4,664 matches
-
pentru agricultori Campania agricolă de primavara-vara 1998 (față) (verso) Anexă 1a) --------- la normele metodologice ----------------------- SPECIMEN CUPON Program de sprijinire pentru agricultori Campania agricolă din toamna anului 1998 (față) (verso) --------------------------------------------------------------------------- | Cu acest cupon se poate achita contravaloarea seminței | | certificate, materialului de plantat pomicol și viticol | | certificat, seminței certificate de cartof, îngrășămintelor | | chimice, pesticidelor, motorinei, lucrărilor mecanice de | | arăt, grăpat, discuit, semănat, de întreținere a culturilor | | și de recoltat, inclusiv cele efectuate pe pășuni și fânețe.| | | | | | Se decontează începând cu data de 1
HOTĂRÂRE nr. 53 din 2 februarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare, distribuire, utilizare şi decontare a cupoanelor pentru agricultori în anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120266_a_121595]
-
legii și ultimul termen scadent de rambursare a creditului contractat. 8. Băncile comerciale pot acorda credite cu acoperire din fond producătorilor agricoli prevăzuți la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 165/1998 , pentru aprovizionarea cu semințe și material de plantat, furaje, medicamente de uz sanitar-veterinar, îngrășăminte chimice, pesticide, energie electrică și termică, gaze naturale, carburanți și lubrifianți, material biologic pentru producție și alte materiale, apa pentru udări, precum și pentru lucrări mecanice și manuale din sectorul vegetal și cele pentru creșterea
HOTĂRÂRE nr. 649 din 26 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind derularea, utilizarea şi decontarea prin băncile comerciale a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor, în perioada 1998-2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121776_a_123105]
-
din Legea arendării nr. 16/1994, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 58/1995;" 3. Articolul 3 va avea următorul cuprins: "Art. 3. - Pe baza cupoanelor pentru agricultori, beneficiarii acestora pot achita contravaloarea seminței certificate, a materialului de plantat pomicol și viticol certificat, a seminței certificate de cartofi, a îngrășămintelor chimice, pesticidelor, motorinei, lucrărilor mecanice de arăt, grăpat, discuit, semănat, de întreținere a culturilor și de recoltat, inclusiv a celor efectuate pe pășuni și fânețe, precum și a medicamentelor pentru
LEGE nr. 175 din 2 octombrie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1998 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121874_a_123203]
-
aprobată și modificată prin Legea nr. 62/1997 , se modifică după cum urmează: 1. La punctul 5, alineatele 1 și 2 devin alineatul 1, cu următorul cuprins: "Creditele cu acoperire din fond se acordă pentru: aprovizionarea cu semințe și material de plantat, îngrășăminte chimice, pesticide, carburanți și lubrifianți, lucrările agricole mecanice și manuale prevăzute în tehnologiile culturilor menționate la art. 2 alin. (4) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 6/1997 , completat prin Legea nr. 62/1997 , inclusiv irigații, repararea tractoarelor
HOTĂRÂRE nr. 292 din 16 iunie 1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind derularea fondului pentru finanţarea lucrărilor agricole în anul 1997, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 84/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118400_a_119729]
-
nou alineat, care devine alineatul (3), cu următorul cuprins: "(3) Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I și a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și a celor plantate cu vii și livezi, prin extinderea intravilanului localităților, se face la propunerea consiliilor locale, prin hotărâre a Guvernului și cu avizul Ministerul Agriculturii și Alimentației." 49. Alineatul (3) al articolului 71, care devine alineatul (4), va avea următorul cuprins: "(4
LEGE nr. 169 din 27 octombrie 1997 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117958_a_119287]
-
hidrocentrala, gara, joagărul, valea spre Ciobăniș, încetinește, inconsistenți arborii, freamăt de vînt și vietate, dau spațierile naturale, Goioasa, Dumnezeu cu mila, munți de brazi! petice de noroaie crăpate, au trecut ploile, cotul Trotușului în luptă cu somnul, Palanca gospodăriile biloane, planta omul în cîmpul mlăștinos, banda de locuire întreruptă, Ghimeș bisericuță pe coamă, biserică catolică de-a curmezișul, în drum, citește de departe 1974 în acoperiș, muntele acapararea forțelor de un sens, muntele agricultură limitată la industrie, așa, ca adunarea grabnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fost construite de regele Ninus, întemeietorul orașelor Babilon și Ninive pentru soția sa Semiramida. Istoricul Diodor din Sicilia scria că, de fapt, grădinile nu erau suspendate, ci dispuse în 4 terase, ce se ridicau până la 77 metri. Pe terase erau plantați arbori rari, unii foarte înalți, chiar de 24 m. Sub această scară erau încăperile de locuit pentru familia regală. Grădinile erau udate cu pompe cilindrice (secret nedescoperit încă). Una din coloane avea mașini hidraulice care pompau apa din fluviul Eufrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
