2,467 matches
-
paper consists in the ideological analysis and the theoretical assessment of Romanian communism's international politics during the period it held power, 1948-1989. To begin with, the theoretical framework of the book composed of four major international relations theories, realism, pluralism, Marxism and social-constructivism is underlined, with emphasis on the basic ideas and analytical tools of each. My hypothesis is that social-constructivism is the most appropriate theory for understanding the international orientation of Romanian communism. Of course, international and foreign policy
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
is applied, using the four international relations theories above mentioned. I display, in the last chapter, the motives for which social-constructivism is the most adequate theory for approaching the international orientation of Romanian communism and its ideological foundation and why pluralism, Marxism and realism are not sufficient for grasping the complexity of the topic. Keywords: Romantic Leninism, post-revolutionary Leninism, Europeanized Leninism, systemic Leninism, post-Bolshevik Leninism Zusammenfassung Das Ziel der vorliegenden Arbeit besteht darin, die internationalen Politiken des rumänischen Kommunismus zwishen 1948-1989
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1999, Kołakowski: 2009, 2010a, 2010b; Wallerstein: 1992; Wallerstein: 1989; Cox: 2002; Tucker: 1969; Aron: 2007; Light: 1988, Popper: 1996; Heilbronner: 2005, Habermas: 1983; Copilaș: 2009b. 3 În acest subcapitol am utilizat, în general, titlurile menționate la subcapitolele despre realism și pluralism. Excepțiile sunt citate în text. 4 Ipoteza mea o contrazice parțial pe cea a lui Onuf, pentru care regimurile totalitare și autoritare utilizează în primul rând acte de vorbire directive. Dacă Onuf are dreptate în cazul regimurilor autoritare, regimurile totalitare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
De asemenea, Consiliul Național al Audiovizualului decide asupra acordării licenței audiovizuale, luând în considerare și următoarele criterii de apreciere a structurii și formatului de principiu ale serviciului de programe: ... a) respectarea drepturilor fundamentale ale omului și protecția minorilor; ... b) respectarea pluralismului politic și social, diversitatea culturală, lingvistică și religioasă, informarea, educarea și divertismentul publicului; ... c) protejarea culturii și a limbii române, a culturii și a limbilor minorităților naționale; ... d) situația exploatării celorlalte licențe pe care le deține solicitantul, daca este cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168813_a_170142]
-
acordării licenței audiovizuale și aduce la cunoștință publică decizia sa. ... Articolul 6 Criteriile de apreciere a proiectului editorial și tehnic propus de solicitant sunt următoarele: a) respectarea interesului public; ... b) respectarea drepturilor fundamentale ale omului și protecția minorilor; ... c) respectarea pluralismului politic și social, diversitatea culturală, lingvistică și religioasă, informarea, educarea și divertismentul publicului; ... d) protejarea culturii și a limbii române, a culturii și a limbilor minorităților naționale; ... e) asigurarea unui raport echilibrat între serviciile de programe naționale, regionale și locale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166128_a_167457]
-
De asemenea, Consiliul Național al Audiovizualului decide asupra acordării licenței audiovizuale luând în considerare și următoarele criterii de apreciere a structurii și formatului de principiu ale serviciului de programe: ... a) respectarea drepturilor fundamentale ale omului și protecția minorilor; ... b) respectarea pluralismului politic și social, diversitatea culturală, lingvistică și religioasă, informarea, educarea și divertismentul publicului; ... c) protejarea culturii și a limbii române, a culturii și a limbilor minorităților naționale; ... d) durată totală cotidiană de difuzare a serviciului de programe; ... e) genul, orarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166151_a_167480]
-
a organismului similar european, o orientare politică de bază la nivel internațional, deoarece este modalitatea de promovare a unei societăți libere, tolerante și juste. Educația pentru participare civică activă într-o societate democratică contribuie la apărarea valorilor și principiilor libertății, pluralismului, la respectarea legilor și a drepturilor cetățenilor. Ea urmărește totodată și abilitarea indivizilor pentru a le cunoaște, afirma și aplica în orice context, într-o veritabilă cultură democratică, printr-o participare activă, și întărește societatea civilă, creând fiecărui cetățean abilități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
