21,807 matches
-
își acoperă urechile/ cu ziduri/ de beton" (Omul rău). Penultima "povestire" din cartierul de Est este, tot așa, compromisă printr-o dulcegărie cum n-am mai întâlnit de la concursurile cu desene pe asfalt organizate, în anii �80, pentru pionieri. "Viziunea" poetică este a unei eleve-model, poate chiar comandantă de detașament: "lângă zidul de bloc/ pe care un golan/ desenase ceva urât/ se joacă acum/ un copil nevinovat/ un copil ce nu a cunoscut/ încă/ urâțenia lumii/ și dintr-o dată desenul/ s-
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
păr blond/ a devenit/ o aură/ de înger" (Îngerul de lângă zid). Suntem la ani-lumină de însângeratele graffiti ale Ruxandrei Novac. Dar nu opoziția expresionism/ franciscanism este relevantă în cazul de față, ci involuntara caricare, la Ion Maria, a constituirii imaginilor poetice - și a lirismului însuși. La un moment dat, neexperimentatul autor riscă și o artă poetică, la fel de înduioșătoare prin truismele expuse pe centimetru pătrat: "o poezie/ este un nivel/ de trecere/ un pas al conștiinței/ către altceva/ nici nu știm bine
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
însângeratele graffiti ale Ruxandrei Novac. Dar nu opoziția expresionism/ franciscanism este relevantă în cazul de față, ci involuntara caricare, la Ion Maria, a constituirii imaginilor poetice - și a lirismului însuși. La un moment dat, neexperimentatul autor riscă și o artă poetică, la fel de înduioșătoare prin truismele expuse pe centimetru pătrat: "o poezie/ este un nivel/ de trecere/ un pas al conștiinței/ către altceva/ nici nu știm bine/ către ce/ sigur este că/ o poezie/ te ajută/ să te ridici/ către cer/ chiar
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
evidentă: dacă poemele n-ar purta, în josul paginii, mențiunea volumului de unde provin, ele ar putea fi considerate ca aparținînd unei aceleași perioade de creație. La fel, solemnitatea zicerii - poetul simte nevoia să se îmbrace de sărbătoare înainte de a oficia actul poetic; probabil i se pare de neconceput abordarea lui în blugi și adidași, în aceeași ținută în care ieși pe stradă, sau mergi la muncă ori la distracție: "O piatră în apa memoriei cade reverberînd / nașterea ta. Mireasma în sălbăticia sufletului
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
limpezești, / lichidul ia nu numai forma, dar și culoarea - / pînă la identificare - a Vasului. / Viața ia nu numai forma, dar și culoarea - / pînă la identificare - a trupului". Dacă i se poate reproșa ceva lui Vasile Dan, acest lucru e excesul poeticului, atitudinea prea solemnă, gestul încărcat de hieratism, care poate da senzația unui văl transparent între poet și lume, a unei percepții distorsionate a realului. Dar, la urma urmei, această obiecție poate să nu fie altceva decît un reflex optzecist... Altfel
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
Lovinescu i-a apărat foarte bine susținând că singura pornografie condamnabilă e lipsa de talent. Alunecăm astfel din domeniile incidențelor sociale ale literaturii (moralitate, religie, politică, eros) în domeniul subversivității estetice, care este mecanismul însuși al schimbării stilurilor și a poeticii de la un curent la altul: de la clasicism și iluminism la romantism, apoi de la romantism la realism și simbolism etc. Realismul este subminat de modernism, iar acesta de postmodernism. Un mare scriitor este întotdeauna subversiv, novator, anticanonic. Schimbarea de paradigmă angajează
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
