia este o formă de creștinism (nesecularizată în conținutul și fondul ei intrisec) extrem de rafinată, de nobilă, de fină, pe care puțini o știu astăzi, aprecia sau gusta în profunzimile ei dintru început, lucru pentru care ne rugăm Lui Dumnezeu - Cel
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
și a aceleia de următor al Mântuitorului, calitate pe care o are orice creștin botezat fie el și tânăr, nu numai clericul și nu numai cei cu anumite răspunderi în Biserică.”([ 25]) Prin urmare, constatăm și de aici, faptul că Ortodoxia este o formă de creștinism (nesecularizată în conținutul și fondul ei intrisec) extrem de rafinată, de nobilă, de fină, pe care puțini o știu astăzi, aprecia sau gusta în profunzimile ei dintru început, lucru pentru care ne rugăm Lui Dumnezeu - Cel
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
Kleis, , Biserica și politica, în „Telegraful român”, Nr. 5-8/1999, p. 2. [8] Ibidem. [9] Nikolai Berdiaev, Împărăția lui Dumnezeu și împărăția Cezarului, Ed. Humanitas, București, 1998, p. 91. [10] Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Transparența Bisericii în viața sacramentală, în „Ortodoxia”, Nr. 4/1970, p. 509. [11] Idem, Responsabilitatea creștină, p. 183. [12] Ilarion Felea, Religia culturii, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Aradului, Arad, 1994. p. 260. [13] Ibidem, p. 262-263. [14] Aurel Nae, Drepturile omului - încercare de evaluare ortodoxă, în
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
4/1970, p. 509. [11] Idem, Responsabilitatea creștină, p. 183. [12] Ilarion Felea, Religia culturii, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Aradului, Arad, 1994. p. 260. [13] Ibidem, p. 262-263. [14] Aurel Nae, Drepturile omului - încercare de evaluare ortodoxă, în „Vestitorul Ortodoxiei”, Nr. 225/1999, p. 4. [15] Ibidem. [16] Ibidem. [17] Ibidem. [18] Cf. Ibidem. [19] Ibidem. [20] Ibidem. [21] Dan Ciachir, Ortodoxia în mileniul III, în rev. “Ortodoxia” anul 51, 2001, nr. 1-2, p. 11-14. [22] Georgios I. Mantzaridis, Globalizare
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
1994. p. 260. [13] Ibidem, p. 262-263. [14] Aurel Nae, Drepturile omului - încercare de evaluare ortodoxă, în „Vestitorul Ortodoxiei”, Nr. 225/1999, p. 4. [15] Ibidem. [16] Ibidem. [17] Ibidem. [18] Cf. Ibidem. [19] Ibidem. [20] Ibidem. [21] Dan Ciachir, Ortodoxia în mileniul III, în rev. “Ortodoxia” anul 51, 2001, nr. 1-2, p. 11-14. [22] Georgios I. Mantzaridis, Globalizare și universalitate. Himeră și adevăr, trad. Pr. Prof. Dr. Vasile Răducă, Editura Bizantină, București, 2002, p. 180-181. [23] Pr. Dr. Ștefan Iloaie
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
262-263. [14] Aurel Nae, Drepturile omului - încercare de evaluare ortodoxă, în „Vestitorul Ortodoxiei”, Nr. 225/1999, p. 4. [15] Ibidem. [16] Ibidem. [17] Ibidem. [18] Cf. Ibidem. [19] Ibidem. [20] Ibidem. [21] Dan Ciachir, Ortodoxia în mileniul III, în rev. “Ortodoxia” anul 51, 2001, nr. 1-2, p. 11-14. [22] Georgios I. Mantzaridis, Globalizare și universalitate. Himeră și adevăr, trad. Pr. Prof. Dr. Vasile Răducă, Editura Bizantină, București, 2002, p. 180-181. [23] Pr. Dr. Ștefan Iloaie, Misiunea Bisericii în contextual secularizării, în
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
spre viața de veci".... Interviu cu Î.P.S. Dr. Serafim Joantă - Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei și Luxemburgului și Mitropolitul Europei Centrale și de Nord Viața duhovnicească așa cum este trăită în Biserică nu poate fi epuizată în cuvinte. Specificul Ortodoxiei autentice nu este teoria pe marginea adevărurilor de credință, ci închinarea așa cum spune și Sfântul Evagrie Ponticul în cuvintele: "teolog este cel care se roagă și cel care se roagă este teolog." Elementele fundamentale ale Ortodoxiei sunt: Sfintele Slujbe și
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
