2,904 matches
-
delimitează pădurile exofile și altul cuprins între 250-400m formează etajul pădurilor mezofile. În pădurile mezofile predomina gorunul, în asociație cu teiul, frasinul, gladișul, iar în pădurile xerofile e frecvent întâlnit stejarul, brumăriu în asociație cu garnița, cerul, cărpinița, mojdreanul. În Podișul Dobrogei de Nord vegetația se caracterizează printr-o mare complexitate, deoarece configurația reliefului și variațiile altidinale deți de amplitudine relativ redusă, au puternice efecte asupra condițiilor topoclimatice și edafice, ceea ce se reflectă pregnant în stuructura covorului vegetal. Zona de stepa
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
au puternice efecte asupra condițiilor topoclimatice și edafice, ceea ce se reflectă pregnant în stuructura covorului vegetal. Zona de stepa se desfășoară pe un areal întins în dealurile Tulcei și mai restrâns la poalele Munților Macin și în marginea sudică a Podișului Babadag. În mare parte vegetația naturală a fost înlocuită prin culturi, încât acum se mai păstrează doar în izlazurile rămase necultivate, unde cresc numai plante ierboase de talie mică și mijlocie rezistente la secetă că: firuța, păiușul, negara, pelinița, coada
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
coada șoricelului, scaiul dracului, rostogolul sau tăvălugul. Silvostepa formează un spațiu de tranzite între vegetația de stepa și cea forestiera. Ocupă un areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul Consul). E prezenta prin păduri de stejar brumăriu și pufos și tufărișuri alcătuite din scumpie, păducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului (8.600ha), Dealurile Niculitelului (20000ha) și Podișul Babadagului(33000 ha). Pădurile xerotermofile sunt situate la altitudini de 150-250m în Dealurile Niclitelului, Podișul Slavelor și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului (8.600ha), Dealurile Niculitelului (20000ha) și Podișul Babadagului(33000 ha). Pădurile xerotermofile sunt situate la altitudini de 150-250m în Dealurile Niclitelului, Podișul Slavelor și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste păduri se întâlnește și teiul argintiu, cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului (8.600ha), Dealurile Niculitelului (20000ha) și Podișul Babadagului(33000 ha). Pădurile xerotermofile sunt situate la altitudini de 150-250m în Dealurile Niclitelului, Podișul Slavelor și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste păduri se întâlnește și teiul argintiu, cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
20000ha) și Podișul Babadagului(33000 ha). Pădurile xerotermofile sunt situate la altitudini de 150-250m în Dealurile Niclitelului, Podișul Slavelor și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste păduri se întâlnește și teiul argintiu, cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
a Ceamurliei.Plantele sunt scunde și au frunzele dese, groase și cărnoase adaptate la uscaciune.Dintre acestea:brânca sau iarbă sărată, ghirinul cu frunze mici ghimparița. Vegetația de stâncărie e specifică stâncăriilor de granit și calcar din Munții Macinului și Podișului Babadiagului.De exemplu pe culmile Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal și Bujoarele unde apar grnitele și întâlnesc iarbă roșioara, garofița, clopoțeii. Pe stâncăriile calcaroase, mai evidente în Podișul Atmagea și Visterna întâlnim pirul turița cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Vegetația de stâncărie e specifică stâncăriilor de granit și calcar din Munții Macinului și Podișului Babadiagului.De exemplu pe culmile Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal și Bujoarele unde apar grnitele și întâlnesc iarbă roșioara, garofița, clopoțeii. Pe stâncăriile calcaroase, mai evidente în Podișul Atmagea și Visterna întâlnim pirul turița cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
și Atmagea (100 exemplare). În spațiile deschise Depresiunea Nalbant, Beștepe-Malcioc el e rar (sub 20 exemplare). În pădurile din Munții Măcinului și din depresunea Niculițelului și întâlnește cerbul, efectuvul său fiind de 56 exemplare (2003). Totodată în pădurile din Vestul Podișului Babadag s-a colonizat cerbul lopătar, ale cărui efective ajung la 123 exemplare între Cârjelari și Topolog și 95 exemplare la Atmagea ( migrează până aproape de Ciucurova și Fântână Mare). Mistrețul are cele mai mici efective 42 exemplare în 2003 în