șopârlele" din text, ingenios disimulate. În poezie, dublul înțeles (condiție esențială a subversivității) funcționează altfel, mai dificil și mai percutant, pentru că textul e mai scurt, iar ascunderea aluziilor are spațiu mai mic de exploatat. În poezia Anei Blandiana, o aparentă poetică blagiană a somnului, a ființei latente, capătă neașteptate conotații politice, de pildă în Hibernare: Nu-i asculta pe frații mei, ei dorm,/ Ei nu înțeleg cuvintele care le strigă,/ În timp ce urlă ca niște fiare aprobatoare/ Sufletul lor visează stupi de
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
Lev Abramovici Dodin le dedică, pe scenă, în fața noastră, fiecărui actor în parte. Ca un dirijor care mulțumește fiecărui instrumentist din orchestra lui. Îi privesc și mă despart cu greu de performanța lor. Nekrosius. Și trilogia lui shakespeariană. Viscerală și poetică. Tulburătoare pentru mine. Trei seri duse pînă tîrziu în noapte cu discuții, cu tăceri, cu imagini care revin. Iarăși și iarăși. Macbeth, Hamlet, Othello. Sau confesiunile unui mare artist. Un artist cu un univers special, de o poezie care mă
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
beată (Le Bateau ivre). Poem de Arthur Rimbaud (1854-1891). Compus în august-septembrie 1871, cu ocazia întâlnirii cu Verlaine. Pentru a-și face intrarea în cenaclurile literare pariziene, Rimbaud scrie C.b., Ťpoezie halucinantăť în care evocă revolta juvenilă și aventura poetică a voyant-lui. Poemului i-a fost imediat recunoscută originalitatea pe care Verlaine a socotit-o genială, după cum grupul parnasienilor și Ťacademiștilorť a declarat-o scandaloasă. Poemul e o acumulare progresivă și fascinantă în care impetuozitatea romantică de tip hugolian se
Dicționarul capodoperelor universale by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8499_a_9824]
-
fiecare după mintea lui o înțelege,/ Încât, mai întortocheată în urzeala ei oleacă,/ Nu mai ațâța stăpânul și-ncepea și lui să-i placă" (Arghezi, Opere I, 2000, p. 657). Întregul poem arghezian Fabula fabulelor se constituie într-o posibilă poetică a limbajului subversiv. Robul își ticluiește cârtirea frumos, încât să-i placă și lui și stăpânului, și o strecoară periculos printre durere și lege, sub amenințarea terorii. Urzeala pildei, adică a înțelesului ascuns, e întortocheată, pentru a nu-l întărâta
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
din toate puterile: "Bade Gheorghe! Bade Gheorghe-e-e!" Era mișcător și oleacă ridicol. De pe o estradă, invitați din țări străine, ca și autori de pe la noi, spuneau una și alta despre importanța lui Coșbuc. Cum să nu-ți vină în minte arta poetică înfocat patriotică din "Poetul" - retorică, armonioasă și autentică. După sugestia socratică a sorții care întinde paharul de otravă, aluzia cristică ("pironul aceleiași cruci") se învecinează cu păgânul lar, revenind la altar (cunoscut ca masă de sacrificii aduse zeilor și de
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
-vom pironul aceleiași cruci Unindu-ne steagul și larul, și-altarul speranței oriunde-o să-l duci, Acolo-mi voi duce altarul. Ca și în cazul lui Alexandru Macedonski - un "clasic al literaturii române", de altă anvergură! - aleg răsfoirea operei poetice coșbuciene, în ediția în două volume de la Chișinău (Cartier, 2001). Primul vers din "Noapte de vară", cu care se deschide culegerea Balade și idile, este de o neverosimilă platitudine: "Zările de farmec pline". Nu e vorba de absența sau raritatea
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
reacția mulțimii: "Grăbit poporul cruci făcea / De mila ei, și sta-ngrozit". Un sfetnic bătrân, care-și ridică sprâncenele cu mâna, o va dăscăli pe regină cu sentințe filosofice - pe cât de solemne, pe atât de comune. Revin la răsfoirea operei poetice coșbuciene. "Pe lângă boi", spune Adrian Fochi în lucrarea citată: "poate avea ca punct de pornire un text din colecția Jarnik-Bârseanu" - pe care îl transcriu din studiul său: Când treci, bade, p'îngă noi Pune clopote la boi și fă pleasnă
