2,847 matches
-
mărirea ramelor, ce au trecut în doar 2 ani de la 3 vagoane la 8 vagoane pe secțiunile cele mai frecventate. În 1900 existau 2 clase: prima costa 25 de centime și a doua 15 centime, indiferent de parcurs. Vagoanele cu osii sub-motorizate și-au arătat rapid limitele. Incendiul unei rame în stația Couronnes (84 de morți), declanșat de circuite defecte și o tehnologie inadaptată, a dus la abandonarea acestor vagoane în favoarea vagoanelor cu boghiuri mai lungi, apoi, din 1908, în favoarea vagoanelor
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
Pe 31 decembrie 2014 erau în exploatare în Antwerpen 238 de tramvaie, din care: Pe 31 decembrie 2016 cifrele erau următoarele: Între 1960 și 1974, TAO și MIVA au achiziționat, prin intermediul a cinci comenzi, 166 de tramvaie PCC cu patru osii de la firmele La Brugeoise et Nivelles (BN) din Brugge și ACEC din Charleroi. Un prim lot de 39 de tramvaie (numerotate 2000-2038) a fost livrat între anii 1960-1961. Din această veche serie PCC, 11 din tramvaie erau defecte în 2012
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
sau de săpare a șanțurilor, prin schimbarea poziției de lucru. Acționarea autogrederelor se face cu motoare diesel prin sisteme de acționare mecanice sau hidraulice, de la care mișcarea se transmite la organele de lucru. Autogrederele sunt prevăzute cu două sau trei osii cu roți pe pneuri, din care una în față, cu roți de direcție și una sau două în spate cu roți motoare. La unele tipuri, roțile motoare din spate sunt orientabile, fiind și roți de direcție.
Autogreder () [Corola-website/Science/310993_a_312322]
-
americană "General Electric". Prima locomotivă Diesel de succes din lume a fost construită în 1912 de firma elvețiană "Sulzer-Winterthur". Un motor Diesel, de 1.200 CP și cu patru cilindri dispuși în V, era cuplat, prin intermediul unor biele, direct la osiile motoare ale locomotivei. Locomotiva elvețiană avea o greutate de serviciu de 85 tone-forță și o viteză maximă de circulație de 100 km/h. Ea a fost utilizată, până în preajma Primului Război Mondial, la remorcarea trenurilor de călători în Prusia și în landul
Istoria locomotivei Diesel () [Corola-website/Science/313782_a_315111]
-
construită la uzinele ruse "Kolomenski" locomotiva Diesel-electrică V.M. tip "2-D-1 + 1-D-2", care aveau o greutate de serviciu de 246 tf, o putere de 2.100 CP și o viteză maximă de 72 km/h. O astfel de locomotivă avea 14 osii, din care 8 erau motoare. O alta inovație o constituie aplicarea convertizorului mecanic de cuplu, inventat de savantul român George Constantinescu. Primul vehicul feroviar cu o astfel de dotare a fost construit în 1925 în Anglia. Primele demonstrații publice au
Istoria locomotivei Diesel () [Corola-website/Science/313782_a_315111]
-
0 la 100 km/h în 16 secunde. Viteză maximă este de 148 km/h. Instalația electrică a fost modificată, față de modelul anterior, ca să funcționeze la 12 Volți, iar, la modelele de 4 cilindri, puntea spate era formată dintr-o osie pendulara, cu o singură articulație. Între Iunie 1954 și Aprilie 1956, Daimler-Benz a construit 25937 automobile. Modelul 219 a fost construit, împreună cu modelul 220 S ( W180 ÎI ), între anii 1956 și 1959. Ca preț a fost poziționat între modelul 190
Mercedes-Benz W 105/W 128/W 180 () [Corola-website/Science/324664_a_325993]
-
foc asupra lor și opt dintre luptătorii USLA și-au pierdut viața iar alți patru au fost răniți grav. Colonelul Gheorghe Trosca a fost decapitat iar capul său a fost așezat în batjocură, cu o țigară în gură, înfipt pe osia roții unui ABI răsturnat. Trupurile luptătorilor USLA uciși au zăcut mai multe zile pe asfalt, timp în care trecătorii au scuipat și au urinat peste acestea, iar pe mașina blindată cu care aceștia s-au deplasat a fost scris „Teroriști
Monumentul Luptătorului Antiterorist () [Corola-website/Science/328181_a_329510]
-
tracțiune permite recuperarea a cca. 30% din energia de frânare. Este echipat cu patru sisteme de frânare independente: frână electrodinamică, recuperativă și/sau reostatică, frână electrohidraulică activă (disc/etrier) pe roțile nemotoare, frână electrohidraulică pasivă (disc/etrier, cu resort) pe osiile motoare și frână cu patină la șină. Permite accesul persoanelor cu dizabilități locomotorii, având la ușa a treia o rampă acționată manual. Cei 14 m de podea joasă (~360 mm de la nivelul superior al șinei în zona treptelor de acces
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
început (1951 și 1954) și s-au fabricat până prin 1960; au fost exploatate și în Timișoara și Oradea, cu remorci de tip V10 și V12. O particularitate a acestui tramvai la acea vreme era aceea că folosea 2 boghiuri, 4 osii motoare și 4 motoare de câte 36 kW, nu era un tramvai pe un singur truc asemenea tramvaielor Thomson și ITB V56 și 58. În plus acesta era un vagon de capacitate mare și viteză mare, atingând chiar și 50