societății românești, putem deduce insuficienta dezvoltare a acestei educații la noi, dar și importanța sa. Acest gen de educație este cu atât mai importantă în societățile în tranziție, care au schimbat radical regimul politic și învață regulile democrației și ale pluralismului. Este cu atât mai necesară în rândul adulților, deoarece mulți dintre ei nu au fost educați din școală în acest spirit (știm că spiritul democrației, al cetățeniei active se promovează încă din copilărie), deoarece ei sunt populația cu drept de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a organismului similar european, o orientare politică de bază la nivel internațional, deoarece este modalitatea de promovare a unei societăți libere, tolerante și juste. Educația pentru participare civică activă într-o societate democratică contribuie la apărarea valorilor și principiilor libertății, pluralismului, la respectarea legilor și a drepturilor cetățenilor. Ea urmărește totodată și abilitarea indivizilor pentru a le cunoaște, afirma și aplica în orice context, într-o veritabilă cultură democratică, printr-o participare activă, și întărește societatea civilă, creând fiecărui cetățean abilități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
societății românești, putem deduce insuficienta dezvoltare a acestei educații la noi, dar și importanța sa. Acest gen de educație este cu atât mai importantă în societățile în tranziție, care au schimbat radical regimul politic și învață regulile democrației și ale pluralismului. Este cu atât mai necesară în rândul adulților, deoarece mulți dintre ei nu au fost educați din școală în acest spirit (știm că spiritul democrației, al cetățeniei active se promovează încă din copilărie), deoarece ei sunt populația cu drept de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
statelor membre”. Reproșurile aduse UE capătă foarte multe nuanțe. Cei mai sceptici vorbesc atât despre un centralism al procesului decizional la nivel european, cât și despre impunerea efectelor acestuia la nivel național. Există Însă și autori ce vorbesc despre un pluralism decizional la nivel european, care afectează statele membre. Ei afirmă că există actori naționali care-și urmăresc interesele pe arena europeană, evitând reglementările naționale. Astfel, multe dintre deciziile europene sunt luate, În principal, ca urmare a punctelor de vedere ale
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sunt, Într-o anumită măsură, impuse statelor membre. Dacă la faza de consultare au participat grupuri de interese particulare dintr-o anumită țară, asta nu Înseamnă că guvernul țării respective a avut vreo contribuție. Faptul că la nivel UE există pluralism nu Înseamnă neapărat că UE nu Își impune viziunea politică asupra administrațiilor naționale. Este drept Însă că și guvernele statelor membre au diverse mecanisme de monitorizare și negociere a deciziilor europene (vezi COREPER). Interesele apărate cu cea mai mare eficiență
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
avem de-a face cu cel mai democratic proces decizional, Întrucât se vede clar că există patru tipuri de actori ce influențează deciziile care Îl privesc, În principal, pe al cincilea. Pe lângă multitudinea actorilor, ceea ce dă deciziilor europene imaginea de pluralism este faptul că nu toate politicile sunt decise și manageriate prin aceeași metodă. Un alt aspect controversat al relației cu grupurile de interese private Îl constituie gradul mare de secretizare a negocierilor. La nivelul UE, nu există interesul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de activitate a UE asupra tuturor celorlalte sfere, pentru că fiecare domeniu al integrării este abordat diferit. Ceea ce cred că se poate susține cu foarte mare greutate, În contextul cunoașterii acumulate până În prezent despre UE, este ideea conform căreia nu există pluralism decizional. Argumentele care susțin ideea acestui pluralism sunt mult mai numeroase și par a fi mult mai solide și mult mai ușor de testat. Totuși, chiar și În contextul unui pluralism decizional, tot s-ar mai putea vorbi despre o
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sfere, pentru că fiecare domeniu al integrării este abordat diferit. Ceea ce cred că se poate susține cu foarte mare greutate, În contextul cunoașterii acumulate până În prezent despre UE, este ideea conform căreia nu există pluralism decizional. Argumentele care susțin ideea acestui pluralism sunt mult mai numeroase și par a fi mult mai solide și mult mai ușor de testat. Totuși, chiar și În contextul unui pluralism decizional, tot s-ar mai putea vorbi despre o plajă restrânsă de acțiune a guvernelor naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
