138,898 matches
-
profesoară atît de pasionată de cultura noastră, "se contaminează". Din fericire, da, le transmit interesul. În general, vin să dea un examen și pe urmă continuă cursurile, dau două, trei, chiar patru examene. Devin prietenă cu studenții mei pentru totdeauna, păstrez relații foarte frumoase cu fostele mele studente (fiindcă la noi, la Litere, vin mai mult fete). Am avut satisfacții mari în cariera mea didactică. Să vă dau doar un exemplu: Angela Tarantino. Ea a fost de fapt studenta d-lui
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
de două ori (în 1761 și 1769) fiind apoi jefuit și distrus definitiv în 1788. Locuitorii Moscopolei s-au risipit, cei mai puțin înstăriți stabilindu-se în Macedonia și Serbia, cei mai bogați ajungînd pînă la Leipzig, Viena, Pesta, Bratislava, păstrînd - toți - monopolul asupra comerțului și constituind ceea ce autorul nostru numește "osatura socială a orașelor sîrbești, inclusiv a Belgradului". Multe personalități ilustre (și prin bogăția lor) precum Gojdu, Sina, Mocioni, apoi Andrei Șaguna erau originare din acel odată vestit Moscopole. Și
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
citez: "Evaluările cele mai credibile propuneau, prin anii '20, cifra de 35-40.000 de persoane, o cifră care poate fi considerată probabilă și în zilele noastre din cauză că normalei creșteri demografice i s-a contrapus progresiva lor deznaționalizare. Se va putea păstra (și chiar recupera în anumite cazuri) identitatea lor etnică sau va continua genocidul lor cultural? E greu să facem pronosticuri". Și, apoi, adaugă ceea ce eu am notat mai sus: Fapt este că țara în care aromânii sînt mai numeroși și
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
profesor de italiană Zinelli. O umbră a frumosului și distinsului bărbat pe care l-am văzut cu 56 de ani în urmă intrând în clasă cu monoclu la ochiul drept și cu un zâmbet ironic în colțul stâng al buzelor. Păstra încă aerul distins și trăsăturile frumoase, ținuta dreaptă a unui ofițer din garda regală. Din păcate acum era complect surd. Tare dureros trebuie să fi fost pentru el să stea la catedra din amfiteatrul de fizică în mijlocul prezidiului adunării, să
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
îngerașii, prin pajiștile neîngrădite (de legi) ale mass-media îi presupun prin definiție persoane respectabile, conștiente de impactul social al acestor zburdălnicii, îi presupun imuni și inocenți în fața duelurilor politice sau a încleștărilor doctrinare, ei reușind de fiecare dată să-și păstreze echidistanța, în speță, verticalitatea. Mai sunt unii care "se dau legați" cu bună știință, care își negociază financiar propria personalitate, cum sunt pălmașii redacției "Atac la persoană" (de exemplu), varianta românizată a originalului sovietic "Zavtra". Dar aceștia au însemnele stigmatului
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
fostul premier și-a făcut o serioasă documentare prealabilă. Chiar și faptul că a avut o discuție exploratorie cu actualul premier, pe care l-a asigurat cînd și-a anunțat candidatura că dacă el, Stolojan, va ajunge președinte îl va păstra premier, nu e un simplu act de politețe. Calculul d-lui Stolojan pare a fi acela de a se asigura în ochii opiniei publice că în candidatura sa există și cel de-al doilea element al tandemului cîștigător în sondaje
Drumul spre Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16869_a_18194]
-
încheiat, a plecat (însoțită de sora ei Irina) la Palermo, pentru a fi alături de mama ei. Revenită la București, a găsit un soț înstrăinat care își avea viața lui amoroasă, de care nu mai făcea un secret. De ochii lumii, păstra o aparență de armonie, ogoindu-se cu bunele relații, de la Palat, cu regina Maria și regele Ferdinand și cu aranjarea casei care le fusese construită. În 1924 vulcanica Grecie abolește monarhia, fratele ei, George, soțul prințesei Elisabeta, stabilindu-se la
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
România prințesa Elena se aclimatizase bine și se făcea a nu cunoaște aventurile lui Carol, acreala lui indiferentă pentru soție. Dar în 1925 aventura, aproape fățișă, a principelui Carol cu doamna Lupescu, devenise obiect de scandal public. Ea s-a păstrat la distanță de scandal și de implicațiile de stat ale comportării lui Carol, Ionel Brătianu dorind, ca pedeapsă, decăderea lui din drepturile succesorale, întrucît acest nou scandal dăuna imaginii Coroanei României. La un moment dat, sfătuită, d-na Lupescu a
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
colaboraționiști. Și, în general, cam toți intelectualii care n-au fost disidenți. Mă voi referi în continuare doar la prima accepție a cuvîntului. Despre cea de a doua, într-un articol viitor. Nu e deloc obligatoriu ca un cuvînt să păstreze sensul primar și să trebuiască să considerăm o eroare abaterea de la acesta. Problema, în cazul de față, nu e lingvistică. Ține, mai degrabă, de sociologia și de istoria culturală. în anii următori celui de al doilea război mondial, cuvîntul colaboraționism
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
cu unelte raționale: în virtutea aceleiași ratări istorice, părinții legitimi ai combinatului refuză acum ceremonialul parastasului și azvîrlă, dintr-o insuportabilă frustrare, coliva la cîini. Așa cum refuză, la fel de vehement, de data aceasta din spirit caritabil și din convingeri ecologiste, să mai păstreze in situ fiarele mumificate și oțelurile de cea mai bună calitate, aruncîndu-le și pe ele, pe bani mulți și frumoși, tocmai la mama dracului, pe undeva, prin Suedia.
