10,034 matches
-
de la Săbăoani a fost descoperit un singur exemplar în mormântul de incinerație în urnă nr. 45 (Pl. 131/2). Exemplare asemănătoare au fost descoperite și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 2 al oalelor lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă și în tipul 5a din schema realizată la necropola de la Mihălășeni. Tipul 7. Vas borcan, cu corpul bitronconic, buza evazată oblic și rotunjită, gâtul scurt, fundul plat. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 68
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
înhumație nr. 68 (Pl. 142/3). Asemenea vase au fost înseriate la Mihălășeni în grupa 4c, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 1. Tot din categoria oalelor sau a vaselor borcan, fac parte și două recipiente lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenușie, descoperite în mormintele 7 și 33. Exemplarul din mormântul nr. 7, de înhumație, cu corpul bombat, fundul inelar, buza răsfrântă în afară și rotunjită, gâtul scurt, prevăzut pe umăr cu un decor lustruit, în zig zag
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ajungând să fie un reper etnic. În necropola de la Săbăoani, din sec. IV d. Chr. au fost descoperite patru recipiente din această categorie, din care doar unul a putut fi reconstituit. Este vorba de vasul borcan, lucrat la mână, din pastă grosieră, cu ingrediente în compoziție - nisip cu bobul mare, pietricele sau bucățele de ceramică, cu corpul aproape drept, buza ușor evazată și rotunjită, fundul drept, fără decor, descoperit în mormântul de înhumație nr. 58 (Pl. 139/2). Alte câteva fragmente
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cele care au două, trei sau patru torți, fără a mai folosi diminutivele - castronaș, castronel, străchinuță etc.. Toate exemplarele descoperite la Săbăoani au forma semiovală, tronconică, cu buza dreaptă sau evazată, îngroșată sau rotunjită, cu fundul inelar, lucrate dintr-o pastă fină, de obicei cenușie și mai rar cărămizie sau roșie. Încercând să ne aliniem tipologiei formulate de către autorii celor mai importante monografii privind necropolele din sec. IV d. Chr., respectiv necropola de la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, unde s-a descoperit
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Chr. care au avut în inventarul mormintelor asemenea vase: Lunca, jud. Galați, Barcea, Târgșor, Izvoare, Miorcani, Dămienești. Castroane cu trei torți În necropola din sec. IV de la Săbăoani au fost descoperite patru castroane cu trei torți, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenușie sau neagră. Primul dintre ele a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 11, este lucrat la roată, din pastă negricioasă, cu ingrediente, în special pietricele, are buza arcuită, răsfrântă în ambele părți, atât în interior
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sec. IV de la Săbăoani au fost descoperite patru castroane cu trei torți, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenușie sau neagră. Primul dintre ele a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 11, este lucrat la roată, din pastă negricioasă, cu ingrediente, în special pietricele, are buza arcuită, răsfrântă în ambele părți, atât în interior, cât și în exterior, cu torțile ce pornesc din buză și se termină pe umăr, gâtul scurt, cilindric, corpul ușor bombat, umărul puțin înclinat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de castroane cu trei torți. Al doilea castron cu trei torți a fost descoperit în mormântul nr. 25, de incinerație, constituind chiar urna în care au fost depuse rămășițele de la cinerare (Pl. 120/4; 177/3,4). Este lucrat din pastă fină, negricioasă, buza răsfrântă în ambele părți - orizontal, cu mijlocul bine marcat de o linie adâncită de la roata olarului, corpul ușor rotunjit, gâtul cilindric și fundul inelar. Are trei torți în bandă, cu duble caneluri verticale, care pornesc de la buza
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu trei torți, iar la Mihălășeni, acest tip de castron este încadrat în tipul 1. Castronul cu trei torți descoperit în mormântul de incinerație nr. 37 reprezintă un nou tip de vas, are forma ovală, cenușiu-deschis, lucrat la roată din pastă fină, fundul inelar, buza evazată în ambele părți și lățită, cu trei torți în bandă ce pornesc de pe buză până pe umăr, așezate echidistant și cu câte patru caneluri verticale. Ca decor prezintă pe partea superioară a corpului șase cercuri formate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
