12,546 matches
-
face să fim Înclinați spre fericire sau spre nefericire. Specialiștii În psihologie infantilă care au studiat temperamentul vorbesc despre copii dificili sau copii cu o latură hedonistă negativă. Din fericire, nu este vorba despre un determinism biografic iremediabil. Cu excepția cazurilor patologice, Înclinațiile temperamentale se pot schimba sau, cel puțin, recicla. Studenților mei mai tineri le spun de obicei că inteligența umană seamănă mult cu jocul de pocher. La Începutul partidei, la naștere, primim un set de cărți, datele genetice. Există unele
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de o imagine din copilărie: roțile care scoteau apă din râul meu iubit, Tajo. Un animal răbdător, legat la ochi, se rotea În cerc, parcurgând un drum fără sfârșit. În roata mintală a Îngrijorării - să nu mai vorbim despre roata patologică a obsesiei -, discursul este circular și se Împotmolește. Bolile mintale oferă un exemplu Înfiorător În legătură cu modul În care inteligența computațională produce ideile rămase blocate. Tellenbach, atunci când a descris marile depresii, spunea că nu e corect să afirmi că pacienții vorbesc
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
rămase blocate. Tellenbach, atunci când a descris marile depresii, spunea că nu e corect să afirmi că pacienții vorbesc Într-un mod depresiv. Ar fi mai bine să spunem că depresia vorbește În locul pacienților, având În vedere desfășurarea șablonizată a procesului patologic. Vorbirea noastră nu e unică și nici uniformă. În fiecare poate sălășlui discordia sau pluralitatea. Există aici un tip de eșec pe care ar fi bine să-l analizăm. Orice dorință, sentiment sau atitudine se poate transforma Într-o voce
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
și viața sexuală»”. 5 Impulsivitatea reprezintă lipsa de control asupra impulsurilor. În timp ce În abulie dispare capacitatea de a iniția o acțiune, În impulsivitate subiectul nu o poate domina. Și În acest caz, e greu să separăm comportamentul normal de cel patologic pentru că, de cele mai multe ori, operația depinde de gradul În care ele se manifestă. E o temă de ordin personal și social extrem de importantă, mulți autori considerând impulsivitatea un factor care sporește probabilitatea unui comportament infracțional, antisocial sau chiar criminal. Psihologia
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Etimologic, provine din caedere, care Înseamnă a tăia. După ce am deliberat, trebuie să aleg. Acest act reprezintă pentru mulți oameni un obstacol de netrecut. Spunem despre ei că sunt șovăitori sau nehotărâți. În unele cazuri este vorba despre un fenomen patologic. Am făcut Înainte referire la Damasio. Acesta a demonstrat că atunci când, din cauza unui accident sau În urma unei intervenții chirurgicale de eliminare a unei tumori cerebrale, sunt tăiate legăturile neuronale dintre lobul frontal și zona limbică, centrul emoțiilor, pacientul Își păstrează
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de câteva zeci, sute sau chiar mii de euro și de care ne-am putea lipsi, dar pe care îl vom cumpăra totuși pentru că nu ne putem abține... Dacă acest act este ocazional, liniștiți-vă, nu este vorba de ceva patologic. În schimb, este mai grav atunci când acțiunea de a cumpăra nu mai este impulsivă, ci „compulsivă”, adică irupe în minte, foarte frecvent, în mod irațional și cu urmări dramatice, ca datorii mari, faliment personal, minciuni și divorț, deturnare de fonduri
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
de teste psihologice. Au dat aceste teste la 24 de bărbați foarte musculoși și la alți 30 a căror musculatură era apropiată de normalitate. Rezultatele au pus în evidență faptul că clonele lui Schwarzenegger, adică cei care au o preocupare patologică pentru musculatura lor, suferă și de probleme psihologice asociate. Într-adevăr, s-a demonstrat că, în raport cu persoanele cu o masă normală, dismorficii (adică supermusculoșii) erau persoane neliniștite, ce resimțeau mai puternic rușinea și stânjeneala decât alții, nu își iubeau corpul
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
persoana nu poate fi Înțeleasă decât În relație, atributele ei specifice fiind date de interacțiunea cu mediul social. Este o noțiune aplicabilă doar omului, dar nu În Întregime: copilul mic este doar un candidat la dobândirea persoanei, iar În cazurile patologice, când psihicul adultului se destructurează, rămâne doar atributul de individ; de asemenea, semnificația peiorativă de „individ” exprimă intenția de a sublinia degradarea socială și morală a persoanei devenită simplă ființă biologică. Ca realitate determinabilă, persoana: a) fizic („persoana” se identifică