o mare capacitate de observație și de generalizare. Putem urmări cu câte vigoare se dezvoltă organele vegetative ale unei plante, care se arată în toată măreția și splendoarea sa până la apariția florilor. Un exemplu edificator îl poate reprezenta Agave americana; plantă ce înflorește o dată la 60-80 de ani. Organele vegetative au vigoare impresionantă, cu frunze uriașe, suculente. Tulpina floriferă Țâșnește și se înalță văzând cu ochii, dar după înflorire și fructificare planta are o cădere totală, se usucă și moare. A
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Un număr de resurse naturale de apă descoperite în imediata apropiere asigurau aprovizionarea orașului atât pentru nevoile de consum, cât și pentru acelea de irigație. Căci, de-a lungul străzilor principale pavate parțial și cu asfaltul șoselelor deseori răvășit, se plantaseră arbori tineri, care se alimentau cu apă sosită de undeva prin canale descoperite și de aceea evaporându-se în bună parte pe parcurs, sub o arșiță apăsătoare care pierdea în intensitate doar câteva grade de temperatură la umbra nopților fierbinți
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
hectar în curtea școlii. Pe terenul din curtea școlii, în afară de suprafața acoperită de construcții și cea destinată pentru joaca copiilor, era un platou cu o suprafață ceva mai mare. Nu știu exact cât, dar pe suprafața rămasă disponibilă au fost plantați pomi fructiferi , câte unul, doi, din fiecare specie, un număr de butuci de vie producătoare, straturi de flori, căpșuni, arbori ornamentali etc. Lecțiile de botanică la care erau prevăzute activități practice se executau la începutul primăverii având succesiunia care corespundea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
să semene în primăvara anului 1946 măcar 4 prăjini pentru nevoile casei. Cu concursul colegilor și a elevilor de la cursul supra primar a reușit să organizeze o pepinieră de pomi lângă Școala Racova. Tot cu ajutorul elevilor în anul 1942 a plantat în comuna Racova 1,5 ha cu puieți de salcâm împiedicând degradarea terenului, zonă denumită “Dumbrava eroilor”. În toate procesele verbale de inspecție a fost remarcată curățenia localului de școală și a sălilor de clasă, frumos ornate și curate, deși
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
din “Dealul viilor”, forțat fiind de un regim comunist de import, opresiv și despotic, învățătorul Ioan Marcu se gândea totuși să înființeze o plantație de vie în apropierea casei sale, mai sus de livadă, drept pentru care a adus și plantat soiuri de viță altoi pentru vin și pentru masă specifice zonei (același soiuri fiind recomandate acum de Uniunea Europeană !). Peste câțiva ani, când via a început să rodească, bucuria învățătorului Ioan Marcu avea să se dovedească de scurtă durată, pentru că “tovarășii
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
mod plăcut privirile oricărui vizitator din afara școlii. La panoul de onoare erau evidențiați cei mai harnici elevi din școală, fiind actualizat periodic cu noi fruntași. O dată cu sosirea primăverii elevii și cadrele didactice executau lucrări pentru înfrumusețarea spațiului din jurul școlii, săpând, plantând flori și curățind pomii, preocupări ce se regăseau adesea și în gospodăriile sătenilor, părinții fiind ajutați de cele mai multe ori chiar de elevi, toate aceste activități consolidând legăturile între școală, familie și comunitatea locală. Prin conținutul lor tradițiile școlii dinamizau colectivul
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
acelor fructe, dar și cel mai ușor de conservat. Doar că măslinul nu crește oriunde. Așa că a fost nevoie și de o - cu ghilimele - vacă, anume floarea-soarelui. Cu mai puțin ulei, aproape jumătate din greutatea fructelor, căci fructe sunt ceea ce planta produce, și cu mai puțin acid oleic - prototipul uleiului. Cu producție bună, de vreo trei tone la hectar dar, ca și vaca, pretențioasă, de data aceasta la sol, căldură, lumină, apă și muncă: cel puțin trei prașile... Impactul asupra mediului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
secete prelungite, cu riscul lignificării rădăcinii Însă. Are totuși și pretenții: un sol fertil, bogat În humus și nu suportă excesul de apă. Dacă v’am convins, nu vă grăbiți să căutați sămânță; deși Înflorește, nu prea face sămânță. Încercați plantând o rădăcină, chiar dacă e fragmentară, numai să fie proaspătă și să fie așezată normal, adică cu vârful În jos... Acum vă las: Între timp mi s’a răcorit fiertura de urzici; cu hrean... „Radioalmanah“, 5 aprilie 1997, ora 15,42