prezent despre UE, este ideea conform căreia nu există pluralism decizional. Argumentele care susțin ideea acestui pluralism sunt mult mai numeroase și par a fi mult mai solide și mult mai ușor de testat. Totuși, chiar și În contextul unui pluralism decizional, tot s-ar mai putea vorbi despre o plajă restrânsă de acțiune a guvernelor naționale, În ideea În care actorii guvernamentali naționali sunt doar o mică parte din multitudinea de actori ce influențează politicile europene, care vizează, În ultimă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Rosamond, Ben (2005), „The uniting of Europe and the foundation of EU studies: revisiting the neofunctionalism of Ernst B. Haas”, Journal of European Public Policy, vol. XII (II), pp. 237-254. Streeck, Wolfgang; Schmitter, Philippe (1991), „From National Corporatism to Transnational Pluralism: Organised Interest Politics in the Single European Market”, Politics and Society, nr. 19 (2), pp. 133-164. Tomkins, Adam (1999), „Reports. Responsibility and Resignation in the European Commission”, The Modern Law Review, vol. LXII, nr. 5, pp. 744-765. Tsebelis, George (1994
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
astfel de alegeri, exprimată direct printr-un obiectiv politic de reformare, Îi corespunde un proces de modernizare ce are ca obiectiv trecerea de la o administrație aflată la toate nivelurile sub control de partid la una democratică, având la bază principiile pluralismului și transparenței. Această trecere nu a cunoscut traiectorii identice În țările din centrul și sud-estul Europei, acest fapt datorându-se În bună măsură și punctelor de pornire diferite ale reformelor inițiate 1. În majoritatea acestor țări, au existat două sau
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care prevede: "Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați"24. Deosebit de importante sunt prevederile art. 4 pct. 2, care dispun că Uniunea "respectă egalitatea statelor membre în fața tratatelor, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor fundamentale politice și constituționale, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi supuse cerinței unei autorizări bazate pe criterii obiective și fără discriminare. In același context, se prevede că statele părți vor adopta măsuri adecvate pentru a facilita accesul persoanelor în cauză la mijloacele de informare în masă, pentru a permite pluralismul cultural. Prevederi mai detaliate vizează folosirea limbii materne de către persoanele care fac parte din minorități, în primul rând într-o formulare globală privind dreptul de a folosi liber și fără ingerințe limba minoritară, în particular si în public, oral și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
moștenire la circumstanțele schimb]toare și la fenomenul de globalizare tr]it de societatea uman]. În ceea ce privește restul problemeleor, interogațiile etice nu își pot g]și soluția în r]spunsuri unitare și monolitice. Acestea trebuie s] țin] seama de diversitatea și pluralismul care au marcat poporul musulman din trecut și din prezent. Criteriile etice, care guverneaz] chestiuni legate de dreptatea economic] și social] și de strategii morale utilizate pentru a soluționa probleme de s]r]cie și dezechilibru, au câștigat din ce in ce mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
De asemenea, el a sustinut c] acea credinț] în omnipotenta absolut] a lui Dumnezeu trebuie s] implice faptul c] ordinea moral] ar putea fi schimbat] numai de c]tre voința lui Dumnezeu de a face astfel (Reportatio, IV, q9). iv. Pluralismul Renașterii și declinul scolasticii Ockham a fost ultimul filosof al epocii de aur a scolasticii medievale. În secolul urm]tor morții sale, lumea intelectual] și politic] a suferit o transformare, odat] cu dezvoltarea științei și cu declinul Bisericii de la Romă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
metoda a posteriori ne va ajuta s] adopt]m o alta. Diversitatea credințelor umane și acceptarea de modele ale acestora drept ghid pentru natură uman] ne va determina s] adopt]m o viziune pluralist] a acesteia (în alți termeni, un pluralism al scopurilor umane): iar dac] viziunea noastr] pluralist] este suficient de solid] vom descoperi c] nu exist] un criteriu pentru bunurile umane aflat deasupra preferințelor individuale. Mergând pe firul acestui raționament observ]m că teoria dreptului natural este în pericol
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-o varietate de forme și în stiluri la fel de diferite. Acest lucru nu este de condamnat, dar misiunea actual] a teoriei este aceea de a oferi o expunere plauzibil] a bunurilor umane și a implicațiilor lor, atacând în acest fel pluralismul facil al gândirii morale contemporane. Referințe Opere istorice d’Aquino, Toma: Despre Dumnezeu (Summa Theologiae) Aristotel: Fizică Etică nicomahic] Politică Cicero: De Legibus and De Re Publică, Loeb Classical Library 8London: Heinemann, 1928). Grotius, H: De Jure Belli ac Pacis
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care o au ele și cum poate individul s] determine în ce situație un fapt este sau nu cu adev]rât interzis? Dac] normele deontologice nu posed] aceast] capacitate, teoriile deontologice sunt în pericol s] se destrame luând forma unui pluralism etic cu accent profund intuiționist. Se afirm] c] numeroase lucruri sunt greșite, dar r]mane la latitudinea fiec]ruia s] stabileasc] influență prohibitiv] pe care normele o exercit] în situații specifice și gravitatea faptului. O asemenea poziție este dezb]țuț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]