epuizată în cuvinte. Specificul Ortodoxiei autentice nu este teoria pe marginea adevărurilor de credință, ci închinarea așa cum spune și Sfântul Evagrie Ponticul în cuvintele: "teolog este cel care se roagă și cel care se roagă este teolog." Elementele fundamentale ale Ortodoxiei sunt: Sfintele Slujbe și Sfintele Taine, Sfânta Liturghie și Dumnezeiasca Euharistie, Eclesialitatea, angajarea ascetică și mistică în corabia Bisericii, pentru că viața creștină presupune un efort, o nevoință și existența reperelor dogmatice. Practicarea lor conduce la libertatea Duhului, la dobândirea sfințirii
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
foarte ușor. Sigur, sunt multe cazuri, și sper că sunt majoritare a celor care vorbesc, cu copii în limba română, acasă. Noi insistăm foarte mult pe această identitate care nu numai că este atât de bogată pentru că este vorba de Ortodoxie. Nemții, occidentalii în general, catolici și evanghelici când se apropie de valorile Ortodoxiei realizează bogăția extraordinară și faptul că acesta este creștinismul autentic, creștinismul care are vână mistică, spirituală, duhovnicească, cum nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
care vorbesc, cu copii în limba română, acasă. Noi insistăm foarte mult pe această identitate care nu numai că este atât de bogată pentru că este vorba de Ortodoxie. Nemții, occidentalii în general, catolici și evanghelici când se apropie de valorile Ortodoxiei realizează bogăția extraordinară și faptul că acesta este creștinismul autentic, creștinismul care are vână mistică, spirituală, duhovnicească, cum nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc? Ori Steven Runciman, un mare bizantinolog englez, spunea că viitorul creștinismului este Ortodoxia, pentru dimensiunea ei mistică, sacramentală, Liturghia ei, pentru frumusețea icoanelor ei, pentru faptul că pune accentul pe interiorizarea omului pe unirea minții cu inima cu liturghia ei, ori asta îl salvează pe om. Omul modern se împrăștie în lumea care
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
bogată râvnită de alții trebuie să ne bucurăm de ea. Occidentalii își dau seama că au pierdut această vână spirituală, de aceea mulți dintre ei caută adevărul în religiile orientale care îi ajută să se interiorizeze, ori noi avem aici Ortodoxia noastră. Este datoria ortodocșilor să ne ducem în lume să transmitem lumii bogăția noastră cum încercăm să facem noi. Să știți că rămân uimit de cît interes poate ridica o biserică Ortodoxă în Occident. De exemplu biserica noastră din Nurenberg
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
poate ne rușinăm de ea ... Stelian Gomboș: - Sau ne ferim de ea... Mitropolitul Serafim Joantă: - Ne ascundem, nu o cunoaștem, foarte mulți nu o cunoaștem, este adevărat că suntem superficiali. Ne ducem în Occident dar nu știm mare lucru despre Ortodoxie, nu o cunoaștem ci doar afirmăm că suntem ortodocși. Marea șansă pe care o avem sunt parohiile ce se înmulțesc tot mai mult și că românii noștri pot avea la îndemână Biserica. Dacă nu au avut-o la îndemână acasă
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
Slujbe, Sfintele Taine și Sfanta Liturghie și, de altfel, tot ceea ce ne recomandă Mântuitorul nostru Iisus Hristos în Sfintele Evanghelii, ca pe o bucurie, ca o pe mare binecuvântare, o pe necesitate a vieții. Cum a spus Părintele Rafael Noica: "Ortodoxia este firea omului". Trăind cu adevărat credința ortodoxă, ea ne duce la împlinirea firii noastre. Aceasta este viața noastră. Este normal să îl cauți pe Dumnezeu, și pe El trebuie să Îl cauți cu această bucurie, cu seninătate, cu acest
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
care provenea și dumnezeiescul Pavel-Ucenicul cel mai Mare al lui Iisus Hristos. Cei trei prieteni și creștini îndumnezeiți au fost la vremea lor Suma Filosofiei, pe care au selectat-o, au însușit-o și au convertit-o Evangheliei și Măsura Ortodoxiei, rămânând în Cerul Teologiei, alături de cel mai mare Înțelept întru Duhul Sfânt pe care l-a dat omenirea, Sfântul Apostol Pavel, Trinitatea cea Mică a Creștinismului universal. Fiecare Neam trebuie să aibă în lume o misiune, un sens dat de
