6,839 matches
-
o mătușă de-a lui Radu. Bunica nu era aceeași cu cea care venise să țipe la el în timpul orelor. Am aflat după-aia că prima bunică nu a mai vrut să răspundă de cei patru copii, așadar i-a pasat noii bunici. Bunica din urmă, cea pe care tocmai o aveam în față, avea un aer de femeie iute și înțeleaptă. Ne-am salutat și am făcut schimb de amabilități. Mi-am amintit scopul principal al vizitei și am zis
Ultima zi în care l-am văzut pe Radu la școală. „Nu pot, doamna. Pe dumneavoastră nu vă lovesc niciodată” () [Corola-blog/BlogPost/337800_a_339129]
-
pentru a-și trăi viața. „Iubesc România, dar viața mea e aici acum. Vreau într-o zi să mă întorc", îmi spune unul dintre protestatari. Alții știu sigur că nu vor mai dori vreodată să se întoarcă. Dar tot le pasă. De ce protestează Londra? Pentru democrație, mi-au zis mulți. Pentru justiție, au completat alții. Pentru că ne pasă, au strigat mai mulți. Pentru un principiu, mi-a zis un tânăr. Pentru că vrem cândva să ne întoarcem în România, dar într-o
M-am dus într-un citybreak la Londra și am ajuns, pe ploaie, la un protest contra grațierii. Român din UK: „Vreau să am la ce să mă-ntorc acasă” () [Corola-blog/BlogPost/337910_a_339239]
-
să mă întorc", îmi spune unul dintre protestatari. Alții știu sigur că nu vor mai dori vreodată să se întoarcă. Dar tot le pasă. De ce protestează Londra? Pentru democrație, mi-au zis mulți. Pentru justiție, au completat alții. Pentru că ne pasă, au strigat mai mulți. Pentru un principiu, mi-a zis un tânăr. Pentru că vrem cândva să ne întoarcem în România, dar într-o Românie democratică, nu într-un stat controlat de un grup de penali, spun alții. România, văzută prin
M-am dus într-un citybreak la Londra și am ajuns, pe ploaie, la un protest contra grațierii. Român din UK: „Vreau să am la ce să mă-ntorc acasă” () [Corola-blog/BlogPost/337910_a_339239]
-
am văzut vorbind cu mult patos despre România și români, dar am văzut și multă tristețe în ochii unora. Tristețe că „dacă pun mâna pe justiție, tot ce s-a construit până acum se pierde". „Ieșiți din casă dacă vă pasă" - e unul dintre textele pe care le scandam la protestul de la Cluj, acum două săptămâni. Și eram vreo 10-15.000 atunci. Aici, la Londra 50-60 de oameni au ieșit pe ploaie să arate că le pasă. Și cred că gestul
M-am dus într-un citybreak la Londra și am ajuns, pe ploaie, la un protest contra grațierii. Român din UK: „Vreau să am la ce să mă-ntorc acasă” () [Corola-blog/BlogPost/337910_a_339239]
-
din casă dacă vă pasă" - e unul dintre textele pe care le scandam la protestul de la Cluj, acum două săptămâni. Și eram vreo 10-15.000 atunci. Aici, la Londra 50-60 de oameni au ieșit pe ploaie să arate că le pasă. Și cred că gestul lor e unul valoros, mai ales pentru că pe ei nu-i afectează mereu direct deciziile luate în țară. Chiar aveau ce face cu timpul lor, dar le pasă. A fost o energie extraordinară aseară, am început
M-am dus într-un citybreak la Londra și am ajuns, pe ploaie, la un protest contra grațierii. Român din UK: „Vreau să am la ce să mă-ntorc acasă” () [Corola-blog/BlogPost/337910_a_339239]
-
au ieșit pe ploaie să arate că le pasă. Și cred că gestul lor e unul valoros, mai ales pentru că pe ei nu-i afectează mereu direct deciziile luate în țară. Chiar aveau ce face cu timpul lor, dar le pasă. A fost o energie extraordinară aseară, am început în liniște, dar mai apoi am scandat, a venit și presa, dar și câțiva locuitori din zonă, cărora le-am explicat de ce protestăm. Din jumătate în jumătate de oră cineva făcea update
M-am dus într-un citybreak la Londra și am ajuns, pe ploaie, la un protest contra grațierii. Român din UK: „Vreau să am la ce să mă-ntorc acasă” () [Corola-blog/BlogPost/337910_a_339239]
-
spunându-li-se că acele cărți parcurse de ei „nu mai sunt chiar la modă”, iar autorii au căzut în uitare. Și parcă, iarăși, nu ar fi înțelept ca ei să își piardă timpul cu niște cărți de duzină (îi pasă cuiva de timpul lor?), primind totodată impresia falsă că ceea ce girează școala are automat valoare. Așa era până acum. În diverse discuții private, cu persoane de pregătire foarte diferită de a mea (de pildă, absolvenți de filieră politehnică), am putut
o nouă reformă a manualului de literatură, făcută în tăcere () [Corola-blog/BlogPost/337895_a_339224]
-
spunându-li-se că acele cărți parcurse de ei „nu mai sunt chiar la modă”, iar autorii au căzut în uitare. Și parcă, iarăși, nu ar fi înțelept ca ei să își piardă timpul cu niște cărți de duzină (îi pasă cuiva de timpul lor?), primind totodată impresia falsă că ceea ce girează școala are automat valoare. Așa era până acum. De aici înainte, să reținem că intrăm în zona de pâine și circ. Ideal ar mai fi ca, simultan cu literatura
