2,742 matches
-
parte din Comitetul Soc. 550 Când Vasile Toporan devenea „blând”, Însemna că urmărește un scop. Nam avut niciodată Încredere În aceste „Întoarceri la omenie”, ale sale. 551 Volum căruia i-am făcut o recenzie. Vezi: Eugen Dimitriu: PROFIRA SADOVEANU, PLANETA PĂRĂSITĂ, București, Editura Minerva, 1987, 314 p., În: SUCEAVA, Anuarul Muzeului Județean, XIII-XIV, 1986-1987, pp. 471-472. 552 Lucrarea n-a mai apărut niciodată. A.G. Stino, unul din autori, a murit În 1970. Rămas să lupte singur, Virgil Tempeanu a trecut În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ansamblului de la Mihai Vodă, înregistrat în HCM 1860A/1955 în rândul monumentelor de arhitectură la poziția 112. Încă din luna septembrie 1984, Ministerul de Interne dispunea evacuarea arhivelor din incinta de pe strada Uranus, pentru ca în decembrie demolatorii să ocupe clădirile părăsite. Cu dărâmarea bisericii Mihai Vodă, regimul comunist va bate un tragic record: trei ctitorii domnești sunt dărâmate în mai puțin de un an de zile numai la București. Înălțată de Mihai Vodă Viteazul la sfârșitul secolului al XVI-lea pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai pare surprinzător, așadar, că eretica are nevoie, În final, de reîntoarcerea la „trecutul” care fusese, abia ieri, prezent. El Înglobează deja, acum, trecutul mai Îndepărtat, asimilat tardiv, abia prin prezentul din urmă cu doar câteva ore. Revenirea la cele părăsite, adică. Lumești și ele, și mai mult decât atât: „În adâncul cugetului său exista o vagă amintire a ceva experimentat, cândva, Într-o zi de primăvară: o stare. Parcă se oferea tuturor, aparținând Însă doar celui iubit... Și de la o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doar cu scopul ca s-o irite pe ea, pe maică-sa. Ceea ce este posibil, pentru că mă tot Întreb de ce s-ar fi măritat cu unul ca mine.” Ne putem Întreba și noi, desigur, de câtă obiectivitate dispune un soț părăsit și care nu izbutește să-și uite rana, dar stimulentele creatoare vin mai curând din subiectivitate, cum bine știm, restabilind doar apoi, În epica literară, obiectivitatea de cu totul alt tip, care Îi este proprie. „Allan avea dreptate. Alexandra era
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mama 77 de ani) au emigrat și ei, cu acte În regulă, din țară. Bagajul: câte 50 de kg de om. E puțin, pentru cât adună omul În opt decenii. Și totuși: printre puținele lucruri adunate din lumea și viața părăsite, se afla și crăvățelul meu. Până la sfârșitul zilelor mele nu mi-ar fi trecut prin cap să pun vreo Întrebare În legătură cu el, dar cât de Înduioșat am fost când mama - la prima reîntâlnire după 12ani!- mi l-a Înmânat. Îl
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu prezentul fără nici o perspectivă și fără viitor. Deși intemperiile istorice lăsau aceste frânturi de neam sănătoase sufletește, totuși existența lor devenea din zi în zi mai grea. Popoarele tinere care le înconjurau, le asaltau ca valurile mării niște insule părăsite. Din România unde se aștepta ajutorul frățesc, nu venea nici o încurajare și nici un sprijin. Acest organism era bolnav, robit de politicianism. După un timp anumit ne-am lămurit unde și în ce constă răul precum și mijloacele de vindecare. De atunci
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu titlul „Destin evanghelic”. „Ultimul act din drama vieții Căpitanului a început în Săptămâna patimilor. Atunci a fost smuls din mijlocul oamenilor, a fost judecat și aruncat de către cei răi, în întunericul umed al temniței, pe care n-a mai părăsito niciodată. Dușmanii neamului s-au repezit asupra lui ca niște fiare la pradă. O întreagă clasă de conducători și-a aruncat la coș morala convențională a umanitarismului, predicat în vânt. în omul pământului și al reînvierii noastre ca neam au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
după dispozițiunile Secției 6-a din Marele Stat Major. Cazarea și hrănirea, se va face prin grija batalionului respectiv, cunoscând că este interzisă cazarea lor în aceleași case cu locuitorii. Este de preferat cazarea izolată în barăci, corturi sau case părăsite, evitându-se contactul cu populația și în special cu femeile. Evreii au dreptul la hrană și soldă, la fel cu soldații. 7. - Toți evreii care se sustrag dela lucru, prin înșelăciuni, cumpărare, intervenții, etc., vor fi trimiși în Transnistria la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sunt obligați să-și asigure hrana pe timpul transportului. 4. - CAZAREA evreilor se va asigura de către Direcțiunea Generală a C.F.R., cunoscând că este interzisă cazarea lor în aceleași case cu locuitorii. Se va folosi cazarea izolată în barăci, corturi sau case părăsite evitându-se contactul cu populația și în special cu femeile. Câte un ofițer de fiecare detașament va pleca înainte, pentru a lua contactul cu delegatul C.F.R. și a recunoaște locul și posibilitatea de cazare. 5. - HRANA este în sarcina Direcțiuni
