4,013 matches
-
auzit cam ce zic că am făcut eu împotriva partidului? Asta nu ți-oi putea spune, pentru că sunt tare secretoși. Tac și fac. Numai ce vine aista... stă o săptămână două și anchetează pe câte unul, apoi, într-o noapte, pică mașina, îl ia și dus-îi! Unde? Dumnezeu știe, că până amu’ nu s-o întors nimeni. Și tu ce zici, să merg sau să nu merg la primărie? Trebuie, că altfel trimite milițianul și te ia pe sus. Bine, omule
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și nu s-a oprit decât la crâșma lui Prispă... * „Să nu te superi, Toadere, că nu te las în pace, dar vreau să spun că în noaptea ceea când o mașină a oprit la poarta ta tu tocmai erai picat de la crâșmă... Că de când cu ultima anchetă nu-ți mai găseai liniștea. Biata Maranda te tot ruga să nu mai bei... Dar tu... Poate că nici nu ți-ai dat seama deplin de faptul că te-au ridicat și te-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
îi spune unde să se așeze? Când s-a ivit din mugure, știa cât are de trăit până în clipa finală?” Și, ca un făcut, în auz a prins a-mi răsuna cântecul ardelenesc, cu miez plin de adevăr: “Care frunză pică jos Nu mai urcă unde-o fost. Care frunză pică-n vale Nu mai urcă pe sub soare”... Vibrând odată cu tremurul ghersului, am ajuns la izvor, unde m-am așezat pe covorul de frunze colorate, pentru a gusta din plin frumusețea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din mugure, știa cât are de trăit până în clipa finală?” Și, ca un făcut, în auz a prins a-mi răsuna cântecul ardelenesc, cu miez plin de adevăr: “Care frunză pică jos Nu mai urcă unde-o fost. Care frunză pică-n vale Nu mai urcă pe sub soare”... Vibrând odată cu tremurul ghersului, am ajuns la izvor, unde m-am așezat pe covorul de frunze colorate, pentru a gusta din plin frumusețea locului și a momentului... “Ce faci, bătrâne? Ai tăria să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Să nu fie de deochi, fiule! Cneaghina Ana a dăruit ca din averea altuia, nu dintr-a ei. ― Și sfințiile lor, cei de la mănăstirea Vatoped din Muntele Athos - să nu zic vorbă mare - își freacau mâinile de bucurie că a mai picat un pește în crâsnic. Și încă unul de soi! Apoi, cred că unii își dregeau mustața chicotind pe înfundate când au auzit de “povarne de bere în târgul Iașilor”... ― Ca s-o înțelegem pe Maria “giupâneasa răpăusatului Chiriței postelnicului” e
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dar mi-e teamă să nu dezechilibrăm mașina. N-o să mai puteți circula așa de în zig zag...Apropos: de ce circulați pe stânga? Din spirit de integrare europeană. Mă pregătesc să obțin carnetul de conducere în Franța, că aici am picat de șase ori la examen. Și n-ați încercat și a șaptea oară? Nu, că cifra șapte îmi poartă ghinion. Până aici, la randevousul cu dumneavoastră, am avut șapte pene, șapte impacturi ușoare...Șapte îmi poartă ghinion. Și mie. De câte ori
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
nu mai e ziuă fiindcă deja e seară! Și-n al doilea? În al doilea rând întotdeauna se vede mai prost ca-n primul. Mai bine ia-ți un loc la balcon. N-ați văzut ce nenorocire de miliarde a picat pe ăi de s-au suit la momentul oportun? Și al treilea? Al treilea rând îl oferă, de obicei, cel care are bani mai puțini, pentru cei care deja l au etichetat de fraier. EFECT DE CUARȚ Ieri mi-a
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
aproape tot Ferentariul e pe bronz iar vecina de la patru a născut un negru. Că de aia și te rog să deschizi odată ușa aia de la balcon, că mi se colorează pigmentul de atâta căldură. N-o deschid, să mă pici cu cremă de anșoa. Nu renunț la grade așa cum nu renunță generalii. Caută și tu motive mai speciale. Păi, turturică scumpă, s-ar putea să vină cineva de sus... Primul Ministru? Nu, bombonică cu susan, e vorba de Anul Nou
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
bucur, așa o să ajung pe masă la fiecare, în cămara tuturor. Voi imprăștia arome peste tot. „Nici o zi fară un măr și așa țineți doctorul departe “ - parcă așa se spune. - Ce mă fac, începu să plângă para. Toți vor spune: „Pică pară mălăiață-n gura lui Nătăfleață”. Of! Of! Of! Rău e să fii Pară, or să aștepte toți cu gura căscată. Ingrid a văzut cum a adus para jos din pom Bunul ca să o deguste. A legat de un băț
