10,871 matches
-
să-și mențină interesul pentru profesiunea sa, urmărind să acționeze pe o perioadă cât mai lungă de timp, să acorde o atenție deosebită alimentației hipoproteice, fără alcool și cu un consum redus de condimente. Procesul de reeducare motrică, atât forma pasivă, cât și cea activă, trebuie să constituie un obiectiv major, ce va fi aplicat încă din primele faze ale afecțiunii și care va fi menținut până la cele mai avansate forme ale acesteia (fig. 84). PATOLOGIA MEMBRULUI SUPERIOR - Prezentarea principalelor modificări
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Metoda este orientată spre creșterea progresivă a efortului, trecând gradat de la mișcările simple la cele complicate, urmărind creșterea treptată a amplitudinii lor, dar și a duratei de lucru, ceea ce conduce la un efort mai mare. Sistemul de lucru cuprinde mișcări pasive și asistate, dar accentul este pus pe mișcările active, trecând de la mișcările unei singure articulații la mobilizarea simultană a două sau trei articulații. Originalitatea metodei constă în mișcarea condiționată, considerând că, în lipsa unor stimuli normali proprioceptivi, trebuie căutate alte căi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în lipsa unor stimuli normali proprioceptivi, trebuie căutate alte căi de conducere a impulsului aferent, care să determine o mișcare neinfluențată de tonusul crescut din mușchi. Sunt utilizate două căi: a) mișcarea reciprocă voluntară, ce poate fi învățată prin repetate mișcări pasive, în mod reciproc. Mișcările se fac lent, ritmic, au caracter stimulativ și sunt perfect simetrice, fiind selecționate din activitățile comune de utilitate imediată, în strânsă concordanță cu necesitățile fiziologice; b) utilizarea muzicii ritmice pentru stimularea mișcărilor active, asociată cu stimulul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se succed conform unei anumite cronologii dependente de maturația sistemului nervos central și neuromuscular. După T. Sbenghe (1987), în activitatea de recuperare sunt utilizate: postúrile antalgice sau sedative, postúrile corective și postúrile de facilitare. Postúrile antalgice sau sedative sunt poziționări pasive adoptate de către pacient în mod spontan, pentru a suprima durerea. Durata de menținere a postúrii antalgice este de la câteva ore până la câteva zile. Postúrile corective sunt utilizate pentru a redobândi mobilitatea pierdută, fiind indicate în redori ale părților moi periarticulare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pacientului într-o poziție fiziologică; se urmărește ca efectele schemelor motoare patologice să fie cât mai limitate. Posturarea urmărește prevenirea retracțiilor musculo-tendinoase și apariția escarelor. Tehnica aplicării postúrilor impune adaptarea procedeelor în funcție de specificul acestora. Postúrile antalgice sau sedative sunt postúri pasive care se efectuează din decubit pe un pat. Postúrile corective urmăresc refacerea mobilității pierdute. În general, postúrile corective se asociază cu mobilizări care completează amplitudinea, fiind asociate cu masaj, sau sunt efectuate sub o sursă de căldură. Postúrile pot fi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
corpului, pentru a evita complicațiile, dar și pentru a se asigura desfășurarea corectă a unor activități; stabilirea unui program corespunzător de lucru, în care să alterneze efortul cu odihna. Aceste obiective îl orientează pe kinetoterapeut în utilizarea sistemului de mijloace, pasive sau active, pentru mobilizarea segmentelor corporale. Mobilizările pasive permit evitarea riscului de pierdere a funcției. În acest sens, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: să fie bine cunoscută starea generală a pacientului; în timpul acțiunii, corpul și segmentele mobilizate trebuie să
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a se asigura desfășurarea corectă a unor activități; stabilirea unui program corespunzător de lucru, în care să alterneze efortul cu odihna. Aceste obiective îl orientează pe kinetoterapeut în utilizarea sistemului de mijloace, pasive sau active, pentru mobilizarea segmentelor corporale. Mobilizările pasive permit evitarea riscului de pierdere a funcției. În acest sens, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: să fie bine cunoscută starea generală a pacientului; în timpul acțiunii, corpul și segmentele mobilizate trebuie să aibă o poziție corespunzătoare; la nivelul unui segment
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Albu (2004), tipurile de prize și contraprize sunt în funcție de scopul urmărit, de articulația ce urmează a fi mobilizată, de modul în care pacientul participă la acțiune, de numărul de persoane care asigură transportul; priza și contrapriza se direcționează pentru: mobilizări pasive (fine și ferme), susținere, întoarcere, ridicare, redresarea coloanei vertebrale, deplasare și transport. PROBĂ (< lat. proba) - Modalitate de punere în evidență a unor acțiuni sau de evaluare a unei proprietăți, a unei funcții normale sau anormale a unui organism sau a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tendoane sunt cel mai dificil de recuperat. Factori determinați de calitatea tratamentului - influențează durata procesului de recuperare, în sensul scurtării sau prelungirii duratei de revenire la normal. Mijloacele și metodele kinetoterapiei pot fi grupate în două mari categorii: a) kinetoterapia pasivă - constă în deplasarea segmentelor fără participare musculară din partea pacientului; modificarea poziției poate fi efectuată de către terapeut sau chiar de către pacient cu ajutorul segmentelor sănătoase. Procesul de recuperare prin mobilizarea pasivă parcurge următoarele etape: evaluarea potențialului psihomotric, nivelul și localizarea durerii, utilizarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