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
capul, prin mâlul întărit, câte o sticlă goală sau o piesă ruginită de la mai știu eu ce mașinărie, iar la câțiva pași de noi se vedea o barcă al cărei lemn putrezise complet. De-a lungul apei se întindeau fabrici părăsite. Aveau porțile închise, le lipseau geamurile, balustradele scărilor de evacuare în caz de urgență erau mâncate de rugină, zidurile asaltate de iederă și buruieni. Cartierul muncitoresc se afla dincolo de fabrici. Erau clădiri vechi cu patru etaje. Se vedea clar că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și mai variat. Inițial, Barițiu, sfătuit și de Gött, se gândea la o gazetă cu materiale pentru „inima și mintea” cititorului transilvănean, după modelul revistelor germane. Se adaugă, apoi, acestei direcții de divertisment și informare, care nu va fi nicicând părăsită, ideea prețioasă că foaia trebuie să sprijine activitatea literară a românilor prin publicarea literaturii originale, dar și a traducerilor. Anunțând schimbarea denumirii, în mai 1838, redactorul își exprimă și intenția de a modifica structural noul periodic. Accentul, pentru viitor, se
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
Dan Lăzărescu); Leopold Lahola, Înmormântarea lui Dávid Krakower, București, 1974 (în colaborare cu Anca-Irina Dragomir); D. Petrov, Fântâni, București, 1974; I. Trifonov, Un lung bun rămas, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1980 (în colaborare cu Igor Lefter); Honoré de Balzac, Femeia părăsită, îngr. și pref. Angela Ion, Iași, 2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Barbu, O ist., 352-354; Caraion, Pălărierul, 121-127; Cornel Moraru, „Miraria”, FLC, 1977, 26; Eugen Simion, „Miraria”, LCF, 1977, 26; Manu, Eseu, 129-132; Regman, Explorări, 295-302; Grigurcu, Poeți, 415-417; Raicu
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
pasiune care depășește relația normală de afecțiune. Când fiul aduce în casă o frumoasă nemțoaică, Elisabeth-Charlotte, mama, având sentimentul frustrării, trece printr-o criză teribilă. Momentul acestei drame sentimentale, cu multe cauzalități obscure, este notat cu subtilitate. Femeia se simte părăsită, trădată și încearcă să-i separe pe cei doi tineri care în mod evident se iubesc și urmează legile naturii. Ea ascultă disperată noaptea la ușă, îi pândește și, când nu mai poate face nimic, plânge în neștire. Elisabeth-Charlotte înțelege
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
pentru el „șed groparii și mâncă pită și slănină”, într-o totală nepăsare. Eresurile, ca la Gala Galaction și V. Voiculescu, trimit în insolit și magic; nici vorbă de „cerul care zboară”; aici forfotesc spirite maligne, făpturi subpământene. Peste morminte părăsite, vechi, scufundate, „stă și duhănește dracul”, iar vara, pe furtună, lovește trăsnetul. Compozițiile mai ample Urcan bătrânul și Înmormântarea lui Urcan recomandă un talent viguros, năzuind să realizeze un mare roman al Câmpiei Transilvane, Ospățul dracului. Prin rapacitate, prin tertipuri
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
nebun, 1903, Vanghele Zioni Cațaonul, 1906, Apa de aur, 1908), nuvele și cicluri lirice. Pentru teatru a mai scris poemele dramatice Akmiutis și Moș Crăciun și piesele Vis pierdut și Cumpăna, jucată în 1912, și a tradus Greva făurarilor, Iacobiții, Părăsita și Trecătorul de Fr. Coppée, Patru săbii, Căsătoria din dragoste de A. Baumberg. În timpul războiului mondial dă la iveală în ziarul „România”, poezii, pe care le strânge în volumul Drumul sângelui (1919). Tot atunci apărea și poemul dramatic Valea Albă
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
București, [1919]; Drăceasca schimbare de piele, București, [1927]; Vlad Țepeș, București, 1931; Asfințit de oameni, București, [1932]; O jumătate de om, București, [1937]; Porunca toamnei, București, [1942]; Ioana, București, [1943]. Traduceri: Fr. Coppée, Greva făurarilor, București, f.a., Iacobiții, București, f.a., Părăsita, București, f.a., Trecătorul, București, f.a.; J. Swift, Pățaniile lui Gulliver, București, 1902; Gulliver în țara piticilor, București, 1920; Molière, Bolnavul închipuit, București, [1906]; Victor Hugo, Regele petrece, București, 1907; I.S. Turgheniev, Duelistul, București, [1908]; G. Flaubert, Doamna Bovary, București, 1909
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
depăși nivelul mediu al unei reviste de provincie, G.n. se remarcă totuși prin varietatea textelor, prin rubrici destul de diverse și, de asemenea, prin colaborări notabile. Astfel, dintre poeți se distinge prezența lui G. Bacovia (Toamnă), Aron Cotruș (Copilărie, alb pridvor părăsit...), Victor Ion Popa (M-a cunoscut), Al. T. Stamatiad (Spre alte înălțimi). De menționat și două postume, Cântec și Prorocie de Al. Vlahuță. Tot cu versuri sunt prezenți G. Tutoveanu, Agatha Grigorescu, Cincinat Pavelescu și o seamă de alți autori
GRAIUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
creștet sus ne-nfrânt de vitregii - / Străbunul nu, prin oarbele potrivnicii. Cu el, drum vă croiți spre aspre culmi, spre soare.” Versurile din volumul În creștetul luminii adâncesc treptat nota elegiacă, ca și referința simbolică la un univers tradițional de mult părăsit, în vremuri de crâncenă istorie, și regăsit la vremea amurgului, într-o solaritate patetică, de dincolo de lume. Aici încărcătura biblică a poeziei atinge notele ei cele mai profunde: „Totul va fi o mistică nuntire, / și-n naos de cleștar, la
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
lectura unei astfel de cărți-bilanț cititorului Îi va părea bine că a apucat să trăiască sfîrșitul de veac XX pentru a profita de ocazia nesperată oferită Întru Înțelegerea prezentului. O satisfacție mai degrabă cuminte. Aceeași, mutatis mutandis, ca a Îndrăgostitului părăsit care ajunge să-și exproprieze ceea ce tocmai trăise cu patos. Citindu-i cartea, nu se poate să nu o așezi, ca proiect, alături de excepționala GÎndire ‘68 a lui Luc Ferry și Alain Renaut. O altă carte de căpătîi pentru francofonul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lor este să piardă, lucru pentru care trebuie să aibă iluzia de-a fi cîștigat ceva, sau chiar să cîștige, ele se achită perfect, profesionist, de această sarcină. În cel mai bun roman al său, Loin d’Odile (1998), eroul, părăsit, iar, de iubită, Își trece de urît cu o muscă asupra căreia proiectează toată sensibilitatea rănită de fosta iubită. Nici faptul că, mai tîrziu, reușește să cîștige momentan corpul - poate și sufletul? - iubitei prietenului său, de care era platonic și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În același timp severă și excedată, vocea lui Zhang Xiangzhi care Îmi strigă: Play!” Altă-dată, Închis Într-o toaletă de vagon cu frumoasa Li Qi, pe cale să facă dragoste, Îmbrățișările se suspendă datorită sunetului asurzitor al telefonului mobil din compartimentul părăsit: „Am simțit telefonul răsunînd În afara toaletei, am Înțeles imediat că era telefonul mobil care Îmi fusese oferit și care suna din rucsacul meu și am simțit cum inima Îmi bate foarte tare, am resimțit teroarea, un amestec de panică, de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este poate un pod Între scriitura flegmatică franceză și cea optzecistă românească, congenere), Încît ele, printr-un procedeu invers celui romantic, Însuflețesc ființele: palmierul din Havana, În Femeia perfectă, un hamburger, În Le Feu d’artifice. Apoi, protagonistul - un dezrădăcinat - părăsit apoi de Margot, nevasta de care-și amintește cu duioșii retezate spartan, doldora de cultură generală de concursuri televizate, născut la Buenos Aires: “subiect Încercat. SÎnge rece, rigoare, pregătire superioară, incapabil de cea mai mică emoție”. El nu numai că nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
reviste, precum „Familia”, „Columna lui Traian”, „Literatorul”, „Viața românească”. În cea mai mare parte a poeziilor scrise de C.-P., adunate în volumul Poezii (1874), predomină lirismul. Frecvente sunt jalea, „dorul nemărginit”, generate de plecarea ori necredința iubitului. Motivul iubitei părăsite revine deseori în aceste versuri, care își au izvorul cu deosebire în stările de tristețe. Cuplul nefericit se întâlnește și în baladele de tip romantic. Autoarea preferă cadrul anotimpurilor reci și mohorâte, dar simbolurile șterse, limbajul fără strălucire și incorectitudinile
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
cunoscuți care pot să îi ajute cu cazarea și cu angajarea pe piața informală de muncă, atunci experiența de migrare este mai ușoară. Dacă nu, perspectiva este destul de sumbră. Pentru câteva luni (sau chiar ani), migranții dorm în părăseli (case părăsite) sau în corturi la periferia orașului, în compania altor migranți ilegali 14. Migranții ilegali care nu au de muncă mănâncă zilnic gratuit la Caritas (o fundație a Bisericii catolice italiene), de unde își procură regulat și haine gratuite și au și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
părăseli trebuie să locuiască împreună cu migranți din Africa sau din estul Europei, situația ca atare este mai complexă. În linii mari, aceasta este valabil în mare parte dintre cazuri, dar sunt și români care au găsit și au amenajat case părăsite, fiind relativ satisfăcuți cu ele. Oricum însă, riscurile persistă și în aceste cazuri, deoarece oricând pot veni bande organizate și îi pot deposeda de bunuri. Cu toate că în Italia numărul de migranți ilegali este substanțial, nu există prea multe politici care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]