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
printre locatari. ― Se țin mândre parcă ar fi contese, perora Charlot, care era un misogin convins. Porecla prinse, și de aici înainte nimeni nu le spunea decât "contesele". De pildă, doctorul anunța, malițios: ― Contesele cinează în sufrageria cea mare. Când pica găzarul, Charlot chema pe Rița: ― Anunță-l pe găzar ― doamnelor "contese". Alteori tot Charlot venea să ne informeze: ― Fraților, contesele au încurcat rău administrația. Cine le-a pus să concedieze pe administratorul general al domeniilor? Văd pe ușă 28 de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ori... Draga de ea, primea invitația, iar eu, chiar dacă n-aveam de gând să mă însor, tot trebuia să fac nunta măcar de hatârul acestei minunate păsăruici. Pe când duceam la gură un pahar de vin m-ai pomenit că-mi pică drept pe vârful nasului ceva lipicios. Mihaela se topi de râs. ― Un mic suvenir! ― M-da, râdeam și eu de mica pățanie, asta-i plata. Cinteza noastră n-a vrut să ne rămână datoare... După asta, gingașa musafiră a țâșnit
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
bine... Hai să dregem, ce-am stricat... Gândul îmi puse jar sub tălpi. Am schimbat la casă movila de fise și p-aci ți-i drumul. Câștigasem peste o sută cincizeci de mii de lei, în câteva minute. O avere picată din cer! Ce inspirație bună avusesem să-mi încerc norocul! Și ce înțelept lucru să spăl putina înainte de a pierde! Deși hotelul era aproape, n-am avut răbdare să fac drumul pe jos și am luat un taxi. Când să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
faptul că mă vede în tovărășia unei femei? (Simțeam că această verificare mi-e absolut necesară pentru edificarea mea.) Am trecut în revistă cunoștințele feminine care ar fi putut să mă ajute. M-am oprit la poloneză (tot avea Mihaela pică pe ea) și, fără să mai stau pe gânduri, m-am dus s-o caut la vechea adresă. N-am mai găsit-o; se mutase și nimeni nu știa unde. Era o prostie: n-o mai văzusem de ani de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
îndat’, Să ne-aducă fructe multe, Delicioase și gustoase Pentru corpuri sănătoase! Vara iarăși a plecat, Toamna a intrat în sat; Florile au adormit, Soarele a ațipit. Vântul suflă ușurel, Bruma cade-ncetinel; Copacii s-au supărat, Că frunzele le-au picat; Satul este mohorât - Toamna iarăși a venit!... * Ploile iar au venit Cu stropi mari și argintii; Vântul iarăși a aflat C-a venit toamna prin sat... Ceața iar s-a răspândit Peste satul cenușiu, Norii iar au cufundat Noaptea cea
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Cornel a fost îndrăgostit fără speranță de Aura Urziceanu, admiratorul (nu doar la „Melody Bar“) al unor Janci Körössy, Marius Popp, Johnny Răducanu & Co, un histrion care adora să joace teatru (a fost Iordache în D’ale carnavalului), dar a picat de două ori la IATC, după care a făcut Pedagogia la Constanța, declarându-se, între altele, „regele neîncoronat al șepticului“. Multă lume îl reține de violent, „un om cu caracter imposibil“, și e admirabilă nepărtinirea prietenului Mircea Udrescu, care, direct
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la nebuniile astea. Am văzut o fetiță de vreo cinci ani, rugându și tatăl să-i explice caricatura lui Ion Barbu, delicioasă de altminteri, cu un bărbos ruginit șoptind în barbă la 4 XII 2046: „Nu vă fie frică, Iliescu pică!“ Firește că puștoaica a rămas meduzată, iar eu am trecut, umilit și amuțit, pe lângă ei. Ei bine, pentru ăștia mici trebuie făcut cel mai mult. Trag nădejde să revin cu detalii în octombrie 2012. 20 octombrie 2011 Nenoroc la statui
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
copilărime păstorită de domnia sa. Faze haioase, din mers. Sorin Oprescu complimentat cum că arată fain. „Păi la câți morcovi îmi înfig ăștia toată ziua, te cred și io că sunt energizat“, a exclamat primăria sa. Replica lui Adriean Videanu a picat la fix: „Nu morcovii contează, cât aranjamentul frunzulițelor“ - râsete intense -, eu fiind, în acel moment, lipit dialogal de Toader Paleologu, potențial candidat la Primăria Bucurescilor. Nu vă imaginați ce l-am tuflit pe minunatul Marin Moraru evocându-i delicioasa scenă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