metodele kinetoterapiei pot fi grupate în două mari categorii: a) kinetoterapia pasivă - constă în deplasarea segmentelor fără participare musculară din partea pacientului; modificarea poziției poate fi efectuată de către terapeut sau chiar de către pacient cu ajutorul segmentelor sănătoase. Procesul de recuperare prin mobilizarea pasivă parcurge următoarele etape: evaluarea potențialului psihomotric, nivelul și localizarea durerii, utilizarea tehnicilor de manevrare și mobilizare pasivă a părților de corp afectate, educarea și reeducarea abilităților manuale, cât și autonomia de deplasare; b) kinetoterapia activă utilizează întreaga gamă de mișcări
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
participare musculară din partea pacientului; modificarea poziției poate fi efectuată de către terapeut sau chiar de către pacient cu ajutorul segmentelor sănătoase. Procesul de recuperare prin mobilizarea pasivă parcurge următoarele etape: evaluarea potențialului psihomotric, nivelul și localizarea durerii, utilizarea tehnicilor de manevrare și mobilizare pasivă a părților de corp afectate, educarea și reeducarea abilităților manuale, cât și autonomia de deplasare; b) kinetoterapia activă utilizează întreaga gamă de mișcări, cum ar fi exercițiile care folosesc gravitația și exercițiile care folosesc forțele externe (de autorezistență, pe perechi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unor activități; stabilirea unui program corespunzător în care să alterneze procesul de recuperare cu odihna (McCoy, Votrobek, 1990). Tulburările metabolice impun adoptarea următoarelor măsuri: mobilizarea pacientului cât mai de timpuriu posibil; dacă pacientul este imobilizat la pat, se recomandă mobilizările pasive și active la nivelul extremităților, precum și exercițiile respiratorii; asigurarea unui regim alimentar echilibrat, bogat în proteine și vitamine, ponderat în săruri minerale (Whaley, Wong, 1987). Probleme psihice - imobilitatea reduce posibilitățile de contact cu alte persoane, cu mediul înconjurător și cu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de scopurile sale, să-și evalueze capacitățile și resursele și să-și depășească slăbiciunile. De altfel, acest principiu este aplicabil din ce în ce mai mult în procesul de recuperare pe plan kinetoterapeutic. Este de majoră importanță ca pacientul să nu fie o persoană pasivă în timpul procesului de recuperare, ci una activă, care să fie în acord cu acțiunile terapeutului. READAPTARE LA EFORT - Proces de ameliorare a funcțiilor vitale, cu scopul de a recupera sau depăși capacitățile anterioare accidentului. Readaptarea la efort este indicată doar
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dura 3-4 săptămâni, pacientul poate începe programul recuperator. Acțiunea reeducativă vizează - după Robănescu (2001) - următoarele aspecte: a) restabilirea „conștiinței mintale a mușchilor” - pacientul trebuie învățat proiectarea și funcția mușchiului respectiv, dobândind astfel abilitatea de a urmări în minte mișcarea efectuată pasiv. Pacientul trebuie să fie relaxat și cu atenția vie; b) restabilirea coordonării, în sensul înlăturării stărilor de necoordonare prin controlul permanent asupra următoarelor aspecte: modul în care mușchiul se contractă începând de la inserție și dacă respectiva contracție progresează spre origine
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dacă nici un alt mușchi nu încearcă să efectueze voluntar mișcarea respectivă și dacă mușchii antagoniști nu se contractă simultan; c) restabilirea funcției musculare- un tratament bine condus determină după un timp apariția unor contracții involuntare în timpul stimulărilor sau al mișcărilor pasive. Din acest moment, este permis să se înceapă și efortul activ: după două mișcări pasive, se va permite efectuarea unei mișcări active, apoi va efectua activ și cea de-a doua mișcare, pentru ca, treptat, să execute programul numai cu mișcări
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nu se contractă simultan; c) restabilirea funcției musculare- un tratament bine condus determină după un timp apariția unor contracții involuntare în timpul stimulărilor sau al mișcărilor pasive. Din acest moment, este permis să se înceapă și efortul activ: după două mișcări pasive, se va permite efectuarea unei mișcări active, apoi va efectua activ și cea de-a doua mișcare, pentru ca, treptat, să execute programul numai cu mișcări active. În timpul efectuării programului, se va urmări dacă apar fenomene de necoordonare și de executare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la nou-născut și persistă 1-2 luni; j) reflexul Landau, ce apare la 7-8 luni și persistă până la 2 ani (ținut suspendat în poziție orizontală și în decubit ventral, copilul face extensia capului și întinde membrele inferioare, iar dacă se flectează pasiv