10,156 matches
-
ca huhurezii. Chiar și greierașul s-a culcat. Trece un avion prin noapte, dar ăsta e un altfel de animal! Că pasăre nu-i! Comentariul acesta face parte tot din perceperea realității. Un pictor, contemporan cu impresioniștii, Rousseau Vameșul, a pictat celebrul tablou “Somnul Yadwighăi”. El este, cred eu, precursorul artei naive, pe care însă el a ridicat-o la rang de emoție pură. Artistul avea modul lui original de a percepe realitatea, cumpăra vederi, se închidea în atelier și o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
a ridicat-o la rang de emoție pură. Artistul avea modul lui original de a percepe realitatea, cumpăra vederi, se închidea în atelier și o recrea. Pînzele lui sînt inundate de păduri luxuriante și de flori fantastice, iar Yadwigha este pictată cu o grație desăvîrșită, culcată pe o canapea într-o pădure tropicală, iar trupul ei nud este șlefuit cu migala privirii, care i-a arcuit ca în vis șoldurile, coapsele, umerii, pîntecul și sexul, în mijlocul tabloului un negru cîntă la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
frunzele arborilor. Și realitatea lui s-a înscris deja în ideea pe care ne-o facem noi despre lumea în care trăim și nu se mai poate fără ea. “Mona Lisa din Hlebine” a lui Ivan Generalic și “Fluturii albaștri” pictați de Franjo Klopotan au răscolit imaginația și mulți pictori profesioniști au abordat visul ca pe o forță ce a transfigurat realitatea. Sabin Bălașa este, cred eu, un monstru sacru al picturii universale, care și-a creat și el o lume
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
apoi se amărea în sinea lui și mă liniștea, zicîndu-mi că, pînă la urmă, ăia de-l aplaudau din sala teatrului erau caricaturizați pe scenă, pentru că, pînă la urmă ... și își schimba tonul, luînd-o martoră pe Estera lui cea frumoasă, pictată de Chasseriau, și invocîndu-l pe veșnicul Țuțea, care zicea că din pleonasmul imperativului categoric nu poate ieși nimic necesar și ne cita cu voluptatea intelectualului confirmat în credința sa intimă de unul dintre cei mai mari gînditori ai umanității, care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
din mine.Cu un sărut.Tâmplele îmi zvâcnesc buzele tale. Însetat de cuvinte îți sărut tandru urechea. Tu nu mă auzi cum pășesc așteptarea din coșul pieptului.Să nu ai teamă de mine.Doar ieri am învățat să merg.... XX. PICTEAZĂ-MI ÎN TĂLPI VÂNTUL, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011. cerul ce îl port în tălpi trăiește de multă vreme ca o ploaie neîncepută după nașterea mea trofeu plecat în căutarea prezentului neîntreg din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
mea trofeu plecat în căutarea prezentului neîntreg din trup apăsător respiră necuvinte aș putea muri în fiecare zi câte o mână și nu îți vei da seama cum crește de mine muritul ai putea inventa în fiecare clipă o moarte pictată în noi vântul va înțelege de ce trăitul își face de cap azi voi elibera caii mei înfometați de fluturi le voi crește aripi de hârtie apoi îi învăț să cadă în fiecare trecut avut la îndemână ... Citește mai mult cerul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
urla plâmânul. Dar nu muritul îl îngrozea cel mai mult, ci trăitul rătăcit de viață. În podul palmelor îngrijorate se aciuase o singură umbră, din toate cele care îi trecuseră prin tâmple. O umbră dezgolită de amintiri, ca un cerc pictat la suprafața apei. Lumea se micșora în fiecare oră cu un metru de răbdare în lungimea infinit de grea a patului, care devenise doar o carceră de curte interioară, din cea a cărnii. Își privi lung degetele descărnate într-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
urla plâmânul. Dar nu muritul îl îngrozea cel mai mult, ci trăitul rătăcit de viață. În podul palmelor îngrijorate se aciuase o singură umbră, din toate cele care îi trecuseră prin tâmple. O umbră dezgolită de amintiri, ca un cerc pictat la suprafața apei. Lumea se micșora în fiecare oră cu un metru de răbdare în lungimea infinit de grea a patului, care devenise doar o carceră de curte interioară, din cea a cărnii. Își privi lung degetele descărnate într-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