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
Biserica Ortodoxă Română, strămoșească, a fost sufletul și inspiratorul spiritual al credincioșilor, cu treptată răspândire din antichitate până în timpul contemporan. Statuile și basoreliefurile cu zei au fost în timp înlocuite cu icoane, și deopotrivă se întorc din timp. Odată cu expansiunea ortodoxiei, icoana începe un drum artistic și sacru, dar a ajuns a fi producție, a se serializa, reproduce fotografic... executată de la miniaturizat la monumental pentru cele mai diverse folosințe și locuri de expunere. Trecând prin artă și adesea prin exteriorul sau
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]
-
râvnă în formare Cu Hramul "Sfântul Theonas", a zidit un Sfânt Locaș Care-a fost în acea vreme, cel mai mare din oraș ! A combătut arianismul, cunoscuta erezie Care izbea-n Scripturi și-n DOMNUL și-n tot ce e Ortodoxie... Bătrân, bolnav, "la-ntâi" Sinod, lupta pentru Ortodoxie Ajutat de tânărul, Diacon, Atanasie ! Acasă-n Alexandria, pentru că a Biruit Prin dragostea creștinilor, în triumf a fost primit ! Și-a lecuit Dumnezeiește, ce ereziile-au produs : Rănile din sufletul, creștinilor, prin
SF.MIR.MARIA, A LUI CLEOPA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372986_a_374315]
-
zidit un Sfânt Locaș Care-a fost în acea vreme, cel mai mare din oraș ! A combătut arianismul, cunoscuta erezie Care izbea-n Scripturi și-n DOMNUL și-n tot ce e Ortodoxie... Bătrân, bolnav, "la-ntâi" Sinod, lupta pentru Ortodoxie Ajutat de tânărul, Diacon, Atanasie ! Acasă-n Alexandria, pentru că a Biruit Prin dragostea creștinilor, în triumf a fost primit ! Și-a lecuit Dumnezeiește, ce ereziile-au produs : Rănile din sufletul, creștinilor, prin IISUS ! Luptat-a cu Meletie, cel de la Licopolis
SF.MIR.MARIA, A LUI CLEOPA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372986_a_374315]
-
au fost despre Hristos, Dumnezeu, Maica Domnului, aproapele nostru. Ioana mi-a făcut niște daruri, printre ele o icoană cu Maica Domnului, lucrata pe lemn. Cel care îți dăruiește o icoană e o ființă fixă, o ființă fixată pe ființă ortodoxiei. Căutați și vedeți cîți din prietenii de pe Facebook au lăsat facebookul și au căutat să vă vadă de sunteti real, să se implice direct în viață Dumnevoastră. Ioana Badea pentru mine a făcut acest gest ortodox. A găsit, că este
ECATERINA NEGARA. IOANA BADEA ȘI FIINȚA GESTULUI ORTODOX de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371088_a_372417]
-
și o altă sărbătoare religioasă, ci una și aceeași sărbătoare religioasă. Chiar și Biserica Ortodoxă folosește pentru această sărbătoare denumirea populară de Crăciun, ca pe un termen sinonim (spre exemplul, „postul praznicului Nașterii Domnului” sau „postul Crăciunului”). Astfel, la „Crăciun”, ortodoxia (biserica și poporul credincios) sărbătorește Nașterea lui Hristos după trup. Se poate însă constata că pentru mulți creștini ortodocși sărbătoarea Crăciunului reprezintă din ce în ce mai mult un fel de sărbătoare pur „laică” și din ce în ce mai puțin sărbătoarea religioasă a Nașterii Mântuitorului. Unul dintre
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI SAU PRAZNICUL ÎMPĂRĂTESC AL NAŞTERII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371102_a_372431]
-
de minunat șlefuite - sunt prilejuite de solicitările celor care îl prețuiau. Firesc și competent, a abordat subiecte și teme dintre cele mai diverse, fermecîndu-și auditoriul. Fără stridențe ditirambice și patetisme ieftine, a știut să releve esențialul în privința românismului și a ortodoxiei. Erudit și cu o inteligență formidabilă, a lămurit chestiuni fundamentale pentru că i s-a cerut și nu din voința clădirii unei opere. Acesta pare a fi motivul principal pentru care, în ciuda notorietății și a respectului de care a beneficiat în
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]