putem încadra în schema de la Mihălășeni la 3b, iar în cea de la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 2. Ultimul castron cu trei torți descoperit la Săbăoani este cel din mormântul nr. 44, de înhumație, de culoare cenușiu-închis, lucrat la roată, din pastă fină, fundul inelar, buza evazată în ambele părți, cu nervură pentru fixat capacul. Pe umăr este prevăzut cu trei nervuri orizontale, în relief. Torțile, în bandă, pornesc de pe buză până pe umăr, echidistant și au câte patru caneluri verticale (Pl. 131
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
139/ 1). Piese asemănătoare au fost descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă și în necropola de la Mihălășeni, unde au fost înseriate tipologic în tipurile 3, 4 și 5. Tipul 2. Căni cu buza trilobată sau cu cioc. Sunt lucrate din pastă fină-cenușie. Unele exemplare sunt adevărate lucrări de artă, putându-le numi „căni de lux”. Este și cazul cănii descoperită în mormântul nr.1, care are buza trilobată, toarta în bandă, care pornește de sub buză și se termină pe umăr, forma
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fost descoperite două asemenea căni, la mormintele nr. 14 și 53. Unele exemplare din această categorie de căni pot fi considerate, de asemenea, căni de lux, mai ales pentru decorul foarte frumos al lor, realizat prin lustruire. Toate sunt din pastă fină cenușie cu o angobă neagră. Cana din mormântul nr.14 are corpul bitronconic, gâtul cilindric, marcat de două nervuri în relief la bază și o nervură în zona în care se prinde, sub buză, toarta în bandă, care cade
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nr. 44. În marile necropole din această perioadă sunt bine cunoscute. La Mihălășeni au fost încadrate în grupa 4a, iar la Bârlad-Valea Seacă în categoria cănilor bitronconice. Tipul 5. Căni bitronconice, gâtul cilindric, buza dreaptă-rotunjită, fundul drept, bine marcat, din pastă fină, cenușie. La Săbăoani s-a descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 58 (Pl. 138/6). După formă, ar putea constitui tipul de cană obișnuit, prezent încă din perioada clasică a culturii dacice. Îi lipsesc toarta și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trei tipuri, în unul din ele, și anume, tipul 1 se poate încadra și exemplarul nostru. Cel de al doilea ulcior descoperit în mormântul de înhumație nr. 31 (Pl. 123/5, 182/5) este din categoria celor fără toartă, din pastă fină cenușie, lucrat la roată, cu gâtul lung, cilindric, buza ușor evazată, corpul bombat, aproape sferic, fundul inelar, pe umăr, o ușoară nervură în relief-orizontală. A fost găsit pe bazinul drept. Un exemplar de ulcior fără toartă a fost descoperit
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Târgșor, Barcea etc. Pahare La Săbăoani, în necropola din sec. IV d. Chr. s-a descoperit un singur pahar, în mormântul de incinerație nr. 38, reprezentând chiar urna în care au fost depuse rămășițele cinerare. Este lucrat la roată, din pastă cenușie, fină, cu buza ușor evazată, având sub buză o nervură în relief, orizontală, fundul ușor inelat, cu o înălțime de 10 cm. Gura paharului, fiind puțin mai largă decât diametrul fundului, putem spune că aparține tipului de pahar tronconic
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
dintr-o singură categorie, respectiv incinerați în urne cu sau fără capac. În această necropolă nu s-au descoperit morminte de incinerație în gropi simple. Tipurile de vase care au fost folosite drept urne sunt: vasele borcan sau oalele din pastă ciment, lucrate la roata olarului, castroanele cu trei torți, un pahar și un bol. Adâncimea la care au fost înmormântați cei din categoria celor arși pe rug, este diferită. Un singur mormânt - 51, a avut groapa la 0,40 m
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
M. 63, la adâncimea de 1,05 m. Majoritatea urnelor au fost întregi sau întregibile. Doar 8 morminte de incinerație în urne au avut capac (M. 13 - o jumătate de vas lucrat la roată, cărămiziu; M. 20, o strachină cenușie, pastă fină; M. 25, mai multe fragmente ceramice, din pastă ciment și fină, precum și un fragment eneolitic; M. 37, câteva fragmente de la o strachină cenușie, fină; M. 41 - fragmente de la două străchini cărămizii, fine, M.- 47, fragmente castron, cană, vas urnă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