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
au simțit mai amenințați, fiindcă tinerii intră în jocul simbolic al luptei cu niște arme pe care generația vârstnică nu le cunoaște. Și sunt și mulți - deschiderea are avantajele sale -, cohorte lacome să se afirme. Status quo-ul pare imposibil de păstrat. Sunt și tinereți răzbunate, întîrziate. Optzeciștii, obișnuiți cu gherila urbană și cu spiritul de corp, își refac în fel și chip ideile și idealurile pe care nu le-au putut împlini la vreme, din cauzele istorice știute. Deși, evident, ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
despre care nimeni nu știe nimic. Pentru că trebuie spus că nu este dată nici o informație despre eul empiric și mult prea contingent al autoarei, lăsîndu-ne doar speranța unei expertize grafologice. Postfața, în afară de hazul nebun pe care-l produce involuntar, se păstrează în aceeași imponderabilitate anonimă probabil pentru a ne da un exemplu de moralitate la care doar două personaje pot accede: scriitorul (omul) și Dumnezeu. Cititorul (criticul, eventual) trebuie să se țină departe ca fluturii de bec. De altfel, autoarea recunoaște
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
tuturor literaților epocii, mai exact dintre 1748 și 1753, cît s-a aflat în funcție, însoțindu-le de fișe sintetice, asemănătoare celor de la cadre, de pe timpul comunismului. Dosarele s-au pierdut, dar cele cinci sute și unu raporte s-au păstrat la Bibliothèque Nationale, unde le-a studiat Darnton. Avem de-a face cu o veritabilă "anatomie a lumii literare" franceze de la mijlocul veacului luminist. Sigur, întrebarea este de ce atîta zel din partea unui om care nu bănuia că peste cincizeci de
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
să candideze de dragul candidaturii, nici pentru a răspunde cererii unor partide aflate în criză de candidat, ci din motive asemănătoare acelora care l-au făcut să accepte funcția de premier - interes național, situația economiei și chiar posibilitatea de a-și păstra echidistanța față de forțele politice aflate în competiția electorală, chiar dacă unele dintre aceste forțe și-au anunțat hotărîrea de a-i acorda sprijin. Firește că dl Isărescu are în față un risc, acela de a-și juca atuurile personale fără nici o
Jocurile politice ale verii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16886_a_18211]
-
și intuiție, relativismul adevărului istoric, problema formei literare, pericolul specializării exagerate și al detaliului relevant, posibilitatea de a identifica "permanențele istorice" care articulează sinteza. De fapt, se stăruie în studiul d-lui Andrei Pippidi, Iorga (ca și alții) s-au păstrat pe un teritoriu de graniță între istorie și filosofie. Și e drept să se accepte această apreciere, deși marele cărturar a negat mereu aplecarea sa spre cugetarea filosofică. Dar nu trebuie să se absolutizeze aceste repetate delimitări. Important e relevarea
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
extraordinar al d-lui Victor Durnea care nu întocmește aici, cum se scrie în foaia de titlu numai nota asupra ediției, ci s-a îngrijit de ținuta filologică a textului. Și o face excelent și cu multă acribie de filolog, păstrînd - nu ca precedenta editoare - toate formele de limbă specifice lui N. Iorga, revenind asupra nepermiselor unificări și eliminări de formă de limbă operate de Liliana Iorga. De aceea, tocmai, s-a ales, ca text de bază al ediției actuale, nu
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
acela de a fi de folos oamenilor și comunității pe care o reprezinți - în scop - acela de a poseda putere pur și simplu - creează premisele corupției politice. A voi cu orice chip (citește: prin orice mijloace) să obții sau să păstrezi puterea este imoral chiar sub raport politic. Mijloacele nu pot fi separate de scop. Am băgat de seamă, în timpul din urmă, un lucru care mi-a dat de gîndit. Cînd scopul politic urmărit nu este moral, nici mijloacele nu sînt
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
