4,853 matches
-
adevărat în mine” (III, 265). Iar la un moment dat, punându-și clar balanța în față, ezită: „Aș vrea, în același timp, să fiu cunoscut și necunoscut; iar dacă ar trebui neapărat să aleg, aș prefera anonimatul (cred)” (II, 179). Paranteza aceasta din urmă spune mult despre ezitările lui Cioran. Disprețuiește gloria, îi găsește cauzele în golul interior, crede eventual în orgolioșii care sunt damnați și infirmi, dar în același timp nu-și poate anula cu totul obsesia celebrității, nemaisusținută, oricum
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la un moment dat: „Puteri ale cerului! Tânjesc după vremea când puteați fi invocate, când strigătul nu răsuna în vid, când vidul însuși încă nu exista!” (I, 23). Altundeva, i se adresează direct lui Dumnezeu spunând „Doamne!”, pentru ca imediat, în paranteză, să comenteze, detașându-se: „De-aș putea descrie cu exactitate starea în care ne aflăm când scoatem această exclamație, acest apel care nu este un apel, acest strigăt fără ecou!” (III, 207). Căci el se roagă, dar simte că se
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se va mai înțelege nimic) Autorul: (aplaudînd) Bravo, bravo, v-ați descurcat de minune! Gh. P. unu:...Atunci cum rămîne...? Cum rămîne cu noi? Autorul: Păi..., cu voi rămîne așa; voi vă mai amintiți ce am scris eu în ultima paranteză a piesei? Gh. P. unu și Gh. P. doi: Cum să nu! (nu-și amintesc) Stai puțin! (se îndreaptă spre culisa sufleorului) Iubito, dă-ne puțin textul... (se uită amîndoi pe ultima pagină) Uite, da..., aici e ultima paranteză... Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ultima paranteză a piesei? Gh. P. unu și Gh. P. doi: Cum să nu! (nu-și amintesc) Stai puțin! (se îndreaptă spre culisa sufleorului) Iubito, dă-ne puțin textul... (se uită amîndoi pe ultima pagină) Uite, da..., aici e ultima paranteză... Autorul: Dă-mi mie textul..., așa; cei doi aduc miniscena în mijlocul scenei (către cei doi), hai, dați-i drumu'; așa, pun cele două fotolii și măsuța pe spațiul miniscenei (cei doi execută; bun..., pun pe masă recuzita alimentară și în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce mai scoate Gh. P. doi din geantă; acuma, cei doi se așează în fotolii și încep să mănînce; autorul îi privește cu înțelegere, și îi aplaudă și schițează o ieșire din scenă) Gh. P. doi: Nu pleci acum. În paranteză scrie că ne spui poftă bună... Autorul: (se uită în text) Așa e... Poftă bună (se îndreaptă spre public) În paranteză mai scrie că autorul spune ultima replică...; o spun; (înainte de a o spune, privește spre scenă; cei doi îl
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
privește cu înțelegere, și îi aplaudă și schițează o ieșire din scenă) Gh. P. doi: Nu pleci acum. În paranteză scrie că ne spui poftă bună... Autorul: (se uită în text) Așa e... Poftă bună (se îndreaptă spre public) În paranteză mai scrie că autorul spune ultima replică...; o spun; (înainte de a o spune, privește spre scenă; cei doi îl privesc și, între furie și stînjeneală, trag cortineta) (pe banda sonoră este bucata " Nimic nu e pierdut, dragul meu" cîntată de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
modelul CAPM. Modelul de bază este. Rf - rata dobânzii fără risc; E(Rj) - rentabilitatea așteptată a unui portofoliu având beta egal cu 1 pentru factorul „j”; βj - coeficientul de senzitivitate al investiției față de schimbările neașteptate ale factorului „j”. Termenii din paranteză pot fi considerați prima de risc pentru fiecare factor din model. CAPM poate fi considerat un caz special al modelului APT, cu doar un factor ce determină rentabilitatea pieței<footnote A. Damodaran, Corporate Finance: Theory and Practice, John Wiley & Sons
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
demersului intervine măiestria regizorului pedagog. Am să descriu etapele pe care le-am parcurs. După prima lectură, pe care fiecare dintre noi o făcusem intuitiv am avut sentimentul că nu putem susține încărcătura cuvintelor propuse în scenariu. Ca o mica paranteză, întotdeauna am fost convins că teatrul fără regizor își pierde din valoare. Am reluat lectura dar de data aceasta glasul magic al regizorului ne-a deslușit textul și aparența unui viitor spectacol. Din acel moment tot ce credeam că știu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
MHAT-ului în frunte cu celebrul Inokenti Smoktunovski și același Anatoli Smelianski. Cele spune de ei și de Oleg Efremov au cântărit greu în verdict... Spectacolul nu s-a oprit și premiera s-a jucat fără nicio modificare. O mică paranteză: cu vreo zece ani în urmă, s-a creat și-n jurul spectacolului meu de la Malîi Teatr Păsările tinereții noastreo situație asemănătoare. Unele scene fuseseră mutilate într-atât încât Inokenti Smoktunovski, care era atunci în trupa de la Malîi Teatr și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
