2,371 matches
-
Primele semne ale „ameliorării situației existente” apar, totuși, în acest an și ne referim la reforma ortografiei; este și motivul pentru care, în contextul amendării unor aspecte ortografice după 40 de ani, facem o succintă punere în temă. Proiectul noii ortografii a limbii române este publicat de revista Contemporanul în 20 iunie, exact la doi ani de la publicarea tezelor staliniste despre lingvistică. Fericita coincidență este accentuat marcată și trâmbițată în presă. Astfel C.I. Balmuș 59, rectorul Universității C.I. Parhon din București
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
doi ani de la publicarea tezelor staliniste despre lingvistică. Fericita coincidență este accentuat marcată și trâmbițată în presă. Astfel C.I. Balmuș 59, rectorul Universității C.I. Parhon din București, într-un amplu studiu, publicat în Contemporanul în același număr cu proiectul noii ortografii, scoate în evidență strălucita contribuție a lui I.V. Stalin în problemele lingvisticii. Nu numai pentru știința limbii, ci și pentru științele sociale în general, data de 20 iunie este „un eveniment epocal” scrie Ștefan Pașca 60. În fine, „ecourile” au
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
60. În fine, „ecourile” au fost mai multe, să revenim la proiectul ortografic. Cele patru capitole ( Literele, Vocale și diftongi, Consoane și Despărțirea cuvintelor) sunt precedate de expunerea principiilor noii reforme ortografice, cât și de justificarea istorico-ideologică a acesteia: „Vechile ortografii ale fostei Academii Române nu s-au putut impune ca unice și obligatorii pentru toată națiunea din pricina concepției reacționare care stătea la baza Academiei. Acestei concepții reacționare i se datorește greșeala inițială a primei ortografii întocmite de Academie, etimologismul, defect
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
justificarea istorico-ideologică a acesteia: „Vechile ortografii ale fostei Academii Române nu s-au putut impune ca unice și obligatorii pentru toată națiunea din pricina concepției reacționare care stătea la baza Academiei. Acestei concepții reacționare i se datorește greșeala inițială a primei ortografii întocmite de Academie, etimologismul, defect de care nu s-au desbărat reformele ortografice făcute în cursul veacului al XIX-lea și al XX-lea (nici ultima, cea din anul 1932). Ortografia etimologică cerea celui care o mânuiește să știe latinește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
concepții reacționare i se datorește greșeala inițială a primei ortografii întocmite de Academie, etimologismul, defect de care nu s-au desbărat reformele ortografice făcute în cursul veacului al XIX-lea și al XX-lea (nici ultima, cea din anul 1932). Ortografia etimologică cerea celui care o mânuiește să știe latinește și franțuzește ca să poată scrie corect românește. Împotriva acestei ortografii, plină de contradicții și absurdități, s-au ridicat o seamă de cercetători (Lambrior, Tiktin etc.) care au cerut necontenit simplificarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au desbărat reformele ortografice făcute în cursul veacului al XIX-lea și al XX-lea (nici ultima, cea din anul 1932). Ortografia etimologică cerea celui care o mânuiește să știe latinește și franțuzește ca să poată scrie corect românește. Împotriva acestei ortografii, plină de contradicții și absurdități, s-au ridicat o seamă de cercetători (Lambrior, Tiktin etc.) care au cerut necontenit simplificarea și raționalizarea ei. Presa și revistele muncitorești Contemporanul, România Muncitoare precum și tipăriturile PCR - care își puneau ca scop să lămurească
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
s-au ridicat o seamă de cercetători (Lambrior, Tiktin etc.) care au cerut necontenit simplificarea și raționalizarea ei. Presa și revistele muncitorești Contemporanul, România Muncitoare precum și tipăriturile PCR - care își puneau ca scop să lămurească poporul muncitor, au întrebuințat o ortografie fonetică, rațională, ușor de mânuit și de învățat. Prezentul proiect de ortografie se datorește mult ortografiei acestor publicații. În întocmirea acestui proiect ne-a ajutat de asemenea exemplul rezolvării de către statul sovietic a problemei ortografiei ruse, unde încă din 1918
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cerut necontenit simplificarea și raționalizarea ei. Presa și revistele muncitorești Contemporanul, România Muncitoare precum și tipăriturile PCR - care își puneau ca scop să lămurească poporul muncitor, au întrebuințat o ortografie fonetică, rațională, ușor de mânuit și de învățat. Prezentul proiect de ortografie se datorește mult ortografiei acestor publicații. În întocmirea acestui proiect ne-a ajutat de asemenea exemplul rezolvării de către statul sovietic a problemei ortografiei ruse, unde încă din 1918 s-a redactat și promulgat reforma ortografiei care simplifica vechile norme și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
