15,863 matches
-
într-un camion, înconjurat de o mare roșie (culoarea simpatizanților săi), cele câteva străzi care despart în Caracas sediul prezidenției și cel al CNE. Îmbrăcat într-o cămașă în trei culori și purtând tradiționala sa beretă roșie, Chavez, autoproclamat "candidatul patriei", a fost acompaniat de ficele sale și de mai mulți dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi, în strigătele mulțimii care scandau: "Ouh! Ah! Chavez nu va pleca!". În pofida faptului că Chavez declara, sâmbătă, că tratamentele medicale pe care le-
Venezuela: Hugo Chavez și-a depus oficial candidatura la prezidențiale () [Corola-journal/Journalistic/58098_a_59423]
-
a nu vorbi despre Securitate, interdicții și persecuții. Sondaje precum acesta sunt rodul manipulării de către media a opiniei publice. O opinie care pare să fi uitat una dintre cele mai ironice expresii ale manipulării de pe vremea odiosului - speech cu speech, patriei snop - când cu toții știam că recoltele record se strângeau, nu în realitate, ci la televizor. Nu despre eșecul anticomunismului trebuie să vorbim, ci despre succesul unei propagande iresponsabile. Jurnaliștii care fac rating pe seama pretinsei nostalgii după comunism ar fi cazul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5818_a_7143]
-
una românească și alta ucraineană - obținem aceeași cifră fatidică, a răstignirii”. Prin urmare e un veritabil ritual al misticii naționale, întregit și de împrejurarea că volumul în cauză a fost editat la Alba Iulia. Să recunoaștem că durerosul simțămînt de patrie care insuflă versurile închinate Bucovinei, pămînt victimizat de imperiul sovietic, care nu mai are speranța unei previzibile reintegrări, se sublimează adesea în poezie autentică. Tăietura stihurilor are dramatismul sfîșierii căreia îi dau glas. O jelanie plină de tensiunea revoltei oferită
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
Dunăren Mare!”. Vasile Tărâțeanu se rostește prin întrebări retorice: „Cum să împart, Doamne, / Strămoșii și copiii ce îi am / Cum să împart o țară-n trei / Și în două același neam?”. Ar fi o îngustime să credem că poezia de patrie, pe care național comunismul a încercat s-o uzurpe în amurgul „epocii de aur”, în pofida ondulațiilor sale de substanță, și-ar fi spus ultimul cuvînt. Poezia Bucovinei, Selecție, prefață, note bibliografice de Vasile Tărâțeanu, Ed. Universul Școlii, 2009, 376 pag
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
face că tonul general e dat astăzi de oamenii răi. Care nu numai că sunt răi, dar pe deasupra au pătruns în toate sectoarele vieții politice sau sociale. Fenomenul, fără doar și poate, e îngrijorător. „Un segment semnificativ de cetățeni ai patriei - educați, inteligenți, rafinați, onești și bine intenționați - a intrat în recluziune socială. Unii dintre ei evită să mai iasă din casă, pretextînd (frecvent nefondat) vîrsta înaintată ori sănătatea precară. Alții se achită de obligațiile profesionale, sec și nespectaculos, retrăgîndu-se apoi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5836_a_7161]
-
de către organele statului, instituțiile, întreprinderile și organizațiile economice de stat, organizațiile cooperatiste și celelalte organizații obștești, de către toți cetățenii, precum și de către orice alte persoane fizice sau juridice. Prin activitatea de judecată instanțele judecătorești educa pe cetățeni în spiritul devotamentului față de patrie, al respectării legilor și regulilor de conviețuire socială, al grijii deosebite pentru proprietatea socialistă, al atitudinii corecte față de îndatoririle cetățenești. Articolul 2 Sarcinile instanțelor judecătorești se realizează prin: a) judecarea pricinilor civile; ... b) judecarea pricinilor penale; ... c) judecarea oricăror alte
LEGE nr. 58 din 26 decembrie 1968 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106256_a_107585]
-