au dărâmat lăcașuri de cult... și au fost arestați, deportați, uciși oameni nevinovați". Acest film, tocmai pentru că este autoreferențial, de la biografie la devenirea artistică, are o extraordinară forță de generalizare, construind pentru spectator un copleșitor univers semantic. Fac aici o paranteză: criticii, în majoritate, au ales să nu contextualizeze filmul, de cele mai multe ori comentând fabula (obicei care îi confortează pe semnatarii cronicilor, scutindu-i fie de verdicte axiologice ca în cazul, să zicem, îndelung aplaudatului 4 luni, 3 săptămâni, 2 zile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fundamentală: să înțeleg cum puteau apărea, din relațiile dintre molecule, viața și complexitatea sa. Le Macro-scope : o perspectivă asupra complexității pentru a încerca să se reunească totul și pentru a arăta cum funcționează societatea ca un "organism viu" cu toate parantezele și ghilimelele de rigoare. Apoi, în 1985, deci zece ani mai tîrziu, am scris Le cerveau planétaire pentru a încerca să deschid o poartă spre construirea din interior a unui macrocreier, macrocalculator care începe să ne lege unii de ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Baillet cu o violență pe care cel din urmă foarte demn în această încercare nu o înțelegea prea bine. Nici noi, de altfel. Am rîs mult "victima" în aceeași măsură ca ceilalți cînd am aflat cheia misterului. Dar să închidem paranteza. Am crezut întotdeauna că acest sistem inhi-bator al acțiunii constituie expresia unui control social asimiliat de către individ, presiunea socialului asupra funcțiilor de utilitate individuale, dar nu trecerea la social. Asupra acestui punct nu eram noi de acord. Pentru a clarifica
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Anton Holban, O moarte care nu dovedește nimic) Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: teorie, hotărâsem. 2 puncte 2. Explică rolul parantezelor în secvența: (poate că din cauza lumii care ne împiedica.) 3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului tragedie. 4. Precizează perspectiva narativă care poate fi identificată în fragmentul dat. 5. Prezintă rolul interogațiilor retorice din textul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se transcende individualul, întrun roman al experienței care „sporește cu unul seria miturilor umanității“ (Perpessicius). - VARIANTA 14 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Anton Holban, O moarte care nu dovedește nimic) 1. sinonime neologice: teorie - concepție, ipoteză; hotărâsem - decisesem, optasem 2. Parantezele utilizate în secvența dată au rolul de a izola de restul enunțului o construcție explicativă/incidentală; au rolul de a diferenția planul narării evenimentelor de planul reflecțiilor personajului narator/rolul de a marca inserarea unei reflecții în flu xul discursului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
majoritatea lucrărilor citate, datele complete reapar în bibliografia selectivă de la sfârșitul cărții. Dacă un autor este reprezentat printr-o singură operă, am specificat, firește după o primă trimitere completă numai op. cit. Mai menționăm că în cazul citatelor am notat în paranteze numai sublinierile care ne aparțin. Cele lipsite de această precizare sunt ale autorilor respectivi. I. PRELIMINARII DESPRE ZEITGEIST În capitolul de față vom încerca să reconstituim în spiritul autorului acel Lebenszusammenhang (context de viață) care a creat condițiile apariției unei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
chiar și ceea ce eleații considerau irațional, fiindcă acesta rămânea pentru ei în afara capacității noastre de concepție (vezi I, nota 185). Este o soluție pe care o putem numi heraclitică 110, spre a utiliza un necesar termen antitetic în raport cu eleații. În paranteză fie spus, faptul că putem vorbi despre caracterul clasic al modelului eleat și despre cel romantic al modelului heraclitian constituie un argument în plus că, dincolo de ancorarea lor programatică într-o epocă istorică sau alta, cele două tendințe larg culturale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pământului" (fizica), "a ființei organice" (chimia și biologia) și despre "fizica socială" (sociologia)190. Mai mult decât atât, el are în vedere fundamentarea unei "morale pozitive" sau a unei "religii pozitive", al cărei obiect de cult este "umanitatea"191. (În paranteză fie spus, Dilthey n-ar fi îmbrățișat nicidecum o asemenea idee. Reamintim că el nu era adeptul globalizărilor abstracte, socotind că acestora le lipsește "unitatea conștiinței de sine și a acțiunii, unitate pe care o exprimăm prin conceptul de suflet
