5,114 matches
-
în restaurant, se așeza în fața copiilor, și le vorbea mai departe cu distincție și ostilitate, băiețelul numai își schimbase înfățișarea. Îmbrăcat ca și sora lui în negru, puțin mai înghesuit parcă în sine, părea o mică umbră a tatălui său. Paznicul de noapte, căruia nu-i plăcea domnul Othon, îi spuse lui Tarrou: Ăsta o să crape așa îmbrăcat cum îl vezi. N-o să mai fie nevoie să i se facă toaleta. O să se ducă de-a dreptul. Se repeta de asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
nostru crede că are posibilitatea să vă ajute. El are să vă... Raoul s-a oprit deoarece chelnerița venise să ia comanda lui Rambert. \ El are să vă pună în legătură cu doi dintre prietenii noștri care or să vă facă cunoștință cu niște paznici care sunt de partea noastră. Cu asta n-ați terminat. Trebuie ca paznicii să hotărască ei înșiși momentul potrivit. Cel mai simplu ar fi să stați câteva nopți la unul din ei, care locuiește în apropierea porților. Dar înainte de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
a oprit deoarece chelnerița venise să ia comanda lui Rambert. \ El are să vă pună în legătură cu doi dintre prietenii noștri care or să vă facă cunoștință cu niște paznici care sunt de partea noastră. Cu asta n-ați terminat. Trebuie ca paznicii să hotărască ei înșiși momentul potrivit. Cel mai simplu ar fi să stați câteva nopți la unul din ei, care locuiește în apropierea porților. Dar înainte de asta, prietenul nostru trebuie să vă înlesnească niște luări de contact necesare. Când totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Gonzales, nu e nevoie, e un prieten. Banii vor fi achitați la plecare. S-au înțeles să se întâlnească din nou. Gonzales a propus pentru a treia zi o cină la restaurantul spaniol. De acolo se poate ajunge acasă la paznici. În prima noapte, i-a spus el lui Rambert, am să-ți țin tovărășie. ÎN ZIUA URMĂTOARE, URCÂND SPRE ODAIA SA, RAMBERT S-A ÎNCRUCIȘAT PE SCARA HOTELULUI CU TARROU. ― Mă duc să mă întâlnesc cu Rieux, spune acesta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ciuma părea să se înverșuneze mai ales împotriva tuturor celor care aveau obiceiul să trăiască în grupuri, soldați, călugări sau prizonieri. În ciuda izolării unor deținuți, o închisoare este o comunitate și dovada grăitoare este faptul că în închisoarea noastră municipală paznicii plăteau tribut bolii în aceeași măsură ca și prizonierii. Din punctul de vedere superior al ciumei, toată lumea, de la director și până la ultimul deținut, era condamnată, și, pentru prima oară, poate, domnea în închisoare o justiție absolută. Zadarnic au încercat autoritățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
vedere superior al ciumei, toată lumea, de la director și până la ultimul deținut, era condamnată, și, pentru prima oară, poate, domnea în închisoare o justiție absolută. Zadarnic au încercat autoritățile să introducă o ierarhie în această nivelare, concepând ideea de a decora paznicii de închisoare morți în exercițiul funcțiunii. Cum starea de asediu era decretată și cum, dintr-un anumit punct de vedere, se putea considera că paznicii închisorii erau mobilizați, li s-a dat medalia militară cu titlu postum. Dar dacă deținuții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
au încercat autoritățile să introducă o ierarhie în această nivelare, concepând ideea de a decora paznicii de închisoare morți în exercițiul funcțiunii. Cum starea de asediu era decretată și cum, dintr-un anumit punct de vedere, se putea considera că paznicii închisorii erau mobilizați, li s-a dat medalia militară cu titlu postum. Dar dacă deținuții n-au ridicat nici un protest, cercurile militare n-au văzut lucrurile cu ochi buni și au atras pe bună dreptate atenția că o confuzie regretabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
văzut lucrurile cu ochi buni și au atras pe bună dreptate atenția că o confuzie regretabilă s-ar putea produce în spiritul publicului. Autoritățile au dat dreptate acestei plângeri și s-au gândit că mai simplu era să se atribuie paznicilor care mureau medalia epidemiei. Dar pentru cei care o luaseră pe cea militară greșeala se comisese; nu era de conceput să li se retragă decorațiile, iar cercurile militare continuau să-și mențină punctul lor de vedere. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