decisiv la afirmarea globală a unor jazzmeni de talia lui Paquito D’Rivera, Arturo Sandoval, Gonzalo Rubalcaba, Omar Sosa ș.a. Efectueză turnee periplanetare. Conduce, la Havana, cel mai important festival de jazz din America Latină. E unul dintre puținii jazzmeni din afara patriei jazzului acceptați în „canonul” celor mai influente personalități, impus de empireul critic al revistei „Down Beat”. Octetul prezent la Sibiu a declanșat asupra spectatorilor un turbion de ritmuri, policromii sonore, savuroase improvizații, unisoane incendiare, o mixtură muzicală în consonanță cu
Măsurând timp și viață prin jazz by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5474_a_6799]
-
română la Humanitas în două ediții: 1999 și 2008), Europa natală (publicată la Editura Univers în anul 1999), Ținutul Ulro (Editura Allfa, 2002), Privind dinspre golful San Francisco ( Editura Paralela 45, 2007), Îndatoriri particulare, Pauza metafizică, Grădina științelor, În căutarea patriei, Abecedarul etc., care confirmă profunzimea căutărilor poetului, sinceritatea trăirilor, orizontul cultural întins, disponibilitățile artistice. De un succes deosebit s-a bucurat volumul Câinele de la marginea drumului, 1997, cuprinzând numeroase reflecții și observații ce atestă o bogată experiență și înțelepciune de
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
Crin Antonescu-Victor Ponta, izbucnit din cauza cererii Parlamentului de a numi premierul. Ucraina are același sistem postsovietic, cu o puterea prea mare dată președintelui. În Rada Supremă, prezidiul și tribuna au fost blocate de 40 de parlamentari ai partidelor de opoziție (Patria), Svoboda (Libertatea) și Udar (Lovitura), care au denunțat refuzul dispozitivului tehnic al Radei de a înregistra proiectele de lege ale opoziției. Iuri Miroșcinenko, reprezentantul președintelui în Parlament, a respins criticile opoziției. A explicat că rezoluțiile care propun revenirea la Constituția
Revolta din Ucraina, copie după mișcarea anti-Băsescu: Parlamentul se bate cu președintele Ianukovici pe numirea premierului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54790_a_56115]
-
radicali și scutieri. 'Obiectivul nostru este de a încercui parlamentul și de a-l bloca pentru a nu lăsa deputații să numească un premier 'rus'', a declarat Andrii Porubii, unul din liderii protestatarilor din Piața Independenței, deputat din partea partidului Batkivșcina/Patria, al opozantei încarcerate Iulia Timoșenko. Potrivit anturajului său, președintele Viktor Ianukovici ar putea prezenta, marți, nominalizarea unui nou prim-ministru. Rusia a acordat în luna decembrie un credit Ucrainei de 15 miliarde de dolari, dintre care o primă tranșă de
Kiev: Manifestanții au ocupat sediul partidului președintelui Ianukovici () [Corola-journal/Journalistic/54796_a_56121]
-
bunica îi spune că nu se poate, că trebuie să rămînă acolo să construiască socialismul. Dar erau amîndouă conștiente că socialismul eșuase. Bunica mea n-a recunoscut niciodată acest lucru, iar mama l-a recunoscut foarte tîrziu. Biologic, fizic, spiritual, patria ei era acolo, în Palestina, iar patria bunicii mele era aici, în Ungaria. Așa arată cartea. Bunica mea se gîndește la Ungaria, iar mama la Palestina. Eu asta am văzut în momentul în care mam hotărît să scriu cartea. Bunica
Prezențe maghiare la Tîrgul de Carte Bookfest András Forgách: „Artistul trece mereu o graniță“ () [Corola-journal/Journalistic/5490_a_6815]
-
că trebuie să rămînă acolo să construiască socialismul. Dar erau amîndouă conștiente că socialismul eșuase. Bunica mea n-a recunoscut niciodată acest lucru, iar mama l-a recunoscut foarte tîrziu. Biologic, fizic, spiritual, patria ei era acolo, în Palestina, iar patria bunicii mele era aici, în Ungaria. Așa arată cartea. Bunica mea se gîndește la Ungaria, iar mama la Palestina. Eu asta am văzut în momentul în care mam hotărît să scriu cartea. Bunica mea vorbea mereu despre mîncărurile ungurești, mama
Prezențe maghiare la Tîrgul de Carte Bookfest András Forgách: „Artistul trece mereu o graniță“ () [Corola-journal/Journalistic/5490_a_6815]
-