urnelor au fost întregi sau întregibile. Doar 8 morminte de incinerație în urne au avut capac (M. 13 - o jumătate de vas lucrat la roată, cărămiziu; M. 20, o strachină cenușie, pastă fină; M. 25, mai multe fragmente ceramice, din pastă ciment și fină, precum și un fragment eneolitic; M. 37, câteva fragmente de la o strachină cenușie, fină; M. 41 - fragmente de la două străchini cărămizii, fine, M.- 47, fragmente castron, cană, vas urnă și o strachină fină, toate de culoare roșie; M.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cărămizii, fine, M.- 47, fragmente castron, cană, vas urnă și o strachină fină, toate de culoare roșie; M. 50, o strachină cenușie; M. 51, o strachină cenușie. Cele fără capac sunt reprezentate de un pahar, cenușiu, lucrat la roată din pastă fină (M. 38), în groapa mormântului existând și câteva fragmente ceramice de la un vas lucrat la mână, de culoare cărămizie; Mormântul 39, care avea ca urnă, un vas borcan din pastă ciment, același lucru și în mormintele nr. 40 și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
reprezentate de un pahar, cenușiu, lucrat la roată din pastă fină (M. 38), în groapa mormântului existând și câteva fragmente ceramice de la un vas lucrat la mână, de culoare cărămizie; Mormântul 39, care avea ca urnă, un vas borcan din pastă ciment, același lucru și în mormintele nr. 40 și 45. În mormântul nr. 46 s-au descoperit trei vase folosite drept urne, în fiecare existând câteva oase arse și cenușă, iar în mormântul nr. 63 urna era reprezentată de un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și în mormintele nr. 40 și 45. În mormântul nr. 46 s-au descoperit trei vase folosite drept urne, în fiecare existând câteva oase arse și cenușă, iar în mormântul nr. 63 urna era reprezentată de un vas borcan din pastă ciment. Cu excepția a două morminte (M. 25 și 40), care au avut o cantitate mai mare de oase calcinate, toate celelalte morminte de incinerație aveau în urne sau în groapa în care era așezată urna doar câteva fragmente de oase
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mână, care fac parte din unele vase borcan caracteristice sec. II-III d. Chr. și a unor fragmente de vase eneolitice, toată ceramica prezentă la mormintele de incinerație este lucrată la roata olarului. Doar oalele sau vasele borcan sunt lucrate din pastă ciment, celelalte aparțin unor recipiente din pastă fină, de culoare roșie sau cenușie. Merită să notăm prezența, ca urne, a unor forme deosebit de frumoase, cum sunt castroanele cu trei torți, străchinile, paharul și cele două boluri. La acestea adăugăm bogata
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
borcan caracteristice sec. II-III d. Chr. și a unor fragmente de vase eneolitice, toată ceramica prezentă la mormintele de incinerație este lucrată la roata olarului. Doar oalele sau vasele borcan sunt lucrate din pastă ciment, celelalte aparțin unor recipiente din pastă fină, de culoare roșie sau cenușie. Merită să notăm prezența, ca urne, a unor forme deosebit de frumoase, cum sunt castroanele cu trei torți, străchinile, paharul și cele două boluri. La acestea adăugăm bogata gamă de forme și decor a ceramicii
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
procesul de cinerare, menționăm diferitele forme de vase, care erau așezate ca ofrandă, chiar în mormintele de incinerație. Așa, de pildă, în mormântul de incinerație nr 13 și 14, pe lângă urnă au fost încă trei recipiente din categoria oalelor-borcan, din pastă ciment, o strachină în mormântul nr. 46 și patru în mormântul 47, precum și un bol. În mormântul de incinerație nr. 13 a mai apărut un fragment dintr-un borcan lucrat la mână din sec. II-III d. Chr. Aceeași situație și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pe bazin și ținut de mâna dreaptă. Mormintele care au avut în inventar diferite recipiente sunt destul de numeroase și sunt dispuse în diferite zone ale necropolei. Cele mai numeroase vase folosite ca ofrandă sunt oalele borcan, lucrată la roată, din pastă zgrunțuroasă, zisă ciment, descoperite în mormintele: 7, 11, 14, 17, 20, 21, 22, 24, 28, 33, 44, 48, 58, 60, 64, 66, 68, 71; străchinile: M. 7, 11, 17, 24, 28, 33, 44, 48, 64, 68; cănile: M. 1, 7
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cronologice interne, orientarea mormintelor, adâncimea la care erau înmormântați, în funcție de ritul de înmormântare folosit etc. Cele mai vechi materiale, care au apărut, mai ales în mormintele de înhumație, aparțin sec. II-III d. Chr. Este vorba despre câteva căni cenușii, din pastă fină, caracteristice perioadei dacilor liberi, descoperite în mormintele de înhumație nr. 7 (Pl. 112/1), 53 (Pl. 138/6) și 58 (Pl. 139/1). Pe lângă acestea, în mormântul nr. 90 se afla o cană din pastă fină, cenușie, care are
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]