se oprea aproape de grilajul portului. Luna răsărise. Un cer lăptos proiecta pretutindeni umbre palide. În spatele lor se ridica orașul în trepte și de-acolo venea un suflu cald și bolnav care îi împingea spre mare. Și-au arătat hârtiile unui paznic care le-a examinat destul de îndelung. Au trecut și, printre bătăturile de pământ acoperite de butoaie, printre mirosurile de vin și de pește, au apucat-o în direcția digului. Cu puțin timp înainte de a ajunge acolo, mirosul de iod și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
s-a ocupat într-adevăr, iar viața cetății ciumate și-a reluat cursul obișnuit, până la Crăciun. Tarrou continua să se arate peste tot cu felul lui liniștit și eficace. Rambert îi mărturisea doctorului că stabilise, datorită ajutorului celor doi tineri paznici, un sistem de corespondență clandestină cu soția lui. Primea din când în când câte o scrisoare, îi propusese lui Rieux să profite și el de sistemul lui, și acesta a acceptat. A scris pentru întâia oară, după luni întregi, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
său Baghdadis contemplau priveliștea din fața lor. Muzeul Național de Antichități, nu demult trezoreria lui Saddam, în care abia mai încăpeau nestematele Mesopotamiei, era acum larg deschis. Nu se zărea nici un gardian prin preajmă. Poliția abandonase de mult posturile; iar ultimul paznic își luase tălpășița la vederea mulțimii. Scurtul moment de liniște fu spulberat de sunetul unui baros spărgând sticla. La acest semn, sala fu cuprinsă instantaneu de un zgomot asurzitor, fiecare punânduse pe treabă cu pistoale, topoare, cuțite, bâte, chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
o rază s-ar fi plimbat peste toată fațada clădirii. —Mee zeh? Cine-i acolo? Fără să aibă nevoie de comanda lui Ziad, cei din echipă au stins instantaneu lanternele și au împietrit. Dacă făceau asta, de cele mai multe ori, un paznic de noapte își spunea că ceea ce văzuse fusese o iluzie luminoasă, o reflexie a propriei lanterne și pleca. Pus față în față cu alternativa de a se deranja să deschidă o ușă încuiată și să nu găsească nimic, lenea câștiga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pleca. Pus față în față cu alternativa de a se deranja să deschidă o ușă încuiată și să nu găsească nimic, lenea câștiga de fiecare dată. Aceasta era prietenul neoficial al intrușilor și al hoților de pretutindeni: indolența pură a paznicilor. Dar acesta era altfel. Înaintă, raza aruncată de lanterna sa mărindu-se pe când se apropia de ușa de sticlă. Ziad, care stătea nemișcat în birou, cu mâna strânsă pe sertarul pe care tocmai îl scosese din dulapul de acte, auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
lanterna sa mărindu-se pe când se apropia de ușa de sticlă. Ziad, care stătea nemișcat în birou, cu mâna strânsă pe sertarul pe care tocmai îl scosese din dulapul de acte, auzi un zăngănit de chei. Într-o clipă, acest paznic va descoperi că broasca a fost forțată. Nu era timp de pierdut. Ziad scoase arma din toc și ieși în holul principal, de unde avea vizibilitate directă spre ușă. Văzu cum gardianul se uită în sus și nu îl observă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să caute toată noaptea, la lumina reflectoarelor, până când se declară satisfăcută că găsise și ultimul oscior din trupul lui Baruch Kishon. Capitolul 37 Ierusalim, joi, 1.49 p.m. Maggie făcu tot posibilul să ascundă cele întâmplate. Trecu în viteză pe lângă paznicii de la ușa hotelului - doi tineri care îi întrebau pe toți nou-veniții dacă aveau armă, percheziționându-i pe cei pe care îi suspectau - cu toată hotărârea și fermitatea de care era în stare. Ajunsese să înțeleagă că, dintre toate elementele importante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
îngrijorător de pustie. Uri se strădui să iasă cât mai repede din mașină, șontâcăind până la casa de bilete care era formată din niște geamuri, toate închise. Până când Maggie și Mustafa îl ajunseră din urmă, Uri gesticula deja disperat către un paznic de la ușă. După cum se temuse, Muzeul Israelului era închis pentru Sabat. După o lungă pledoarie, gardianul îi întinse cu dușmănie lui Uri un telefon mobil, după toate aparențele deja conectat. Vocea lui Uri se schimbă instantaneu, devenind deodată mai ușoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