raționalizarea ei. Presa și revistele muncitorești Contemporanul, România Muncitoare precum și tipăriturile PCR - care își puneau ca scop să lămurească poporul muncitor, au întrebuințat o ortografie fonetică, rațională, ușor de mânuit și de învățat. Prezentul proiect de ortografie se datorește mult ortografiei acestor publicații. În întocmirea acestui proiect ne-a ajutat de asemenea exemplul rezolvării de către statul sovietic a problemei ortografiei ruse, unde încă din 1918 s-a redactat și promulgat reforma ortografiei care simplifica vechile norme și ușura învățătura scrierii. În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poporul muncitor, au întrebuințat o ortografie fonetică, rațională, ușor de mânuit și de învățat. Prezentul proiect de ortografie se datorește mult ortografiei acestor publicații. În întocmirea acestui proiect ne-a ajutat de asemenea exemplul rezolvării de către statul sovietic a problemei ortografiei ruse, unde încă din 1918 s-a redactat și promulgat reforma ortografiei care simplifica vechile norme și ușura învățătura scrierii. În același număr, Contemporanul 61 publică o notă din care aflăm despre reorganizarea Institutului de lingvistică, despre lucrările elaborate, despre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de învățat. Prezentul proiect de ortografie se datorește mult ortografiei acestor publicații. În întocmirea acestui proiect ne-a ajutat de asemenea exemplul rezolvării de către statul sovietic a problemei ortografiei ruse, unde încă din 1918 s-a redactat și promulgat reforma ortografiei care simplifica vechile norme și ușura învățătura scrierii. În același număr, Contemporanul 61 publică o notă din care aflăm despre reorganizarea Institutului de lingvistică, despre lucrările elaborate, despre noua revistă de specialitate Limba română, care va înlocui revista Cum vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Balmuș, prof. D. Macrea, prof. G. Oprea, prof. J. Livescu. Prof dr.V Cheresteșiu a fost numit director al Institutului de Lingvistică din București al Academiei. Prezidiul academiei R.P.R. a însărcinat noua conducere să supună unei dezbateri largi proiectul de ortografie a limbii române, să organizeze dezbaterea principiilor care stau la baza Dicționarului limbii române, și să asigure apariția primului volum din dicționar în acest an, să reorganizeze comitetele de redacție ale publicațiilor lingvistice, să editeze o revistă nouă, intitulată Limba
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
română care să dezbată toate problemele lingvistice care interesează publicul larg și să ia o serie de măsuri, menite să intensifice viața și activitatea științifică pe tărâmul lingvisticii”. În acest timp, așa cum aflăm din nota redacției care însoțește proiectul noii ortografii, Contemporanul se angajează să faciliteze dezbaterea publică a acestuia: „Orice observațiuni, critici, completări, propuneri se vor trimite Secției VI (Știința limbii, literatura și arta) a Academiei R.P.R. (...) sau revistei Contemporanul, București, Calea Victoriei, 25”. Într-adevăr, sub genericul Discuții asupra proiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se angajează să faciliteze dezbaterea publică a acestuia: „Orice observațiuni, critici, completări, propuneri se vor trimite Secției VI (Știința limbii, literatura și arta) a Academiei R.P.R. (...) sau revistei Contemporanul, București, Calea Victoriei, 25”. Într-adevăr, sub genericul Discuții asupra proiectului noii ortografii a limbii române, revista publică o scrie de opinii semnale de învățători, filologi, profesori, studenți, scriitori. O largă discuție pe aceeași tema este găzduită și în coloanele Almanahului literar din Cluj. Reproducem câteva intervenții: Emil BOLDAN 62: „Proiectul noii ortografii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ortografii a limbii române, revista publică o scrie de opinii semnale de învățători, filologi, profesori, studenți, scriitori. O largă discuție pe aceeași tema este găzduită și în coloanele Almanahului literar din Cluj. Reproducem câteva intervenții: Emil BOLDAN 62: „Proiectul noii ortografii a limbii române având la bază principiul fonetic, recomandă scrierea numai cu î a sunetului care până acum era reprezentat și prin semnul â. Cine cunoaște evoluția ortografiei limbii noastre în decursul vremurilor știe că prin sunetul respectiv noi am
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Almanahului literar din Cluj. Reproducem câteva intervenții: Emil BOLDAN 62: „Proiectul noii ortografii a limbii române având la bază principiul fonetic, recomandă scrierea numai cu î a sunetului care până acum era reprezentat și prin semnul â. Cine cunoaște evoluția ortografiei limbii noastre în decursul vremurilor știe că prin sunetul respectiv noi am avut nu mai puțin de cinci semne: â, î, ô, o, u, după cum, conform scrierii etimologice preconizate și aplicate de latiniști, în cuvântul de origine sunetul corespunzător era