Cronicar „De lucs“ Stilul de viață, înțeles inclusiv ca mod de locuire, reflectă întrutotul nivelul de cultură al oamenilor. O vedem mergând pe stradă, prin București, pe drumurile patriei ori în așezările turistice unde fiecare își expune gustul artistic în maniere cât mai „personale”. Despre asta scrie Vintilă Mihăilescu în DILEMA VECHE din 19-25 mai 2011. Sub titlul Micile aberații ale marilor orașe, antropologul comentează câteva accidente arhitecturale și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5494_a_6819]
-
român. Cetățenii români, continuînd legătură statornicita din generații în generații cu pămîntul strămoșesc, tradițiile sacre de luptă ale poporului român pentru apărarea ființei sale naționale, pentru neatîrnare, libertate și progres social, participă prin întreaga lor activitate la dezvoltarea și înflorirea patriei socialiste, la apărarea independenței, suveranității și integrității sale. Articolul 2 Toți cetățenii patriei, membrii ai mării familii a României socialiste, întemeiata pe unitatea moral-politica a întregului popor, sînt cetățeni români, egali în drepturi și îndatoriri, fără nici o îngrădire sau deosebire
LEGE nr. 24 din 17 decembrie 1971 Cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106324_a_107653]
-
tradițiile sacre de luptă ale poporului român pentru apărarea ființei sale naționale, pentru neatîrnare, libertate și progres social, participă prin întreaga lor activitate la dezvoltarea și înflorirea patriei socialiste, la apărarea independenței, suveranității și integrității sale. Articolul 2 Toți cetățenii patriei, membrii ai mării familii a României socialiste, întemeiata pe unitatea moral-politica a întregului popor, sînt cetățeni români, egali în drepturi și îndatoriri, fără nici o îngrădire sau deosebire pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei, ori al modului de dobîndire a
LEGE nr. 24 din 17 decembrie 1971 Cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106324_a_107653]
-
Constituție și legile țării. Statul asigura libertatea și demnitatea cetățenilor săi, afirmarea multilaterala a personalității lor; de asemenea, ocrotește pe cetățenii români care se află vremelnic în afara frontierelor țării sau domiciliază în străinătate. Cetățenii români au îndatorirea să fie devotați patriei și s-o apere, la nevoie, chiar cu prețul vieții, să lupte pentru ridicarea prestigiului ei în lume, să-și pună întreaga lor energie și capacitate de muncă în slujba intereselor generale ale poporului, să contribuie la apărarea și creșterea
LEGE nr. 24 din 17 decembrie 1971 Cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106324_a_107653]
-
art. 10 lit. a, c, d și e. Articolul 13 Persoană căreia i se acordă cetățenie română potrivit art. 10 depune jurămîntul de credință și loialitate față de Republică Socialistă România. Jurămîntul are următorul conținut: "Eu . . . . jur că voi fi devotat patriei socialiste, poporului român și conducerii de stat a Republicii Socialiste România. Jur că voi respectă cu sfințenie Constituția și legile țării și că voi îndeplini cu cinste toate îndatoririle de cetățean, punînd întreaga mea capacitate de muncă în slujba întăririi
LEGE nr. 24 din 17 decembrie 1971 Cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106324_a_107653]
-
mențiune contrară. În caz de nevoie, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Socialiste România eliberează dovezi de cetățenie pentru cetățenii români aflați în străinătate. Capitolul 3 Articolul 19 Cel care, rupindu-se de țară, își încalcă ��ndatorirea de fidelitate față de patrie, trădează interesele poporului, acționează împotriva unității, suveranității și independenței statului sau săvîrșește orice alte acte dușmănoase sau de natură a știrbi bunul renume al României devine nedemn de a purta înaltul titlu de cetățean român. Ca urmare, Consiliul de Stat
LEGE nr. 24 din 17 decembrie 1971 Cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106324_a_107653]
-