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
le atribuim sau nu statut filozofic faptelor pe care ni le pune la îndemână istoria spiritului, cât și pentru a ne descurca ulterior în hățișul sistemelor filozofice (tipologizându-le, iar nu periodizându-le, precum Hegel). Credem că distincția strecurată în această paranteză este grăitoare în sine pentru demersurile diferite ale celor doi filozofi: tipologiile de factură pozitivistă trimit la o continuitate a formelor pe care le iau conținuturile condiționate individual, spațio-temporal și cultural în cazul lui Dilthey, pe când periodizările de esență (supra
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
următoarea întrebare: Atunci în ce mai constă deosebirea față de metoda folosită de Hegel, de vreme ce și Dilthey pleacă de la un preconcept ideal (de la niște "presupoziții", cum le spune el), pe care-l aplică apoi realităților filozofice? Trebuie deci să deschidem o paranteză spre a clarifica această nedumerire ce pare să invalideze o idee a lui Schnädelbach, idee cu care mai sus am fost de acord și potrivit căreia Hegel se diferențiază de școala istorică prin modul în care "universalul obiectiv este introdus
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aceasta "nu poate fi obiect al cunoașterii cu valoare obiectivă"146. Pe urmele acestor explicații, am spune că, dacă știința are conștiința relativului în relativ (vezi punctul de vedere pozitivist), filozofia capătă o dată cu istoriștii conștiința absolutului în relativ. După această paranteză, să revenim la modul în care Dilthey trece în revistă sistemele filozofice, urmărindu-le pe coordonatele teoretice deja stabilite. Ne vom opri doar la două exemple, spre a ilustra, așa cum ziceam, demersul autorului, fiindcă aici ne interesează numai metoda, și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să-l judecăm în funcție de criteriile pe care le-a stabilit chiar autorul, să rămânem în spiritul lui și al epocii sale, așa cum a încercat să facă el însuși, ori de câte ori s-a referit la un filozof sau altul refuzând "punerea între paranteze" (Einklammerung) a presupozițiilor ori "eliminarea" (Ausschaltung) condiționărilor de tot felul, ca să ne exprimăm în termenii lui Husserl 129 -, și așa cum credem că este justificat și onest să se întâmple. Ca atare, nu ne-am propus decât să analizăm critic conceptele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de față, ei se găsesc într-o poziție defensivă față de o mișcare socialistă, ea însăși descumpănită de amploarea acestor transformări la care a asistat. Totuși, pe plan politic, victoria socialismului asupra comunismului este actualmente indiscutabilă. Anul 1989 pare să închidă paranteza deschisă în 1920, iar din punct de vedere politic, concepțiile socialiste prevalează asupra celor ale vechiului lor rival din cadrul mișcării muncitorești. Cu toate acestea, în ciuda succesului neașteptat, socialismul european nu are încă de ce să-și manifeste bucuria. Această părăsire a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
care îl susținea sus și tare în urmă cu puțin timp. O dată cu sfîrșitul Primului Război mondial, aparent marcat de triumful idealurilor wilsoniene în reorganizarea Europei, s-ar putea crede că democrația și pluripartitismul își vor relua mersul înainte și că paranteza nedemocratică a celor patru ani de război se va închide. Totuși, nu se va întîmpla nimic din toate acestea, ci dimpotrivă, cele două decenii de perioadă interbelică sînt marcate de o nouă reconsiderare a formelor vieții democratice din Europa. Vizibilă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ori de câte ori se va întoarce în România după 1990, Gelu Ionescu nu-și poate reprima sentimentul că "țara mi-a fost furată. Și furată mi-a rămas până azi...". Punându-și în vedetă această traumă morală, perfect îndrituit să abhore multidecenala paranteză comunistă ca pe un dușman personal, Gelu Ionescu a fost totuși un om norocos. Dovadă stă și verva cvasi-ionesciană în a-și catagrafia prietenii și cunoscuții din cei 12 ani cât a fost redactorul Actualității culturale românești la amintitul post
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Basarabia (unde s-a născut actorul), la Paris (unde și-a petrecut ultimii ani de viață); de la Teatrul Municipal, pe un șantier de reeducare; de pe băncile Institutului de teatru, la Securitate etc. E o carte în care disponibilitatea autorului pentru paranteze & propoziții intercalate cere o atenție mereu trează. L-am cunoscut, vag, pe Furdui: fie de pe scenă (cred că am văzut douăzeci de spectacole în care juca!), fie de la grădina restaurantului Berlin, unde mergeam într-o frumoasă perioadă a primei mele
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]