una din încăperile memoriale m-a frapat o mică sculptură a fratelui acestuia, Emil Florea, înfățișând o mână anchilozată, cu degetele strânse într-un spasm împietrit, dar care țintea în sus și nu înspre pământ. Cu această mână (stânga) artistul pictase opere nemuritoare care-i supraviețuiesc, cu pensula legată de degetele inerte, surprinse într-un efort aproape supraomenesc de a-și exprima stările sufletești și preaplinul care s-a revărsat din belșug asupra hârtiei, pânzei, cartonului, lemnului, pietrei. Dedesubtul lucrării era
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
ani, în urma căruia Ionuț-Cătălin Florea rămăsese paralizat în proporție de 85 la sută din corp, acesta, în lungile zile și nopți de convalescență în spitalele românești și austriece, avea să-și afle vocația de artist, începând să împletească nuiele, să picteze pe sticlă, să pirograveze și să deseneze studii de trup uman și naturi statice, pe care astăzi le priveam în mărime naturală, originale și nu copii, la casa memorială. Nu-mi venea să cred că aici trăise un copil supradotat
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > PICTEAZĂ-MI ÎN TĂLPI VÂNTUL Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului cerul ce îl port în tălpi trăiește de multă vreme ca o ploaie neîncepută după nașterea mea trofeu plecat în căutarea
PICTEAZĂ-MI ÎN TĂLPI VÂNTUL de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356520_a_357849]
-
mea trofeu plecat în căutarea prezentului neîntreg din trup apăsător respiră necuvinte aș putea muri în fiecare zi câte o mână și nu îți vei da seama cum crește de mine muritul ai putea inventa în fiecare clipă o moarte pictată în noi vântul va înțelege de ce trăitul își face de cap azi voi elibera caii mei înfometați de fluturi le voi crește aripi de hârtie apoi îi învăț să cadă în fiecare trecut avut la îndemână Referință Bibliografică: pictează-mi
PICTEAZĂ-MI ÎN TĂLPI VÂNTUL de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356520_a_357849]
-
moarte pictată în noi vântul va înțelege de ce trăitul își face de cap azi voi elibera caii mei înfometați de fluturi le voi crește aripi de hârtie apoi îi învăț să cadă în fiecare trecut avut la îndemână Referință Bibliografică: pictează-mi în tălpi vântul / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PICTEAZĂ-MI ÎN TĂLPI VÂNTUL de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356520_a_357849]
-
urla plâmânul. Dar nu muritul îl îngrozea cel mai mult, ci trăitul rătăcit de viață. În podul palmelor îngrijorate se aciuase o singură umbră, din toate cele care îi trecuseră prin tâmple. O umbră dezgolită de amintiri, ca un cerc pictat la suprafața apei. Lumea se micșora în fiecare oră cu un metru de răbdare în lungimea infinit de grea a patului, care devenise doar o carceră de curte interioară, din cea a cărnii. Își privi lung degetele descărnate într-un
SINGURI ÎN NOI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356516_a_357845]
-
neadevăruri despre mine, cărțile mele și familia mea. -Are o scuză. Trebuia să încrimineze situația ta de burghez.O impuneau cenzorii comuniști. Să lăsăm asta... L-am privit cum își soarbe liniștit și gânditor vinul din cana de pământ ars pictată cu motive oltenești. Între noi se lăsase o liniște adâncă lungă de aproape șaptezeci și cinci ani. -Dragă Gib, ce mai face Nelu-Onică ? -Ce să facă și el!? A depus o cerere la Școala de Ucenici, unde predă muzica, pentru a primi
ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE CU GIB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356547_a_357876]
-
Dacă printre traseele dvs. turistice se numără și orașul Zalău, vă invit să poposiți la Catedrala Sfântă Vineri, un lăcaș bisericesc care poartă semnătură artistică și creatoare a Maestrului Petru Botezatu, pictorul acestei biserici. Frescele pictate de către Maestrul Petru în interiorul acestei catedrale continuă parcă albastrul cerului ce inundă clădirea prin ferestrele numeroase, îngemănând armonios cerul și pământul într-o înfățișare magnifica a lumii divine. Isus și Fecioara Maria, îngeri și sfinți, tronează în culori vii și
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
primit autorizațiile necesare pentru pictarea icoanelor și a bisericilor aflate sub egida Patriarhiei Ortodoxe Române. În 1979 am fost trimis de către Comisia de Pictură Bisericească a Patriarhiei în Ardeal, la Bucea/Piatră Craiului, pe șoseaua Cluj - Oradea unde aveam să pictez prima mea biserică. Se pare că succesul acestei prime lucrări a fost atât de intens încât, de atunci și până în primăvara lui 1987, când am reusit sa ma refugiez din regimul comunist, lucrările s-au ținut lanț, ceea ce a făcut