este. Ea uzează de propriul trup pentru a-și convinge soțul să treacă pe numele ei o sumă de bani pentru cazul că el ar cădea în luptă, ca să nu se mai confrunte cu pretențiile surorilor eventualului erou mort pentru patrie. Ștefan, exasperat de flirturile ei, pleacă acasă singur de la o petrecere și aduce în patul conjugal o tîrfă veritabilă cu care, la ziuă, îl găsește Ela. Aceasta se oripilează, dar boarfa are replica adecvată: dacă ține la patul ei, să
Viața și opera personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4504_a_5829]
-
semantic fiind clare și robuste, în contururi de un relief net și sever. Deși aparțin actualității, personaje precum Salomea și Lala se revendică de la fondul arhetipal, iar Stratis, naratorul și alter egoul autorului, este poetul și exilatul ce, întors în patrie, contemplă cu tristețe o societate săracă și periferică, năzuind s-o purifice din interior. Multiplele piste de lectură sugerează o aventură spiritual celestă cu direcție surprinzătoare, de sus în jos, ca și când scopul ultim nu este spiritualizarea supremă, ci renașterea în
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
ia calea spre ceva mai bun - doar zeul o știe” (p. 19). Tensiunea demersului necesar este definită printr-o antinomie: „Două rase au existat dintotdeauna în Grecia: rasa lui Socrate și rasa lui Anytos cu șleahta lui. Prima dă măreție patriei, a doua o sprijină în chip negativ pe prima. Însă acum, mi se pare, numai aceasta din urmă a mai supraviețuit - prima s-a spulberat” (p. 19). Așadar, obsedat de legătura dintre vii și morți (p. 40), Stratis luptă cu
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
onoarea de familist. Rică Venturiano, pe care admirațiile conjugate ale lui Dumitrache și Ipingescu l-au așezat deja în funcția de teoretician al piesei, prinde teza din zbor și îi dă expresia de sentință, ficțiune teoretică esențializată: Da, familia e patria cea mică, precum patria e familia cea mare; familia este baza societății. Este cea mai concentrată formulare a principiului constructiv al universului comediei, validată de încuviințarea satisfăcută a patronului ei: Așa e, bravos! Toate le știe, îmi place... Numai că
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
Venturiano, pe care admirațiile conjugate ale lui Dumitrache și Ipingescu l-au așezat deja în funcția de teoretician al piesei, prinde teza din zbor și îi dă expresia de sentință, ficțiune teoretică esențializată: Da, familia e patria cea mică, precum patria e familia cea mare; familia este baza societății. Este cea mai concentrată formulare a principiului constructiv al universului comediei, validată de încuviințarea satisfăcută a patronului ei: Așa e, bravos! Toate le știe, îmi place... Numai că, așa cum știm, mai rămăsese
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
contat credința mea că în România, dacă s-a ajuns la starea de dezastru cunoscută de toată lumea, una din cauze este absența structurilor militare, a elitei militare din viața social-politică. Prin definiție, ofițerii sunt dedicați trup și suflet ideii naționale, Patriei. Noi, militarii, trăim clipă de clipă acest sentiment, spre deosebire de politicienii de carieră care descoperă importanța ideii naționale numai în campania electorală!", a mai spus Alexandru Gheorghe. Acesta a declarat că-și va anunța oficial candidatura săptămâna viitoare pentru Primăria Sibiu
Locotenentul protestatar Alexandru Gheorghe vrea la Primăria Sibiu () [Corola-journal/Journalistic/45333_a_46658]
-
Kremlin. (...) Mircea Geoana trebuie să dea un răspuns public și imediat cu privire la contactele sale via Moscova, cu privire la scopurile vizitei sale secrete la Kremlin și cu privire la relația sa cu agentura GRU din România, prin care s-a realizat vizita sa în patria rusoilor care s-au înfiltrat în politică și economia României". Curios este că informațiile care au umplut atunci presă au dispărut în decursul anilor, singurele dovezi sunt materialele de pe agențiile de presă și de pe blogurile personale.
Cum îl atacau băsiștii pe Geoană în 2009, după vizita la Moscova by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32972_a_34297]