2,652 matches
-
bombardament este că nu se oprește: ravagiile pe care le provoacă continuă și dincolo de tine, de dezastrul din jurul tău. Apărarea antiaeriană mitralia acum rachetele; două dintre ele se stinseră cu un zgomot de veselă spartă, iar a treia căzu În plin Russell Square. Întunericul se așternu din nou peste oraș, rece și odihnitor. Dar Rowe apucase să vadă multe În lumina rachetelor: descoperise, În primul rînd, unde se afla: În bucătăria de la subsol. Fotoliul de deasupra lui era cel din propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
în seamă de mărimi și care, cu siguranță, era autorul denunțului ce provoca acest control. Imaginea eroică în care de trei săptămîni mă complăceam se estompă. Cumințenia îmi arăta că trebuie să tac. Talgerul principiilor atîrna ușor, pe cînd cel plin de interese era cît un bolovan. Am înțeles mai bine frica de Fărocoastă. Oportun era ca toți să-i încredințăm răzbunările noastre iar pe el să l acceptăm așa cum arăta. Deși zeul era analfabet, constituia o forță. Păcat? Probabil astea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se exprimă chiar executivul. O mulțime de morți pașnici să ajute activ la realizarea acestui deziderat, pacea lor deplină trebuind să servească drept model tuturor elementelor încă turbulente ale perioadei antebelice. Morții dorm adânc. La scara doi au nimerit în plin, ceea ce a insuflat copilului care a văzut scena o groază enormă, amândouă s‑au pișat pe ele ca la comandă, atât Emmy cât și sora ei cea mică (aceasta din urmă a murit mai târziu într‑un bombardament, fiind încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
a mai Întîmplat ceva de cînd am plecat? — Nu, nu s-a-ntîmplat nimic, răspunse celălalt. Cam aceleași lucruri... știi doar, rosti glasul cu o stăpînire dureroasă, parcă așteptînd ca celălalt să umple instinctiv golul dureros al cuvintelor. — Da, știu, răspunse acesta plin de resemnare calmă - și din nou se făcu liniște În Brooklyn. Cred că a murit Moș Grogan de cînd ai plecat, Începu un glas. — Serios? replică celălalt glas plin de interes calm. — Da. Și În așteptarea de o clipă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
aproape fără nici un dinte pe maxilarul de sus. Pășea ușor pe picioarele delicate, care erau, În mod evident, neobișnuite cu activitatea la care le supunea acum: era un adevărat model de eleganță jegoasă - purta un costum În dungi, presărat din plin cu pete de grăsime, o pereche de pantaloni lustruiți la fund; avea gulerul ridicat și mîinile adînc vîrÎte În buzunare, astfel Încît, atunci cînd mergea, umerii osoși Îi ieșeau În față ca și cum, În ciuda căldurii, Îi era frig. O țigară fleșcăită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Încă mai am un petic de pămînt la țară, de care nu știe nimeni și, oricît de rău aș ajunge, nu mor eu de foame. Mă duc acolo și semăn tot ce-mi trebuie și-o să am ce mînca din plin. Iar dacă te doboară sărăcia, poți să vii și tu“ - am zis. „N-ai să rabzi de foame, eu pot face plantele să crească.“ „Vai, dar e prea tîrziu, Eliza, prea tîrziu. Amîndoi sîntem prea bătrîni ca s-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
care nu neapărat voia să fie cunoscut peste veacuri, ci doinea și el așa ca ciobanul pe creastă, ca să-și mai ogoiască aleanul. Cred că ar trebui să ne aplecăm un pic asupra ei, fiindcă se vede că din prea plinul amarului zilnic s-a vărsat destul pe fila cu pricina. Să-i ascultăm în liniște doina... „De o bună bucată de vreme, românul nu se mai miră de nimic. Mai vulnerabil ca oricând, el nu mai simte durerea, a devenit
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
parcurs interior care și le-a apropriat pentru a le oferi cititorului într-o formă în care ezotericul pare atenuat, compun un imaginar liric, cu alcătuire eclectică, din fragmente de real și străfulgerări transcendentale - Cantată sub cerul liber / Gândul lui - plin / Ca un fulger de miere / Cupa florii soarelui dimineața de rouă // Un gând ca o simfonie / Plutind pe cerul de vară (dar cine oare să fie / Unde e microfonul sala concertelor?... -, traversat ciclic de kyrie eleison - laitmotiv la nivelul întregului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