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cunoaștem [...]. Conștiința individuală se Îmbogățește prin descoperirile proprii, dar, cea mai mare parte a timpului, ea se dezvoltă bazându se pe aceea ce au descoperit alții” . „Conștiința nu este niciodată trăită la plural, ci numai la singular. Chiar În cazurile patologice de dezagregare a personalității sau de personalitate dublă, cele două persoane alternează, nu se manifestă niciodată simultan [...]. Conștiința este strâns legată și dependentă de starea fizică a unei anumite porțiuni de materie, corpul. (Gândiți-vă la schimbările de spirit În timpul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sa punem stop! Terapeuții, de obicei, recomandă ruperea totală și imediată (măcar pentru un timp) a legăturii dintre cei doi. Și abia aici Începe problema. Cel care este vampir energetic va simți revolta donatorului de a-l alimenta. Ruperea legăturilor patologice, dintre cei doi, provoacă automat dezechilibru la vampirul energetic, trezind protest activ energetic la el (sigur, depinde și de stadiul "bolii vampirice"). Secretul eliminării acestui comportament este să Învățăm să iubim și să dăruim mai mult decât să așteptăm de la
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cu regresiune evidentă, fantezii non-structurale, cu percepții bizare de obiecte distruse, deteriorate, într-o alterare mai mult sau mai puțin importantă a expresiei globale; - în schizofrenia paranoidă pot apărea teme de persecuție. Testul Szondi oferă, conform concepției autorului, câteva sindroame patologice caracteristice: - sindromul disociației sau al schizofreniei paranoide, anxietate, legate de imaginea proprie în ochii celorlalți, de ceea ce alții vor spune, ar putea spune sau chiar spun despre subiect); Testul arborelui (KOCH) oferă următoarele semne specifice schizofreniei: - semne de degenerescență, când
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mixte din grupul acestor boli, se aseamănă simptomatic cu forme de schizofrenie, dar diagnosticul poate fi făcut în prezența unor antecedente afective. De asemenea, afectivitatea congruentă conduce către, posibilitatea unor tulburări afective, ca și păstrarea notei personale în conținutul manifestărilor patologice. Empatia nu este niciodată absentă la pacienții afectivi, "păstrîndu-se chizr și în stupoarea depresivă" (Mayer-Gross). Negativismul, opoziționismul sau sugestibilitatea nu sunt elocvente pentru precizarea diagnosticului. Pacienții maniacali sunt întotdeauna distractibili, acțiunile lor fiind sub influența directă a elementelor imediat apropiate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Diagnosticul diferențial al unor tulburări psihotice apărute la adolescență este dificl și impune o atitudine de expectativă. Orice studiu al diagnozei schizofreniei, apreciază trei aspecte: nozologic - cel al clasificării tulburărilor, fenomenologic - cel al identificării și definirii trăsăturilor tulburării și fizio patologic - cel al identificării cauzelor ce separă o tulburare de alta șidefinește pe fiecare ca pe o discretă tulburare. Aceste trei aspecte ale diagnosticului, sunt intim corelate unul cu altul, în special în situația psihozelor rămase încă insuficient înțelese, așa cum este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ca și pentru majoritatea tulburărilor psihice majore, ajungem încet la un consens asupra faptului că cel implicat este sistemul nervos central, a cărui funcție este temperată și mediată de un evantai larg de factori sociali și de mediu. 3. Intricări patologice în schizofrenie. Observații privind asocierea schizofreniei cu alte boli psihice s-au fundamentat, în timp, atât din rațiuni practice, de tratament, dar și din rațiuni teoretice, privind etiopatogeneza. 1. Asocierea cu oligofrenia. Rămâne încă controversată, din cauza impreciziei momentului instalării deficitului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
prin aceasta să fie schimbate modalitățile profunde de organizare ale structurii personalității. Interesul explicativ al conceptului de personalitate a fost amplu dezbătut începând din cele mai vechi timpuri, în încercarea de a stabilit linii de continuitate între personalitatea normală și patologică și grație acestui principiu de continuitate de a stabili raporturi de cauzalitate între personalitatea individului și anumite trăsături morbide. Diferențe individuale relativ stabile par să existe în preferința alegerilor făcute de către indivizi (și am putea să ne întrebăm sub influiența
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
exprimă personalitatea individului, sau când trebuiește interpretată o particularitate clinică a stării morbide în funcție de personalitate. Apare deci, că dintr-o structură mentală solid cristalizată emană două posibilități de expresie: una traducând starea de adaptare, cealată simptomatologia în caz de decompensare patologică. Dincolo de aceste considerații teoretice, tipul de personalitate premorbidă a putut fi reconstituit în acest studiu, acolo unde au existat înregistrări medicale sau psihologice, cât și din relatările aparținătorilor și anturajului apropiat al probanzilor. Configurația personalității s-a dovedit aparent normală