o nouă reformă a manualului de literatură, făcută în tăcere () [Corola-blog/BlogPost/337895_a_339224]
-
unor interese de grup, ministerele nu au niciun motiv să se simtă călcate în picioare. Ministrul Petrescu spune de asemenea că ministerele nu vor să își asume procesul de selecție, dau vina pe lipsa de fonduri și de resurse umane, pasând cartoful fierbinte companiei. Ori, dacă ministerele încalcă legea, ce soluție adoptăm? Schimbăm legea? Sau oferim acestora bețele și morcovii astfel încât să nu o mai încalce? Sunt și câteva puncte bune pe care intervenția ministrului le ridică, ușor confuz. Într-adevăr
Un stat nu poate fi condus ca o firmă privată. Dar firmele de stat din România de ce nu pot fi conduse după guvernanța corporativă? () [Corola-blog/BlogPost/337933_a_339262]
-
de istorie și istorii sunt mișto, și nici parcurile care îndeamnă la melancolie sau cluburile în care se dansează până dimineața; nu, cel mai mișto lucru la orașul ăsta e faptul că există în ciuda tuturor: în ciuda locuitorilor cărora nu le pasă de el nici cât negru sub unghie, în ciuda autorităților care sunt fie corupte, fie incompetente, fie răuvoitoare (sau, cel mai des, toate trei), în ciuda cutremurelor care îl zgâlțâie când și când, mai ciobind niște tencuială. Un alt oraș de mult
Bucureștiul mișto [Corola-blog/BlogPost/100647_a_101939]
-
subliniez: în viața de zi cu zi, și nu doar când vine fluturașul de salariu) de cât dă din munca lui la stat, banii pe care îi dă pur și simplu își pierd valoarea emoțională și omului nu îi mai pasă de ei. Sună exagerat? În Romania taxele pe salariu (cu toate contribuțiile angajatului și angajatorului) sunt undeva în jur de 42%. Cu alte cuvinte, fiecare romăn plătitor de taxe muncește cam 25 de minute în fiecare oră pentru banul public
Puteam să fiu canadian, dar a câștigat Iliescu. Continuăm și azi să alegem răul cel mai mic? () [Corola-blog/BlogPost/337704_a_339033]
-
minte și să îmi pese când știu exact ce bani sunt, față de a da o sumă „oarecare" acolo... Ce ar fi să ne folosim de egoismul naturii umane spre folosul tuturor? Oricărui om, mai mult sau mai puțin educat, îi pasă de ce e al lui, atâta timp cât știe că e al lui. Deci haide să gândim în brut și să ne lăudăm cu mia de euro pe care mai mulți români decât credeam o au ca salariu!
Puteam să fiu canadian, dar a câștigat Iliescu. Continuăm și azi să alegem răul cel mai mic? () [Corola-blog/BlogPost/337704_a_339033]
-
la Reșița. Ani mai tarziu, acesta a început să frecventeze cenaclul “Semenicul”, care “Cititorul este mediul în care poezia se întâmplă prin rezonanță” - Ce anume te-a determinat să scrii? - “Cum poți să zici că nu scrii, că nu-ți pasă,/ Când ard cuvintele-n tine și cer să iasă...”, am afirmat într-un poem. Cred că a scrie este o chemare interioară care reverberează cumva, cu tainele de neatins ale divinului. Prin adâncire în Cuvânt am realizat că cercetarea lucrurilor
DESPRE ARMONIE PRIN CUNOASTEREA DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344285_a_345614]
-
moștenirea dulce strămoșească, Vor să ne-atârne sufletul de-un ceas... Ne-au pus impozite și pe simțire Metafora din ei a dispărut Noi tot vom scrie ce ne stă în fire Suntem plămadă din destin durut. Lor nu le pasă că pășim tăcuți Ori că strigăm spre Cer cu disperare, Cuvântul care-ncunună pe frunți Speranțele, ne-aduce alinare. Nu au măsură în nimic ce fac Țintesc, lovesc și spulberă în cale Conduc cum vor și după bunul plac Distrug
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > POEME Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 145 din 25 mai 2011 Toate Articolele Autorului LUNA Corabia selenară, printre nori plutește oare încotro se-ndreaptă, și cine vâslește? Luna-i suplă, argintie, și nu-i pasă de nimic... pe stele le ocrotește, pe Luceafar ...ce să zic? O regină, o femeie, aveți oare voi idee? somnul nostru îl veghează și ne mângâie c-o rază. Raza ei, raza de lună, ne urează „noapte bună!” și povești
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
fi o problemă c-am fi păduchioși, dar atunci ar exista riscul să nu mai fim „cu geală in creativity”! În difuzoare, cânta o doină din Banatul de munte. Ce alegere stupidă! Păi asta chiar mă moleșește. Dar cui îi pasă? Psihologul cel nou așa a decis! Trecem prin filtrul de uscare, înfoliere. Primesc lentilele de protecție. Mai știi când desenam extratereștrii? Ăia erau mici copii pe lângă echipamentele noaste, cu grad sporit de adeziune la piele. „Cimișoară, nume mândru, / Tu-mi