jur?! De ce nu mulțumești în genunchi lui Dumnezeu și Maicii Domnului pentru acest dar prețios, copilul tău, de ce nu faci totul pentru el și pentru cei din jur? Schimbă-te, fetițo, și vei vedea că totul îți va merge din plin. Respectă IUBIREA care include în ea totul. Respectă Divinitatea și darurile pe care ți le-a dat! Mergi mai departe pe calea Iubirii și bine îți va fi ție! Luni, 14 aprilie 2008, continuare 3. A venit bunica Ștefania la
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
În loc de cuvânt înainte: Câmpii, surori câmpii Hai să pornim în călătorii, la munte și mare și pe orice cărare vom fi răsfățați din plin de lumină și soare. Dacă întredeschizi ochii ușor peste dealuri de dor vei simți cum sub lumina caldă a lunii aleargă fluturii precum căpcăunii, cum apa se preface în diamante în roua florilor nestemate. Vei bea și tu alergând, zburând
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
verbele din ultimul alineat și alcătuiți cu ele propoziții. 4. Treceți textul din vorbire directă în vorbire indirectă. Munții Făgăraș “În liniștea serii, când și stelele îl împodobesc oglindind în apă scântei sclipitoare, zgomotul cascadei prin care-și varsă prea plinul până-n Olt devine o muzică tainică venită din nevăzutul adâncului de munți, cuprins de amurg. După ce te-ai scoborât din înălțimile înviorătoare, stând pe băncuța din fața gării Cîrța, privești la șiragul munților pe care l-ai părăsit, ca la niște
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
va râmâne neschimbată. Mișelia învinsului va fi înlocuită cu mișelia învingătorului, în esență aceeași mișelie va stăpâni peste lume. Întunericul mișeliei din lume nu poate fi alungat prin alt întuneric, ci numai prin lumina pe care o aduce sufletul viteazului plin de caracter și de onoare.”(Corneliu Z. Codreanu) Destinul nostru, al legionarului, este acela de a readuce pe tot românul la această torță! Să nu ne ascundem fruntea între palme! Pentru ce se cultivă și azi ura, ilegalitatea și tirania
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
viața eroilor săi. S-ar putea crede că Teodora a încercat, prin mărturia sa neașteptată, să-i spună Profesorului cât de mult înseamnă el pentru ea. O declarație de dragoste, pe care el ar fi trebuit să o savureze din plin și să se simtă fericit. Poate chiar a fost, deși este tentat mai curând să analizeze, să caute motivații ori sensuri ascunse. Altfel-zis, să „problematizeze”, îndepărtând, involuntar, tocmai acea bucurie spontană, simplă, trăită de orice îndrăgostit căruia i se dăruiește
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
lui P.H.L. se oprește, fulgerat de un gând „salvator”: un copil este, cu certitudine, ceea ce cu adevărat trebuie să faci! Răspunzi astfel unui „imperativ universal” al existentului, intri „în firea lucrurilor”, în curgerea dinspre nimic spre ceva, de la gol la plin, de la absență la prezență, de la moarte la viață. Profesorul zâmbește de unul singur: Teodora a știut toate acestea cu mult înaintea lui! Numai că le-a exprimat în cuvinte simple, fără „efecte retorice”... Prin urmare, nu contează câte cărți ai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a cărui arie se dovedi mult mai cuprinzătoare decît credeam. Fiica (trecuseră ani de cînd n-o văzusem), deși Își terminase liceul În capitală, nu fusese În schimb niciodată pînă atunci aici, În orașul acesta vecin. Crescuse, se afla la plinul Înfloririi ei, ca maică-sa altădată; - trecut și viitor, - viitor și trecut - În aceeași cuprindere a privirii. CÎnd ajunserăm acasă, fiica „Încîntată” de „intimitatea” micului bulevard (pentru prima dată auzii o asemenea Încărcătură adjectivală pentru un domeniu public), rosti: - Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
rămase în picioare, pe când Salix se învârtea în jurul lui, și aruncă orizontal plasa, încercând să-și împiedice adversarul. Însă gesturile sale erau prea nervoase ca să fie precise; plasa nu-și nimeri ținta, iar Salix ajunse în spatele său. Îl lovi în plin în spate cu marginea de fier a scutului. Urletele entuziaste ale publicului însoțiră strigătul cu care Skorpius se prăbuși, chircindu-se de durere. Cu fața în nisip, urla, acoperit de sânge. Mulțimea aștepta să vadă cum i se taie gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
publicul urmărea lupta. Chiar și incitatores tăceau, parcă hipnotizați. Spectatorii stăteau nemișcați, fără să scoată un sunet, în timp ce rețiarul și secutor-ul își reluau urmărirea. Valerius rată un atac. Furios, Skorpius se întoarse și se năpusti asupra lui, lovindu-l în plin. De data aceasta Valerius nu reuși să pareze lovitura și se prăbuși. Se rostogoli în nisip, stârnind un nor de praf. Marcus văzu cum, cu un efort, se întorcea cu fața în sus, strângând într-o mână scutul, iar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