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau pasive, se regăsesc relativ frecvent descrise în debutul insidios/ pseudonevrotic al maladiei. Asemenea apropieri ne duc, fără îndoială, cu gândul la Ernst Kretschmer și lucrarea sa "Korperbau und Charakter" (din 1921), care introducea noțiunea de continuitate între normal și patologic și propunea o tipologie (sau o simplă diferențiere de intensitate), care separă subiectul normal de subiectul schizotim, și apoi, de schizoid și cel schizofren, ducând la binecunoscuta secvență: leptozom schizotimie - schizoidie - schizofrenie . Rămâne oarecum neclar ce anume determină trecerea temperamentului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihică, fără a nu ridica imediat problema față de care anume. Predispoziția psihopatologică pentru o vulnerabilitate de tip "endogen" poate fi oare acceptată în psihiatrie și dacă da care factori o condiționează ? Ar fi locul să ne întrebăm dacă anumite "predispoziții" patologice ale personalității nu se manifestă prin tulburări ale mecanismelor integratoare observabile în domenii și la nivele diferite. Dealtfel modelele în biologie au la bază tocmai o astfel de ierahizare structurată a unor "integroni" (conform termenului lansat de F. Jacob). Astfel
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1. Forme de debut progresiv și insidios. 1.1. Forme de debut pseudopsihopatic, se referă la tipul de personalități premorbide cu trăsături accentuate de tip schizotim structură considerată ca fiind situată în limitele largi ale normalității, dar care, accentuându-se patologic, devine schizoidă. Manifestările din acestă formă de debut, cu tulburări afective și comportamentale, fără a fi specifice prin ele însele pentru schizofrenii, atestă o schimbare a personalității care în contextul general al tabloului psihopatologic și față de caracteristicile din trecut ale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
uneori însoțită de trăirea conștientă și dură a pierderii rezonanței afective, exprimată clinic prin anestezia psihică dureroasă, în care bolnavul deplânge incapacitatea sa de armonizare emoțională, de frustări morale și materiale. 1.4. Formele de debut medico-legale. Prezența unor manifestari patologice delicto-judiciare în evoluția debutului insidios al schizofreniei a 47 diferențiat formele de debut "medico-legal", forme care nu se suprapun întru totul peste forma monosimptomatică a lui Ey. Aceste modalitați de intrare în schizofrenie se caracterizează prin stări de excitație psihomotorie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și greu de catalogat ca aparținând unei modalități de debut al unei schizofrenii, sau ca o manifestare de altă iteologie și de regulă obligă la o consultație psihiatrică sau la o internare de urgență.Pot fi întâlnite tendințe la fugi patologice, la dezertări nemotivate, uneori amnezice, fără țintă logică, reacții impulsive grave cum ar fi lovirea sau insultarea superiorilor, etc. Faptele comise sunt imprevizibile, dramatice, grave și nemotivate. Ceea ce este caracteristic acestor manifestari este contrastul între brutalitatea lor și trăirea lor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mai mult sau mai puțin violent sunt întâlnite tulburări relaționale profunde ce conferă o alură inpenetrabilă, stranie și rece uneori cu note sado-masochiste. în fine, destul de frecvent sunt notate tulburări de alură nevrotică, fobică sau obsesională sau chiar isterică. Procesul patologic debuteză de obicei, după o prealabilă dezvoltare psihică normală sau chiar considerată precoce și după o adaptare anterioară, relativ satisfăcătoare. 4.2. Debutul schizofreniei la adolescent. Angoasanta interogație asupra unui posibil debut al unei schizofrenii (frecvent în adolescență), se infiltrează
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de a ascunde un posibil schizofren nesigur de propria sa identitate, sau considerarea oricărei excencitrități pasagere, într-o bizarerie de comportament evocatoare a unei psihoze disociative. Nu este mai puțin adevărat că schizofrenia debutează adesea la adolescență, chiar dacă toate manifestările patologice sau deviante nu sunt (din fericire) semne ale unei schizofrenii incipiente. Asistăm la un paradox: pe de o parte o maladie, rară dar gravă și cu evoluție îndelungată, pe de alta o nozologie fluctuantă, nesigură în care frontierele între normal
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
deviante nu sunt (din fericire) semne ale unei schizofrenii incipiente. Asistăm la un paradox: pe de o parte o maladie, rară dar gravă și cu evoluție îndelungată, pe de alta o nozologie fluctuantă, nesigură în care frontierele între normal și patologic sunt în mod particular amestecate. Acest paradox explică riscurile unei erori atât prin exces cât și prin lipsa unui diagnostic de acuratețe. La adolescență problema diagnosticului schizofreniei nu constă din nerecunoașterea tabloului evocator. în linii mari, cu toată diversitatea mare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Rose, 1987). Dar nu numai manifestările similare episodului actual îmbracă o valoare evocativă: majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște că nu doar psihozele infantile ci și dizarmoniile evolutive, distimiile grave, organizările caracteriale distorsionate, cu un cuvânt toate "organizările patologice de frontieră", formează substratul unei decompensări psihotice în copilărie și adolescență. Prezența unor asemenea tulburări în copilăria sau adolescența subiectului atârnă greu în balanța diagnostică. 1.2. O serie întreagă de alte antecedente sunt mai puțin evocatoare; ele provin din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]