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vadă limpede că român vine din romanus? Ca și cum cine știa latinește nu-și dădea seama de lucrul acesta. Iar pentru necunoscătorii limbii latine tot una era de le cereai scrierea cuvintelor într-un fel sau într-altul (de altfel întreaga ortografie etimologică cerea celui care o folosea să știe latinește și franțuzește). De aceea î a fost singurul semn folosit de presa muncitorească din secolul al XIX-lea, de tipăriturile și publicațiile P.C.R. și de marii noștri scriitori ca de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aceleași tendințe latinizante de către lingviștii din Școala Ardeleană. Ținem să mai subliniem că prin folosirea numai a semnului î îi vom scuti pe copii și pe străinii care vor să învețe limba de chinul pe care li-l impunea vechea ortografie de-a fi mereu cu ochii-n patru în alegerea unui semn sau a celuilalt) (...)”. *** Camil PETRESCU 63: „Nu, hotărât lucru, este bine că proiectul se ferește de principiul etimologic și aceasta o declară de la început. E foarte bine că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o regulă pe care s-o urmărim statornic, un fel de subregulă precisă, simplă, clară, fără fluctuații și contradicții. Nu e oare prea mult să pretindem unui inginer, unui muncitor, să cunoască principiul silabic și morfologic înainte de a învăța noua ortografie? În loc să învăț principiile, voi învăța pe dinafară textul însuși al proiectului noii ortografii a limbii române. Voi începe cu paragraful 1, care ne arată de câte soiuri sunt literele. Merge. Paragraful 2 (din capitolul Vocale și diftonguri) este însă mult
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
simplă, clară, fără fluctuații și contradicții. Nu e oare prea mult să pretindem unui inginer, unui muncitor, să cunoască principiul silabic și morfologic înainte de a învăța noua ortografie? În loc să învăț principiile, voi învăța pe dinafară textul însuși al proiectului noii ortografii a limbii române. Voi începe cu paragraful 1, care ne arată de câte soiuri sunt literele. Merge. Paragraful 2 (din capitolul Vocale și diftonguri) este însă mult mai lung (...). Uf! e prea mult... Nu pot să țin minte toată viața
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este necesar ca fiecare să ia în considerare tot proiectul. O simplă observație de amănunt e tot atât de prețioasă și va fi tot atât de bine primită desigur ca și o desbatere teoretică”. *** George MUNTEANU 64: „De mult era așteptată la noi o ortografie care - așa cum se precizează în preambulul actualului proiect ortografic al Academiei R.P.R. - «să fie bine fixată, fără fluctuații și contradicții, simplă, rațională, pentru a fi ușor învățată și aplicată». O asemenea ortografie este cu atât mai necesară astăzi, când drumul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
64: „De mult era așteptată la noi o ortografie care - așa cum se precizează în preambulul actualului proiect ortografic al Academiei R.P.R. - «să fie bine fixată, fără fluctuații și contradicții, simplă, rațională, pentru a fi ușor învățată și aplicată». O asemenea ortografie este cu atât mai necesară astăzi, când drumul spre cultură al oamenilor muncii trebuie curățit și de ultimele obstacole ridicate în trecut de regimul burghezo-moșieresc. Proiectul noii ortografii a limbii române întrunește în anumite privințe o adeziune largă tocmai datorită
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
contradicții, simplă, rațională, pentru a fi ușor învățată și aplicată». O asemenea ortografie este cu atât mai necesară astăzi, când drumul spre cultură al oamenilor muncii trebuie curățit și de ultimele obstacole ridicate în trecut de regimul burghezo-moșieresc. Proiectul noii ortografii a limbii române întrunește în anumite privințe o adeziune largă tocmai datorită faptului că - întemeindu-se mai consecvent și mai rațional decât ortografiile anterioare pe realitatea limbii vii a poporului - simplifică și ușurează apreciabil scrierea într-un număr de cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al oamenilor muncii trebuie curățit și de ultimele obstacole ridicate în trecut de regimul burghezo-moșieresc. Proiectul noii ortografii a limbii române întrunește în anumite privințe o adeziune largă tocmai datorită faptului că - întemeindu-se mai consecvent și mai rațional decât ortografiile anterioare pe realitatea limbii vii a poporului - simplifică și ușurează apreciabil scrierea într-un număr de cazuri. Trei dintre prevederile cu caracter general ale noului proiect răspund din toate punctele de vedere acestei cerințe: 1. suprimarea literei â - vestigiu al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lăsai, voi (verb auxiliar) etc., deci atunci când e parazitară, necorespunzând realității fonetice; 3. întrebuințarea trăsăturii de unire și în cazurile unde se folosește - fără să mai fie nevoie de el - apostroful”. *** Liviu ONU65: „De bunăseamă că proiectul pentru o nouă ortografie a limbii române redactat de Secția știință a limbii, literatură și artă a Academiei R.P.R. și publicat în Contemporanul nr. 25 (298) din 20 iunie 1952, conține o serie întreagă de propuneri juste care, dacă vor deveni «reguli», vor îmbunătăți
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]