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică, cănărașul, sturzul de vâsc, mierla de piatră etc. O specie ce cuibărește în podișul de la Babadag și din Munții Măcinului(singurul loc din
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică, cănărașul, sturzul de vâsc, mierla de piatră etc. O specie ce cuibărește în podișul de la Babadag și din Munții Măcinului(singurul loc din țară) cu efectiv destul de redus sub 20 de exemplare e șorecarul mare. Munții Măcinului constituie singurul loc din țară unde cuibărește șoimul dunărean. Dintre reptile menționam: țestoasă, țestoasă cu coada, șopârla
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
I a Directivei Habitate) precum și: stepe continentale, păduri de fag, păduri de stejar și carpen și păduri termofile și supra-mediteraneene de stejar(incluse în Convenția de la Berna). Dintre acestea numai habitatele de stepa sunt pășunate moderat, restul fiind bine conservate. Podișul Dobrogei de Nord dispune de un potențial turistic încă puțin valorificat. Peisajele naturale specifice, pădurii cu o mare extindere și cu un fond cinegetic bogat, monumentele istorico-culturale, obiceiurile și ocupațiile locuitorilor constiuie elemente cu valuare turistică. Tulcea, situat la intersecția
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
găsit patru schelete. Tot aici se gaseste Biserică Sf. Atanasie sau ”Biserică îngropată”, numită așa datorită faptului că o parte a edificiului se află sub pământ. Cu acces la șoselele Tulcea-Isaccea-Măcin și Tulcea-Topolog-Vadu Oii, prin care se face legătura cu Podișul Dobrogei de Nord cu Bucureștiul, în primul caz cu bacul spre Brăila, în al doilea pe podul Vadu Oii-Giurgeni; șoseauaTulcea-Babadag-Constanța, aeroportul Tulcea (Cataloi), gară fluviala și feroviară prin Tulcea, prin care turiștii tranzitează spre Delta, hotelurile din Tulcea (3), Babadag
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
3), Babadag (1), Macin (1), hoteluri plutitoare de lux și bacuri plutitoare; cabane turistice și campingurile de la Babadag și Murighiol; podgoriile Sarica-Niculițel, Tulcea-Somova, Babadag cu peisajul caracteristic. La începutul anului 2000 din cele circa 200 locuri de cazare existente în Podișul Dobrogei de Nord, ponderea celor din imediata apropiere a Dunării era de pește 80% (din care 60% aparțineau municipiului Tulcea, cu unitate hoteliera, dar și de alte categorii în timp ce spațiul circumlagunar îi revenea doar 25%. În partea de centrală a
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Dobrogei de Nord, ponderea celor din imediata apropiere a Dunării era de pește 80% (din care 60% aparțineau municipiului Tulcea, cu unitate hoteliera, dar și de alte categorii în timp ce spațiul circumlagunar îi revenea doar 25%. În partea de centrală a Podișului Dobrogei de Nord, orașul Babadag era singura așezare care oferea locuri de cazare turistică (11%). De menționat e faptul că cea mai mare parte dintre acestea era în proprietate privată. Deși unitatea geografică nord-dobrogeana are reale valente turistice acestea sunt
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
că cea mai mare parte dintre acestea era în proprietate privată. Deși unitatea geografică nord-dobrogeana are reale valente turistice acestea sunt cunoscute și valorificate puțin față de potențialul existent. În condițiile economiei de piață și în scopul valorificării potențialului turistic, al Podișului Dobrogei de Nord sunt în construcție în ariile de interes o serie de obiective ce vor putea asigura condițiile de cazare și de popas pentru persoanele aflate în tranzit pe aceste locuri. În Podișul Dobrogei de Nord există patru rezervații
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
în scopul valorificării potențialului turistic, al Podișului Dobrogei de Nord sunt în construcție în ariile de interes o serie de obiective ce vor putea asigura condițiile de cazare și de popas pentru persoanele aflate în tranzit pe aceste locuri. În Podișul Dobrogei de Nord există patru rezervații forestiere, trei rezervații botanice, două rezervații paleontologice și o rezervație mixtă, dar și Parcul National Munții Măcinului. Arboretele de fag (Fagus sylvatica, Fagus taurica) în amestec, în principal cu carpenul (Carpinus betulus) și teiul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