a literaturii. Și nu mai puțin o percutantă dinamică a poeziei. Astfel, simbolismul înțeles la modul static, didactic, mai poartă uniformă școlară. Cei doi exponenți ai săi de frunte, Blaga și Bacovia, părăsesc însă locul lor din casetele de microfilme păstrate în colecțiile marilor biblioteci și ies în arenă. Sînt doi autori întineriți, valorile de sens ale poeziei lor proiectează pe foaia albă, printre decalaje și revizuiri de statut al eului, trăsături expresioniste, mai mult: probează că în linia mare a
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
care simbolismul este străin. În celălalt eseu, (Bacovianismul) regretatul Mircea Scarlat avansează ipostaza subtilă a unui posibil neoromantism. Încă o dată poetul iese din convențiile tradiționalismului romantic și decadentismului mult hulit. Profilul său liric atît de comentat, totuși greu de cristalizat, păstrează o sumă de trăsături eterogene. Punctul de plecare este simbolist zice cu dreptate Mircea Scarlat. Intervin, apoi, felurite fracturi în tehnica de construcție și în structura limbajului artistic încît poetul va fi, pe rînd, atras și respins de simbolism. Atras
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
și scoteau fel de fel de exclamații și chiuituri, așa cum știu să o facă ardelenii din tot sufletul. Acum, privind prin sita vremii, mi se pare că entziasmul de atunci, parcă a fost o prefigurare a zilelor din decembrie 1989. Păstrând proporțiile, pot spune că era aceeași suflare în noi, aceeași teamă de ce s-ar putea întâmpla și aceeași nădejde care stă ca un puternic stâlp să nu se dărâme ființa umană. De atunci au trecut mai bine de 50 de
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
asupra președintelui Clubului Dinamo, chiar dacă atacul a avut loc duminică seara. Atacul banditesc a coborât un etaj sau a fost mutat din zona zero a paginii întâi în cartierul mărginaș al coloanei din dreapta, cum se citește. * Ziarul care l-a păstrat la loc de frunte pe nefericitul președinte al Clubului Dinamo a fost EVENIMENTUL ZILEI, în care și editorialul lui Cornel Nistorescu pare a fi rămas cu o zi în urmă. Nota din final nu salvează cu nimic scenariul imaginat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
pentru București. * JURNALUL NAȚIONAL acoperă știrea, dar, ziar de partid, o desfigurează, potrivit ideii că patronul politician trebuie să fie mulțumit dimineața când își răsfoiește foicica. * În ziarul dlui Octavian Știreanu (PDSR), diriguit de dl Ion Cristoiu (independent), directorul își păstrează unul dintre ticurile dobândite la EVENIMENTUL ZILEI - din nou am avut dreptate și își republică un editorial în care scria că Emil Constantinescu n-ar trebui să mai candideze, ca document al premonițiilor sale. Totuși e o mică diferență între
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
discuție problema participării sau neparticipării la al 67-lea Congres Mondial PEN, care urma să aibă loc la Moscova (mai multe centre din lume își exprimaseră anumite rezerve, din cauza războiului din Cecenia). S-a luat hotărârea ca românii să participe, păstrându-se însă pe poziția făcută cunoscută la Iași. Al 67-lea Congres Modial de la Moscova s-a desfășurat în condiții delicate și stânjenitoare. Neputând face abstracție de războiul din Cecenia, participanții au hotărât să evite orice contact oficial cu autoritățile
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
o normă și în calitate de consiliatori pe lîngă un partid sau altul, pentru a le ajuta să-și facă strategia de campanie sau să-și compună o imagine mai atrăgătoare. Cînd intri în asemenea combinații nu mai ai cum să-ți păstrezi independența, iar sondajele pe care le fabrici au de suferit din acest motiv. N-aș zice că mă preocupă foarte tare soarta celor care se ocupă de sondaje, dacă ei înșiși nu prea iau aminte la ea. Credibilitatea e așternutul
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
ceas de ceas, de "sacerdoții" noii religii, nu au provocat, nu au indus în rîndul "enoriașilor" fervoarea, ci greața și plictisul". De remarcat franchețea cu care autorul îi amintește aci și pe acei poeți despre care cei mai mulți contemporani preferă a păstra deocamdată tăcerea, fie pentru că au pozat într-un soi de disidență "de cafenea" (Eugen Jebeleanu), fie pentru că mai sînt în viață (Nina Cassian, Adrian Păunescu). Resortul intim al acestei nedemne prestații îl constituia beneficiul material asigurat de partidul unic mercenarilor
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]