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
din Cluj, biserica din Bobota, Sălaj, au devenit lucrări de referință, și datorită acestei "mosteniri"aveam să fiu căutat și rechemat pentru a relua pictură de biserici în România după anul 2000. Mara Circiu: Când și cum at început să pictați? Care a fost primul dvs. tablou? Petru Botezatu: Nu am început să pictez cândva anume. Nu am o amintire precisă, concretă a acestui moment. Pictăm, sculptam, modelăm, îmi făceam scule și improvizam plastic și creativ din totdeauna, în mai toate
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
acestei "mosteniri"aveam să fiu căutat și rechemat pentru a relua pictură de biserici în România după anul 2000. Mara Circiu: Când și cum at început să pictați? Care a fost primul dvs. tablou? Petru Botezatu: Nu am început să pictez cândva anume. Nu am o amintire precisă, concretă a acestui moment. Pictăm, sculptam, modelăm, îmi făceam scule și improvizam plastic și creativ din totdeauna, în mai toate momentele de care îmi mai amintesc, joaca devenind deseori travaliu artistic în mod
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
de biserici în România după anul 2000. Mara Circiu: Când și cum at început să pictați? Care a fost primul dvs. tablou? Petru Botezatu: Nu am început să pictez cândva anume. Nu am o amintire precisă, concretă a acestui moment. Pictăm, sculptam, modelăm, îmi făceam scule și improvizam plastic și creativ din totdeauna, în mai toate momentele de care îmi mai amintesc, joaca devenind deseori travaliu artistic în mod inconștient, în sărăcia lucie de după război, în nou instauratul regim comunist prin
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
interpretare și invenție, după propria mea capacitate de inmaiestrire. Mara Circiu: Ați deschis ochii într-o Românie comunistă unde chiar și mersul la biserică era privit cu ochi răi de către autorități, cum v-a influențat acest mediu artă dvs.? A pictă îngeri într-o lume comunistă era un act artistic de protest sau nevoia de a pictă îngeri a existat indiferent de circumstanțe? Petru Botezatu: Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să mă întorc la momentul întâlnirii cu meșterul Ioan
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
Românie comunistă unde chiar și mersul la biserică era privit cu ochi răi de către autorități, cum v-a influențat acest mediu artă dvs.? A pictă îngeri într-o lume comunistă era un act artistic de protest sau nevoia de a pictă îngeri a existat indiferent de circumstanțe? Petru Botezatu: Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să mă întorc la momentul întâlnirii cu meșterul Ioan Taflan, vechi maestru al picturii bisericești, pe care l-am cunoscut la Comana în casa poetului
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
Gelu Naum, unde mă aflam în vizita.Trecea întâmplător prin fața casei și Gelu s-a repezit și l-a invitat înăuntru. La vremea aceea știam că toată lumea că, mai degrabă se dărâmau biserici, decat că s-ar fi construit și pictat altele noi ... Acum ne-am obișnuit cu toții cu această idee, dar atunci, în anii '70 părea un adevărat miracol, un spațiu cu adevarat privilegiat și secret într-un regim ateist, în care se cenzurau până și cuvintele referitoare la practicarea
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
atunci, în anii '70 părea un adevărat miracol, un spațiu cu adevarat privilegiat și secret într-un regim ateist, în care se cenzurau până și cuvintele referitoare la practicarea religiei. Este adevărat că fiecare biserică pe care aveam să o pictez între 1979 și 1987 a fost un triumf al voinței unei comunități impuse după o luptă cumplită cu regimul, secretarii de partid, reprezentanții puterii, membri ai guvernului comunist care cedau în cele din urmă - după ce își găseau diverse căi de
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
trecerea vremurilor până în timpurile moderne. Este o pictură a luminii cristice, este o viziune personală, o transpunere în termeni perceptibili pentru umanitate, a lumii biblice. Stilul meu este consecința directă a faptului că eu comunic cu sfinții pe care ii pictez, cu toate fapturile divine pe care le înfățișez. În pictură laică, stilul meu este rezultatul fără echivoc a tot ceea ce mi se impune prin dictatură supremă și fără margini a imaginației mele. Sursă absolută a energiei creative este inspirația. Aceasta
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]