capul, copilul flectează și picioarele); k) reflexul de sprijinire, prezent la naștere, persistă 2 luni; l) reflexul de pășire, ce apare la 2 luni și uneori persistă până la 7 luni (susținând de sub axile copilul nou-născut, atunci când atinge solul cu picioarele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de triplă flexiune, prezent încă de la naștere, dispare pe la 1 an (la înțeparea tegumentelor plantare, se produce flexia dorsală a piciorului, flexia gambei pe coapsă și flexia coapsei pe bazin). REFLEXELE DE POSTURĂ - La un subiect normal, când se modifică pasiv poziția unei articulații, la sfârșitul mișcării, se produce o contracție tonică a mușchiului, ale cărui capete de inserție se apropie; de exemplu, mișcarea pasivă de flexie a antebrațului pe braț determină un reflex de postură în mușchiul biceps. Reflexul de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
coapsă și flexia coapsei pe bazin). REFLEXELE DE POSTURĂ - La un subiect normal, când se modifică pasiv poziția unei articulații, la sfârșitul mișcării, se produce o contracție tonică a mușchiului, ale cărui capete de inserție se apropie; de exemplu, mișcarea pasivă de flexie a antebrațului pe braț determină un reflex de postură în mușchiul biceps. Reflexul de postură se caută cel mai frecvent la nivelul bicepsului brahial și al gambierului anterior. Exagerarea reflexului de postură reprezintă un semn important pentru semiologia
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în decubit dorsal să se „întindă” cât poate de mult, cu mâinile în sus pe lângă cap și cu picioarele întinse. După ce se relaxează, se întinde din nou. În timpul întinderii își reține respirația, iar în timpul relaxării execută respirații ample, liniștite. Mobilizările pasive ale copilului mic nu pot fi concepute fără asigurarea prealabilă a unei stări de relaxare. În acest scop, vor fi utilizate pozițiile reflex-inhibitoare. Copilul spastic are tendința de ghemuire, relaxarea obținându-se prin extensia extremităților. Reflexul Moro are un rol
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
suflând asupra feței copilului, el va întinde brațele și picioarele, asociind și o ușoară extensie a trunchiului. Legănarea cu capul în jos, plasarea în poziția fetală și tapotamentul pe tălpi sunt căi prin intermediul cărora se asigură relaxarea copilului spastic. Mobilizarea pasivă, executată cu scop relaxator, contribuie la formarea unor engrame motoare de calitate superioară. REPETIȚIE (< fr. répétition; engl. repetition) - Repetiția este un factor al învățării și al memorării; ea se poate referi, după caz, la comportamentul însuși sau chiar la conjuncția
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
este aptitudinea care permite omului să efectueze un efort de durată, adaptat posibilităților de moment ale pacientului. RIGIDITATE (< fr. rigidité, lat. rigiditas) - Proprietatea unui corp de a nu se deforma sub acțiunea forțelor care acționează asupra lui. Rezistență la mișcările pasive ale unui membru manifestată prin redoare sau inflexibilitate, frecvent întâlnită la nivelul mușchilor și tendoanelor. RITM (< ngr. rithmós, cf. fr. rythme, lat. rhythmus) - Revenirea la intervale regulate a unui fapt, a unui fenomen (mișcare, gesturi, evenimente) (Larousse, 2006). Ritmurile constituie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
asuplizarea coloanei vertebrale, ce trebuie urmărită în plan frontal și sagital și evaluarea gradului de derotare a corpurilor vertebrale. În acest sens, se acționează prin: masaj, kineziterapie analitică, elongații vertebrale, mobilizarea elementelor gibozității. Cu bune rezultate poate fi utilizată kinetoterapia pasivă, dar și cea activă; b) întărirea musculaturii, cu preponderență a șanțurilor vertebrale, musculatura trunchiului și cea abdominală. Întărirea musculaturii este strict necesară în cazul în care pacientul poartă corset ortopedic, în cazul pregătirii pentru operație, dar și postoperator; c) educarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în leziunile piramidale flexia pumnului și abducția degetelor; 3) semnul Gordon - presiunea exercitată pe partea radială a osului pisiform este urmată de extensia degetelor flectate; 4) semnul Klippel-Feil - apare când există o contractură în flexie a degetelor mâinii, extensia lor pasivă ducând la flexia, opoziția și adducția involuntară a policelui; 5) semnul Rossolimo - se percutează cu degetele sau cu ciocanul de reflex partea palmară a articulației metacarpofalangiene. Se obține flexia degetelor și supinația antebrațului; 6) semnul Leri - lipsa contracției bicepsului și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ce se caracterizează printr-un sindrom piramidal cu anestezie și hiperestezie de partea leziunii și tulburări de sensibilitate superficială cu disociație termoalgezică pe partea opusă leziunii. Sindromul cerebelos - se manifestă prin tulburări de tonus muscular (hipotonie, cu creșterea amplitudinii mișcărilor pasive), dismetrie cu hipermetrie, tulburări în menținerea echilibrului în poziție ortostatică și în mers, tulburări de coordonare a mișcărilor fine, adiadococinezie, asinergie, tremurătură cerebeloasă. Sindroame medulare: a) sindromul cordoanelor laterale ale substanței albe medulare constă în fenomene pe aceeași parte cu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]