huliganism londonez, manifestațiile comuniste italiene, marșurile „indignaților“ Spaniei și Portugaliei. Vivat spume gația antieuropeană a narcisis mului grecesc, irespon sabil și profund nociv prin forța contaminantă a nesupunerii acaparante de fonduri comu nitare întru acoperirea propriei netrebnicii. Pe fondul ăsta, pică la fix pe sol valah diabolizarea bogăției prin mediatizarea mârlăniei îmbogățiților tranziției. Împinși cu sadică tenacitate în prim planul mediatic, de bună seamă că „gherțoii“, „baștanii“, „băieții de băieți“, „șmecherii Regiilor“ (i.e. wise guys din filmele mafiote), „cocalarii de Dorobanți
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Nu mai știu dacă era sau nu cârciumă în sat dar era un grec care avea prăvălie mai spre jumătatea drumului dintre centru și marginea satului. Nu știu ce vindea dar ce știu sigur era că avea trei fete care, vorba românului, picau din picioare de frumoase ce erau. Erau toate așa, nici șatene, nici brunete, dar aveau niște ochișori, gurițe și năsucuri, de te trânteau jos. Pe deasupra mai și vorbeau perfect românește. Am intrat eu în vorbă cu ele, dar ele cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
au petrecut deloc așa. Călugărul a răspuns simplu și iertător: „Suntem și noi oameni, fiule...” Am tăcut, ca să nu prelungesc starea creată de remarca mea, și îmi arunc privirea pe hotarnica din 14 iunie 1671 (7179) ce tocmai mi-a picat în mână. Citesc: „Milostive și luminate doamne, să fie mărie dumitali sănătos. Dăm știre mării dumitali că au vinit egumenul și cu tot săborul de la svânta mănăstire Cetățuia, cu cinstită cartea mării dumitali, scriindu la noi ca să mergem la hotarul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mari. Nu puien suferi riscurile, nici abuzurile deslușite, dar nimic nu l-ar fi împiedicat, când avea nevoie de parale, să si le procure. Afacerile lui erau mai adesea farse vesele, jucate furnizorilor în beneficiul armatei și din care îi pica și lui ceva în buzunar, sau constau dintr-un concurs inteligent dat șefilor, fără răspundere directă. O singură dată încercase o lovitură mai mare; nu fusese supărat de nimic, dar se speriase de el singur. Era și îndrăzneț și fricos
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
inevitabile. Avea, e drept, o situație aparte. Certat cu familia fiindcă nu învățase carte, avea neamuri pricopsite, de pildă soră-sa Lenora, care, de când se măritase cu moșierul Hallipa, îl trata ca pe dinii bărbatului ei Așa fiind, fata aceea, picată din întîmplare în traiul lui, devenise un mic pivot al traiului lui. Lică și-ar fi bătut joc, pe drept, de cine i-ar fi spus că e un tată bun. Același capriciu dicta toate apucăturile lui lipsite de orice
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
artistul, fiindcă avea tupeu, siluetă, îndemînare și, la nevoie, o tensiune de voință ce susținea mușchii, dar nu ducea Ia greu. Ceea ce ii determinase să lase de-a binolea miiităria fusese, în afară de noile rente procurate de Lina, în afară de beneficiile ce picau de ici și de colo. în afară de dragostea pentru cravate roșii, un alt motiv mai subtil: domnișoara directoare de la școala primară, unde dase destul de târziu pe Sia, îi spusese cu glas foarte drăguț, ce-i făcuse impresie: ., Ce păcat că ești
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Și Rim? . . . cum s-ar fi putut procopsi mai bine ca așa? Doar nu era să-1 giugiulim tu și eu! Ți-am spus de mult că lui Rim îi trebuie o fată. Linei, pesemne, tot asta îi trebuia! Le-a picat din cer. Cu ea la mijloc se înțeleg de minune . Bată-1 norocul pe Lică cu fata lui! ... De unde o fi luat-o? N-a găsit-o să-i semene, dar a găsit-o lată și proastă cum se cuvenea pentru
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ea întîi de câteva ori telefonul pentru a se informa și primise, la toate orele, numai răspunsul ursuz al domnișoarei de companie, că domnul doctor lipsește și doamna doctoriță lipsește. Bănuise că Sia din ursuzlue minte și se hotărâse să pice într-o zi la ora dejunului. Sosirea el făcuse efect. De multă surprindere, probabil, nimeni nu-și manifesta bucuria. Lui Nory i se păru că Lina e grozav de vânătă la față, poate fiindcă n-o văzuse de mult. Rim
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]