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
de producere a fontei. Atunci când revoluția a izbucnit în Germania, cu greu a angajat o sută de muncitori. Doar câțiva ani mai târziu, el avea mai mult de o mie de muncitori sub contract. Krupp a început să producă arcuri, osii, roți de cale ferată, arbori cotiți, țevi de pușcă și începând cu 1850 tunuri. Compania a profitat de extindere piețelor de oțel în sectoarele de fabricație și de cale ferată. Pe măsură ce Krupp a început să producă roți de cale ferată
Alfred Krupp () [Corola-website/Science/330290_a_331619]
-
timp artilerie și altor puteri europene. După 1860 domeniul lui Alfred creștea rapid. El a demolat vechea fabrică de oțel și a reconstruit-o din temelii, adăugându-i trei ateliere mecanice, trei laminoare, un atelier de rotărie, o strungărie pentru osii, un atelier cu ciocan pentru fabricarea tunurilor și un atelier de cazangerie. În primele zile ale lunii ianuarie 1864, Prusia și Austria s-au aliat pentru a invada Schleswig-Hollstein și printr-o campanie fulger au smuls Danemarcei cele două ducate
Alfred Krupp () [Corola-website/Science/330290_a_331619]
-
Trenul inaugural al liniei, remorcat de locomotivă "Locomotion Nr.1" a fost condus chiar de Stephenson, care a proiectat atât locomotiva, cât și toate detaliile liniei: poduri, macaze, intersecții și a condus personal execuția acestora. "Locomotion Nr.1" avea două osii cuplate prin biele (pentru prima dată se utiliza aceasta soluție), acționate printr-un sistem complicat de balansieri. La inaugurare, locomotiva a transportat 450 de călători și 90 t de marfă, parcurgând traseul Stockton - Brusselton cu o viteză maximă de 19
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
adoptat pe linia Liverpool - Manchester, s-a publicat, la 20 aprilie 1829, condițiile unui concurs de locomotive, dotat cu un premiu de 500 de lire. Condițiile pe care trebuiau să le îndeplinească locomotivele participante: Erau admise și locomotivele cu două osii, dar cu greutatea mai mică de 4,5 tf. La concurs s-au prezentat cinci locomotive: Premiul a fost repurtat de locomotiva "The Rocket", care, cu un tonaj de 12,75 tf, atinge viteza de 47,4 km/h. Circulând
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
imbunătățiri succesive: La 15 septembrie 1830, s-a inaugurat linia Liverpool - Manchester, prima cale ferată în adevăratul sens al cuvântului. Pentru aceasta linie, Robert Stephenson realizează tipurile de locomotive "Planet", "Samson" și "Patentee". Dacă primele două modele aveau doar două osii motoare, la "Patentee" s-a adăugat și o a treia, purtătoare, și aceasta pentru a reduce solicitarea asupra șinei (care de multe ori se rupea datorită greutății locomotivelor). Acest tip de locomotivă a avut o largă răspândire în Anglia, unde
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
s-au perfecționat și locomotivele cu abur, un rol important având inginerii Robert Stephenson, Timothy Hackworth, Edward Bury, George Forrester, Daniel Gooch, Alexander Allan, Karl Beyer și alții. În 1827, s-a construit, de către Timothy Hackworth, prima locomotivă cu trei osii cuplate. Pe baza acestui model, după îmbunătățirile lui Robert Stephenson, s-au construit modelele "Atlas" (linia Leicester - Swannington) și "Mammouth" (Paris - Orléans). Prima linie de cale ferată montană europeană cu un traseu dificil a fost o porțiune a magistralei Gloggnitz
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
o uzină electrică, o remiză pentru vagoane (830 mp. și șase linii de parcare a tramvaielor; pe fiecare linie puteau fi parcate șase vagoane, sub linii se aflau canalele de vizitare care permiteau controlul vagoanelor pentru demontări și reparații la osii, la motoare și la roți) și un pavilion administrativ, toate acestea din urmă, construite pe o suprafață de 4620 mp., terenul fiind proprietatea Primăriei. Materialul rulant se compunea din 18 vagoane motor și 18 remorci; fiecare vagon motor avea două
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]
-
la motoare și la roți) și un pavilion administrativ, toate acestea din urmă, construite pe o suprafață de 4620 mp., terenul fiind proprietatea Primăriei. Materialul rulant se compunea din 18 vagoane motor și 18 remorci; fiecare vagon motor avea două osii și un motor de 30 c.p. și două sisteme de frânare. Vagoanele aveau 24 locuri pe două banchete, iar remorcile erau prevăzute cu șase banchete a câte două locuri; erau iluminate pe timpul nopții, iarna se închideau cu geamuri demontabile