2.000 de fântâni”, Sofia are bogate resurse de apă potabilă. Hramul satului se sărbătorește pe 28 august. Satul Sofia se află în partea de nord a republicii la o distanță de 165 km de capitala Chișinău. Fiind situat în Podișul Moldovei, cea mai mare parte a localității se întinde de-a lungul unei văi, ce este străbătută de un afluent al râului Cubolta, și care împarte satul în două părți. Având o lungime de 5 km și lățimea de 2
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
cu aromele cele mai fine, pe când "Coffea robusta" este mai amară și mai puțin aromată. Calitatea cafelei este influențată de locul de cultivare, depozitare și procesul de torefiere a boabelor de cafea. Originea denumirii ar proveni din regiunea Koffe din podișul Etiopiei unde au fost descoperite pentru prima dată plante de cafea și apoi introduse în lumea arabă. [] este pronunțat în limba turcă "kahve", iar în arabă "qahwa" o trunchiere a cuvântului "qahhwat al-bun" sau „vinul boabei” (băutură excitantă sau stimulent
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
foarte gustoasă și răcoritoare. Rîulețul care începe din acest izvor, ramificîndu-se prin pădure se varsă în rîul Ciorna. Acolo unde se varsă, rîulețul formează un ungi cu malurile abrupte și stîncoase ale rîului Ciorna. Tot în pădure se află un podiș înalt, ce coboară abrupt spre rîu, iar pe o cărărușă îngustă poți ajunge la o mică cascadă. În zilele de sărbători mari, oamenii din sat se adună la odihnă la locul numit “La scăunele”. Oamenii din trecut, probabil au observat
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
ce coboară abrupt spre rîu, iar pe o cărărușă îngustă poți ajunge la o mică cascadă. În zilele de sărbători mari, oamenii din sat se adună la odihnă la locul numit “La scăunele”. Oamenii din trecut, probabil au observat, că podișul acesta este foarte convinabil pentru o așezare omenească. După conturul așezării se observă, că dinspre cîmp a fost săpat și înălțat un val înalt de pămînt, iar dinspre rîu, drept fortificație de apărare era malul abrupt. Cei, care au întemeiat
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
convinabil pentru o așezare omenească. După conturul așezării se observă, că dinspre cîmp a fost săpat și înălțat un val înalt de pămînt, iar dinspre rîu, drept fortificație de apărare era malul abrupt. Cei, care au întemeiat așezarea au transformat podișul dat într-o cetate de necucerit. Arheologii au determinat că așezarea dată a fost înființată de geți în viacul IV-III înaintea erei noastre. După ce cetatea a fost părăsită, fortificațiile de apărare s-au ruinat, teritoriul a fost acoperit cu păduri
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
zi pentru copiii dezavantajați”, finanțat de Direcția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Datorită poziției sale geografice , caracteristicilor reliefului precum și influenței maselor ciclonice atlantice și siberiene, clima satului are un caracter temperat-continental pronunțat, intengrîndu-se în mod organic, ansamblului condițiilor naturale al Podișului Moldovei. Radiația solară globală, cu valori termice medii anuale de 115 kkal/cm2 are o distribuție neuniformă în cadrul satului. 40% din totalul de radiație îi revine perioadei de vară (iulie - 17 kkal/cm2). În timp ce iarna se realizează doar 10% (ianuarie
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
de disoluția calcarului de către apa încărcată cu dioxid de carbon. Din această cauză se poate spune că formele de relief prezente aici reprezintă carstul clasic. Această regiune este faimoasă deoarece de aici derivă termenul de carst, relief carstic. Geografic, acest podiș se găsește cuprins între valea râului Vipava, Dealurile Vipavska, partea cea mai vestică a Dealurilor Brkini și Golful Trieste. Platoul se înalță destul de abrupt deasupra regiunilor înconjurătoare. Altitudinea medie este de 334 m. Vegetația naturală în trecut era reprezentată prin
Podișul Karst () [Corola-website/Science/305885_a_307214]