universalitate, suprapus de confrații de la C hiși nău și Cernăuți peste imaginea lui Iisus, ca stea polară și s imbo l al rezistenței și speranței întru limba română). Momentul Eminesciana punctează, an de an posteritatea vie a „omulu i de plin al culturii române”, în replică la cei care-l consideră „mortul nostru din debara”, a celor care trec totul prin neștiin ță, neîntrebându-se ce s-a întâmplat cu românii din afara granițelor dacă simbolurile rezistenței lor sunt călcate în picioare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
noi ne călăuzesc la aprecieri pozitive.” Alături de cei citați, un alt specialist, prof. Adrian Pricop, atunci directorul Arhivelor Statului Iași , nu-și putea nici el ține îndosite cuvintele: „Studiu clar și s iste matic, minuțios și documentat, cu utilizarea din plin a materialelor inedite, de o deosebită importanță istorică, aflate în depozitul Arhivelor Statului din București, Iași, Vaslui și Primă ria comunei Boțești, cu o bibliografie bogată și din alte surse.” La cele de mai sus, prof. P. Abrudan elogiind cap
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Din fericire pentru Senator și pentru noi, filmul lui Mircea Daneliuc nu este ecranizarea unei curiozități Întristate precum cartea lui Băieșu. Ieșind brusc și În chip neinspirat din zona unui comic stăpînit atît cît trebuia stăpînit, scriitorul a-ngrămădit În acel plin de succes roman tot ce a găsit prin jur, cu aerul unuia care face, pe lîngă acte de piscoidală cultură, și-un gest eroic. Disidentistic. Astfel Încît, În locul unei fresce ambițioase a ieșit o varză plină de reptile mici, de dragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
reluat donez moi je suis roumaine, asta-nseamnă cu adevărat să n-ai nimic, adică să te ai numai pe tine adică nimic, nu m-așteptam să cad În profunzime găsindu-l pe Socrate beștelindu-l ciucit pe Ceaușescu În plin Paris, s-a gîndit profesorul dispărînd Încet În cea mai apropiată stație de metrou și lăsînd la soare țiganca lui a fost odată ca niciodată. A fost odată ca niciodată Emanoil Valeriu. Și interviul pe care l-a luat unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În direct, stăteam acolo non-stop Îngrozit, distrus, Înnebunit, privind-o cum dispare zilnic puțin cîte puțin din fața mea și primind În plină figură loviturile somităților chemate pentru a elucida cazul, e tarată, zicea unul, privindu-mă ca pe un stagiar plin de dorința de-a Învăța cît mai mult, dacă Îi rezistă inima și rinichii, scapă, zicea altul, privindu-mă ca primul, dar nu cred că-i vor rezista, Într-o dimineață i-am observat sclerele complet roșii și-am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
înțeles că Maitreyi suferise prea mult ca să mai păstreze imaginea mea omenească, reală, carnală. Ea își crease acum im alt Allan, o întreagă mitologie, superbă și inaccesibilă, pe care o nutrea necontenit, ca s-o ridice cât mai sus, în plin ireal. Îmi scria: "Cum te-aș putea eu pierde pe tine, când tu ești soarele meu, când razele tale mă încălzesc pe drumul acesta de țară? Cum să uit eu soarele?" Pe o altă hârtie mă numea "soare, aer, flori
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
atmosfera nu era plăcută. Și unu’ din motivele pentru care era așa era că acolo nu se discuta niciodată politică. Erau niște cafenele În care puteai să mergi doar pentru politică, dar nicodată la Chicote. Se vorbea În schimb din plin despre celelalte cinci subiecte, și seara apăreau acolo cele mai frumoase fete din oraș; chiar că era locul din care putea Începe o seară, și cîte seri frumoase n-am Început acolo. Și tot Ăsta era locul din care puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Își luă mîinile de pe ceafă și le Încleștă pe coapse. „E mai bine așa“, se gîndi. „Dacă fug o să tragă. O să fie mai simplu așa.“ Se ridică Încet și Începu să alerge către mașină. Acum raza reflectorului o prinsese din plin și ea alerga văzÎnd doar lumina, ochiul acela alb și orb. Credea că așa e cel mai bine. Din spate auzeau strigăte. Dar nu Împușcături. Cineva o placă violent și căzu. Îi auzea respirația grea În timp ce o ținea la pămÎnt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]