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]
-
instituții cooperatiste. Întreprinderea I.O.B. Balș este una din marile investiții realizare în timpul regimului comunist din România. A fost proiectată și construită în perioada 1965-1970 și a fost cunoscută pe plan mondial până în 1989 sub denumirea de Întreprinderea de Osii și Boghiuri Balș. Pe tot parcursul evoluției sale în comunism, localitatea cunoaște transformări importante în toate domeniile, devine astfel un oraș cu o mare pondere în economia județului Olt, realizând la un moment dat aproape o cincime din întreaga economie
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
cu celebra linie de munte austriacă care traversează pasul Semmering. Pentru remorcarea trenurilor pe dificilul traseu Oravița-Anina trebuia utilizată o locomotivă articulată cu un ampatament mic și cu o greutate aderentă de cel puțin 42 tf (tone-forță) iar sarcina pe osie era limitată la 9,5 tf/osie, din cauza slabei rezistențe a șinelor utilizate. Conform temei de proiectare, locomotiva trebuia trebuia să remorcheze pe rampele cu declivitatea de 21 ‰, un tonaj maxim de 110 tf, cu o viteză de cel puțin
Calea ferată Oravița–Anina () [Corola-website/Science/313504_a_314833]
-
traversează pasul Semmering. Pentru remorcarea trenurilor pe dificilul traseu Oravița-Anina trebuia utilizată o locomotivă articulată cu un ampatament mic și cu o greutate aderentă de cel puțin 42 tf (tone-forță) iar sarcina pe osie era limitată la 9,5 tf/osie, din cauza slabei rezistențe a șinelor utilizate. Conform temei de proiectare, locomotiva trebuia trebuia să remorcheze pe rampele cu declivitatea de 21 ‰, un tonaj maxim de 110 tf, cu o viteză de cel puțin 11 km/h. Pentru a nu se
Calea ferată Oravița–Anina () [Corola-website/Science/313504_a_314833]
-
trebuia să remorcheze pe rampele cu declivitatea de 21 ‰, un tonaj maxim de 110 tf, cu o viteză de cel puțin 11 km/h. Pentru a nu se depăți rezistența șinelor, inginerul Pius Fink a proiectat o locomotivă-tender cu 5 osii cuplate de tip E-1. Acest inginer, cunoscut în special prin realizările sale prin culisa cun un singur excentric sau prin injectorul Pius, a inventat o cuplare originală între ultima osie a locomotivei propriu-zisă și prima osie a cadrului tenderului
Calea ferată Oravița–Anina () [Corola-website/Science/313504_a_314833]
-
inginerul Pius Fink a proiectat o locomotivă-tender cu 5 osii cuplate de tip E-1. Acest inginer, cunoscut în special prin realizările sale prin culisa cun un singur excentric sau prin injectorul Pius, a inventat o cuplare originală între ultima osie a locomotivei propriu-zisă și prima osie a cadrului tenderului care se baza pe sistemul Kirchweger (1852). Patru asemenea locomotive au fost special construite pentru calea feratp Oravița-Abina, între anii 1961-1867 în cadrul fabricii de locomotive a societății StEG. Al doilea tip
Calea ferată Oravița–Anina () [Corola-website/Science/313504_a_314833]
-
locomotivă-tender cu 5 osii cuplate de tip E-1. Acest inginer, cunoscut în special prin realizările sale prin culisa cun un singur excentric sau prin injectorul Pius, a inventat o cuplare originală între ultima osie a locomotivei propriu-zisă și prima osie a cadrului tenderului care se baza pe sistemul Kirchweger (1852). Patru asemenea locomotive au fost special construite pentru calea feratp Oravița-Abina, între anii 1961-1867 în cadrul fabricii de locomotive a societății StEG. Al doilea tip de locomovite-tender, de tip D-t
Calea ferată Oravița–Anina () [Corola-website/Science/313504_a_314833]
-
Designul acestuia a fost primul modernizat, cu bilă rotindu-se de-a lungul sântului arborelui. Rulmenții au jucat rol de pivat în nașterea Revoluției industriale, permițând noilor mașinării industriale să opereze eficient. De exemplu, au găsit folosință pentru roată și osie ,pentru a reduce fricțiunea rezultată la tractarea unui obiect, reducând fricțiunea la distanțe mai mici pe masura ce roată se invirtea. Acest prim element simplu, rulmentul prin rulare, era făurit din lemn imediat urmat de către bronz. De-a lungul istoriei lor, rulmenții
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
să ne găsească. Noroc că cumnatul meu avea mașină și a venit și ne-a luat de acolo, altfel nu reușeam, că era frig, eram uzi, eram obosiți. El avea acte de Germania. După experiența asta i s-a rupt osia de la mașina, avea un Ford Fiesta combi, a luat 11 persoane în ea, în portbagaj vreo trei, eu eram acolo, în față, ghemuit undeva. 11 persoane în total... Deci, problema era să nu te prindă aia pe zona de graniță
Te așteptai să-ți dea ce e mai bun () [Corola-website/Science/296092_a_297421]