un șarm agresiv, care o ofensă pe Maggie mult mai puțin decât o fermecă pe fata cu părul prins în coadă, asta dacă deschiderea subită a lacătelor și a porții care scârțâia erau un indiciu suficient. Pe când erau conduși înăuntru paznicul dădu din cap cu neîncrederea specifică postului său, femeia arătă către ceasul ei ca și cum ar fi vrut să spună „doar cinci minute“, iar Maggie îl privi uluită pe Uri. — Ofițer de relații cu mass-media, spuse Uri. I-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pași. Apoi ușa de la intrarea în toaletă s-a închis. Pe moment nu puteam să-l urmăresc pe hoțul ăla nerușinat, așa că am început să țip. Cineva a intrat în toaletă și a ciocănit la ușa cabinei. Era unul dintre paznicii campusului universitar, sau cel puțin așa spunea. I-am explicat prin ușă ce s-a întâmplat. Mi-a promis că-mi va găsi balonzaidul și a plecat. De fapt, așa cum ți-am mai spus și înainte, am bănuit întotdeauna că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
spartă de Coca Cola. Explicația Mymei a fost că fetele fuseseră de la bun început prea reacționare și, cu o vigoare reîmprospătată, a început să predice în favoarea vieții sexuale în fiecare clasă și pizzerie, ajungând să fie aproape violată de un paznic în clădirea Studiilor Sociale. Între timp, eu încercam să o călăuzesc pe calea adevărului. După câteva semestre, Myrna a dispărut de la universitate, spunând în modul ei jignitor: „Acest loc nu mă poate învăța nici un lucru pe care să nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
patru ani, dar codul era încă valabil. Se aplecă afară din mașină, așa încât camera video să îi vadă clar fața. — Mulțumesc, dr. Kendall. Poarta se deschise. Trecu și se opri la a doua poartă. Prima se închise în spatele lui. Un paznic veni și îi verifică actele. Henry și-l amintea vag pe individ. Nu vă așteptam astăzi, dr. Kendall, spuse paznicul și îi întinse un card de acces temporar. — Mi s-a spus că trebuie să-mi iau niște lucruri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Mulțumesc, dr. Kendall. Poarta se deschise. Trecu și se opri la a doua poartă. Prima se închise în spatele lui. Un paznic veni și îi verifică actele. Henry și-l amintea vag pe individ. Nu vă așteptam astăzi, dr. Kendall, spuse paznicul și îi întinse un card de acces temporar. — Mi s-a spus că trebuie să-mi iau niște lucruri din dulap. — Mda, sunt sigur. Lucrurile s-au cam înăsprit aici, de când ... știți dumneavoastră. — Mda, știu. Se referea la Bellarmino. Poarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
avionului său spre casă. Îl duseră într-o cameră cu un terminal pentru cercetători. Își petrecu după-amiaza citind despre Dave și toate adnotările din dosarul acestuia. Printă tot dosarul. Se plimbă prin clădire, merse la baie de câteva ori, așa încât paznicii să se obișnuiască să-l vadă pe monitoare. Rovak plecă acasă la patru, oprindu-se în drum ca să-și ia la revedere. Veterinarii și paznicii se schimbau la șase. La cinci și jumătate după-amiaza, Henry se întoarse în sala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
acestuia. Printă tot dosarul. Se plimbă prin clădire, merse la baie de câteva ori, așa încât paznicii să se obișnuiască să-l vadă pe monitoare. Rovak plecă acasă la patru, oprindu-se în drum ca să-și ia la revedere. Veterinarii și paznicii se schimbau la șase. La cinci și jumătate după-amiaza, Henry se întoarse în sala de antrenament și se duse direct la ușa lui Dave. Descuie cușca. — Bună, mamă, spuse Dave. — Bună, Dave. Ți-ar plăcea să faci o călătorie? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
animalele, fără prea multă birocrație. Așa că Henry îl așeză pe Dave pe podeaua mașinii lui, în spate, și conduse până la poartă. Era ora schimbului și o mulțime de mașini intrau și ieșeau. Henry își predă cardul de acces și ecusonul. Paznicul de serviciu spuse: — Mulțumesc, dr. Kendall. Și Henry ieși cu mașina în peisajul dealurilor verzi din vestul Maryland-ului. — Vii înapoi cu mașina? De ce? întrebă Lynn. — E o poveste lungă. — De ce, Henry? — N-am de ales. Trebuie să vin cu mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Jamie, îi cumpără jucăria Spider Man cu care se juca și ieșiră în parcare. Un bărbat stătea în spatele mașinii ei, aplecat spre plăcuța de înmatriculare. Nota numărul. Era un bărbat în vârstă, într-un gen de uniformă. Arăta ca un paznic de la magazin. Fugi. Pleacă acum, își spuse Alex. Dar nu avea ce face. Avea nevoie de mașină. Trebuia să gândească repede. Îi spuse lui Jamie să se urce în mașină și se duse în spatele ei. — Știți că e un mincinos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]