DIMINEAŢA DEVREME (POVESTIRE SF) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344406_a_345735]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "NU-ȚI PASĂ" "CÂNTEC ALBASTRU" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu-ți pasă Ți-ai zidit în timp și-n sens fortăreață unde ești convins că nu-i cu putință să mai aibă
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "NU-ȚI PASĂ" "CÂNTEC ALBASTRU" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu-ți pasă Ți-ai zidit în timp și-n sens fortăreață unde ești convins că nu-i cu putință să mai aibă tot ce-i urât în viață vreo biruință. Mai ai mult de mers. Ai saci de cuvinte ce-așteaptă să
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
plâns și geamăt câtă vreme-auzi în câte o stanță un tandru freamăt. Păsările mor, fluviile seacă, aerul din jur e tot mai fierbinte, dar poți să zâmbești și să spui: Ce dacă, merg înainte! Ninge viscolit, însă râzi. Nu-ți pasă. Simți în aer câlți, dar respiri cu sete. Încă poți să spui că-i floare frumoasă orice scaiete. Cântec albastru Ai avut mereu crucile-n cuvinte fiind răstignit pe orice silabă care îți țâșnea slobodă din minte gravă și-n
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
ta barcă șubrezită doar ca să înfrunți valurile care vor să te-nghită. Te-ntorci obosit. Un pirat aparte care-a strâns comori ce-i par inutile când vede mâhnit cum morarul Moarte macină zile. Anatol Covali Referință Bibliografică: Nu-ți pasă Cântec albastru / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1737, Anul V, 03 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
premiu al serii. Într-o altă zi, dintr-o altă viață, poate... acum însă destinul îl condamnase implacabil la a privi.” Clubul de literatură și poezie „Pinecota” Creații semnate de Constantin Ruse, Adrian Botez, George Petrovai și Ionuț Caragea. Que pasă?: „Deosebit de altfel” de Gabriela Calutiu Sonnenberg „O secvență întâlnită cândva într-un rebus mă preocupă și refuză să-mi părăsească mintea. Simplă doar la prima vedere, definiția din trei cuvinte: „deosebit de bine” își găsea acolo o rezolvare neașteptată: dezlegarea corectă
A APARUT NUMARUL 87, PE LUNA SEPTEMBRIE, AL REVISTEI “PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343776_a_345105]
-
Autorului când mi-e dor de tine mai aprind o țigară și tot așa până se duce pachetul și-abia atunci văd plămânii asfixiați. ce nebuni! nu puteau să pună o inimă? că doar avem numai una, dar cui îi pasă? tot așa, când am fost la un doctor m-a consultat și nu mi-a spus nimic, nici de bine, nici de rău; a cam dat el din cap, într-o părere. cum e, domn' doctor, să mă las de
CÂND MI-E DOR DE TINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343803_a_345132]
-
mai zic unii ce provizii fac de parcă trei divizii trag în iarnă la neveste! alții stau în cozi de pește, spun că toamna va fi lungă! întind banii să le-ajungă, dar îi scăpa printre dește. unora nu le mai pasă, în criză sunt, mereu, de timp; musafiri, la ei în casă, trăiesc acelaș anotimp. mi se zbate-n cap un gând: iarna asta cum va trece...? dar mă spăl cu apă rece și-alte gânduri vin pe rând... Referință Bibliografică
MI SE ZBATE-N CAP UN GÂND de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343857_a_345186]
-
intențiile lor mârșave, acelor câini ai pustei mongole, ce i-am primit cu brațele deschise pe pământul nostru moștenit din străbuni.. i-am primit în casele noastre. Rău am facut; acum ei sunt stăpâni, dar ție române, nici că-ți pasă prea mult, chiar dacă demonstrezi pentru Roșia Montană, ca demonstrezi împotriva gazelor de șist, sau vă opuneți câțiva doar, împotriva tăieri codrilor seculari-plămânii țării și aurul verde, far* de care nu ar exista viitor, într-o Românie care mai are puțin
ROMÂNIA, ȚARA TA ROMÂNE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343919_a_345248]
-
plumburiu s-a golit de stele și de-abia mai mergi prin vârsta fragilă când simți dureros că-n crengile grele nu-i clorofilă. Fiu risipitor te-ai întors acasă așteptând sfios prima întâlnire, însă ești respins. Nimănui nu-i pasă că ceri iubire. Este prea târziu să mai iști urcușuri. Peste pasiuni, zloată se depune. Sufletu-i speriat și rupe arcușuri pe mute strune. Anatol Covali Referință Bibliografică: Prea târziu / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1733, Anul
PREA TÂRZIU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343930_a_345259]