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu se face“, dar musai În spiritul vegetarianismului În care mă complac, nu atât ca mâncare cât iubire. Sau, pentru că bruma se așează pe frunze, Încă vrezi ori dimpotrivă, complementarul roșcat, nu pe vreo blană. Dar ocolesc capcana, aceea că planta chiar are apă, adică sevă, În loc de sânge deși, prin vechiul ei strămoș, Euglena, ar fi putut alege drumul animalului. Și totuși sunt plante care au sânge, mai precis hemoglobină, mai concret Încă, leghemoglobină, cu care ele, mazărea, fasolea, bobul, soia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu o gaură și o strachină din care pământul, și prin el, floarea, să-și ia apa atâta cât Îi trebuie și când Îi trebuie. Tocmai asta e „perla“, căci comoditatea a fost dublată de o recomandare: nu se udă planta, căci cică pământul formează crustă și se Înnăbușă rădăcina... La ea acasă, planta Își ia apa dintr’un pământ jilav și imens. Asta Înseamnă atenuarea fluctuațiilor umidității atât În timp cât și În spațiu. Dar glastra e minusculă... Iar sursa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
taman pe aceea mai puțin importantă pentru planta căreia credem că-i dăm ceea ce-i trebuie, ca la „mama acasă“. Și Încă: pe Înălțimea de zece centimetri, cel mult o jumătate de metru, a glastrei sau hârdăului În care silim planta să-și țină rădăcinile, deși la ea acasă era slobodă să le Înfigă chiar la zeci de metri adâncime, umiditatea variază de la glod - pe fundul glastrei - la uscăciune - la suprafață. Așa ceva nu se Întâmplă În Natură, chiar pe cei zeci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
noi aici, pe Pământ... Viața biologică Începe cu un mic nod, un salt calitativ, când materia inertă, deși cu suflet, o produce pe aceea vie, printr’o structurare internă, Însoțită evident, prin plusul În organizare, de o emanație negentropică accentuată. Plantă sau animal - desigur inferior - n’are importanță, treaba e la fel, atâta doar că În ceea ce privește calitatea, suflețelele lor sunt opuse; ceva În felul Îngerului și demonului... ambii cu aceeași origine mitică. Spuneam că evoluția a Îmbrăcat cele mai diverse haine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cere iertare și i se explică - nu râdeți! - nevoia ca el să-și sacrifice viața, cu promisiunea că astfel va deveni ceva mai dihai: casa În care se va naște un prunc... Cred sincer așa dar, pentru domniile voastre voi ucide planta, căci doar așa suflețelul ei se va detașa și-l voi putea prinde Într’o „plasă“ iscusită: o substanță care, Înglobându-l și echilibrându-se cu el, va deveni o alta, pe care pragmatica chimie o poate decela. Ce dovadă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
monoice, fără separarea sexelor pe indivizi deosebiți, la iarba Poa vivipara ori arborii din mangrove, la care puiuții cresc chiar „În cîrca“ mamei, așteptând fie vreo ploaie, precum acea iarbă, fie refluxul precum mangrova. Dacă lăsăm deoparte dioicele, vedem că planta mai e și perversă. Căci plantele monoice, dar cu sexe separate În flori deosebite, precum porumbul, adică 7% din specii, Își bazează familia monoparentală pe un fel de incest atunci când polenul vine de la ea Însăși care, rămânând mai apoi doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o puzderie de progenituri, decât polenizat cu polen străin florii, pomului, soiului, ba chiar speciei: „Înșeală“ cu vișinul de pildă. Dreptu-i, astfel de „odrasle“ sunt asemenea catârului - altă Încrucișare interspecifică -, adică incapabile a lăsa, la rândul lor, urmași. Dar noi, plantând vișini printre cireși urmărim puzderia de cireșe, nu de semințe... Cât despre harem, altceva ce ne repugnă, cel puțin În vorbe, e tot bionică: leul ori „morsunul“, de pildă, trăiesc ca niște sultani... Dar, fără a epuiza subiectul, familia vegetală
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
după feleșag. Nu doar omul, care-și atribuie - acum - sieși cele mai apocaliptice consecințe ale viețuirii lui, dar orice ființă degradează/mai degrabă modifică mediul În acest timp. O face chiar și pașnica și imobila plantă. Dar nici o ființă, nici planta abia invocată, nu știe ce urmează: autoinhibiția, consecință a „edificării“ unui mediu ostil; culmea, planta o face prin manifestarea În formă chimică a energiei primite gratis și, vorba humuleșteanului, „deavolna“ de la Soare, prin care transformă chimismul oxidant caracteristic epocii actuale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
plus, poate o redundanță, menită a asigura perpetuarea acestui genom, la fel de egoist ca oricare altul, căci urzica e o plantă perenă prin rizomii săi. Dar justificată căci, pentru ca rizomul să odrăslească la anul, trebuie ca vara să depoziteze rezerve, implicit planta să existe acolo, la locul ei de sub Soare, nu În pântecele cuiva. Nu numai urzica face asta. În fond, aceleași interese le au toate plantele, mai ales acelea monoice, care nu-și pot salva specia protejând doar femela, fiecare individ
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
microfon: anume că În Natură toată vietatea este prinsă Într’o horă, În care fiecare se hrănește cu cel de dinainte și slujește de hrană celui din urmă; ba chiar deșeurile unuia sunt hrană altuia și viceversa. Exemplul tipic e planta, care consumă bioxidul de carbon cere e deșeul animalului, transformându-l În glucoză care e hrană pentru animal; folosind pentru asta hidrogenul din apă, cu eliberarea unui deșeu, oxigenul, vital Însă pentru animal. Și așa, totul În Natură circulă, ideea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]