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
și mitic (Ștefan Bănulescu, Dumitru Radu Popescu, George Bălăiță) sau într-o proză de analiză psihologică (Nicolae Breban, Augustin Buzura), într-o istorie imaginară dezvoltată din pretexte reale (Eugen Barbu, Dana Dumitriu, Eugen Uricaru etc.), după refugiul în propriul eu poetic (Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Mircea Ivănescu etc.), în ironie și speculație livrescă (Marin Sorescu, Paul Georgescu, Șerban Foarță) sau în oniric (Leonid Dimov, Dumitru }epeneag), propriul text rămânea ultimul loc unde scriitorul se putea ascunde de
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
Marin Mălaicu-Hondrari, Dan Coman ori Ștefan Manasia fac parte din acest lot risipit pe întinderea provinciilor românești și închegat cu dificultate într-o imagine critică unitară. De fapt, ei nici n-ar trebui vârâți cu tot dinadinsul într-un standard poetic, într-un format convenabil care să-i instituționalizeze și să-i facă buni la export. Cel care e "doar" poet se simte bine în hainele lui de zi și de noapte. Nu vrea să fie nici importat, nici exportat, nici
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
Cele cinci secțiuni din Cartea micilor invazii au, așadar, o sporită autonomie în raport cu întregul. Expresionismul rămâne paradigma dominantă, dar, în interiorul său, Ștefan Manasia distribuie și redistribuie accentele, căutând varietatea acolo unde altădată urmărea unitatea. Etica Grunge are miza unui manifest poetic și existențial, proiectând imagini asumat expresioniste: "graffiti de sânge", "un zeppelin cu sânge și venin", "creierul nostru ca o tumoare", care "se umpluse de noapte", inima ca "un toboșar negru", "plaja pustie a minții", "alchimia ororii"... Când tu vii, cu
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
scorojit am ascuns apoi totul/ totul" (Poem). În schimb, Micile invazii (cu poemul titular introdus în secțiunea următoare), Rewind și Levitația aproximează liric un același Canton fabulos, în care experiențele din copilăria liberă, sălbatică, scenele de film tarkovskian și proiecțiile poetice din prezentul "cultural" se amestecă și se tulbură. Sub cerul Mănășturului "ca un cearșaf murdar", luând-o pe sfoara potecii de pe Canalul Morii, autorul ce-și ghidează personajul (pe el însuși) ajunge din nou în acel limb care și-a
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
închipui". Ies împreună, el se întrece emoționat în elocință erotică, și fata, emoționată și ea, acceptă să se urce într-o trăsură, care va rula, ca într-un drum fără capăt, vreo trei ore. Beția erotică se contopește în beția poetică, pe mai tot parcursul acestei scrisori, dar mai ales în scena de mare frumusețe, când fata își lasă părul să-i cadă pe umeri. Și-a scos unicul pieptene... și-a fost cutremurător, nepământesc! Ploaia de aur pe Semele. M-
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
artist... mai rău: cu un geniu!" Deasupra tuturor acestor avataruri, uneori, tulburătoare, alteori, pur și simplu jenante pentru două spirite fine și educate, rămâne admirația ei, cristalizată într-o altă metaforă: "Mâinile lui de lumină." M.C.E. are câte o scânteiere poetică, precum cele de mai sus, dar, ca și C. Argetoianu, este creatoarea unei tipologii, care treptat se îmbogățește și se diversifică; de la pitorescul bunicii, îmbrăcată în crinolină, de la cam scrobita institutoare de engleză, Miss Balbin, și de la buna Dadaia, doica
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
în cele din urmă, / acceptă, stă cu sinele său încărcat de sîni". La modul grav, precizează într-un comentariu-insert că "un acuzativ" la care apelează într-o poezie ar fi un simplu factor de imaginație, care "niciodată nu zice nimic": "Poetic, este neutru / nul. Nimeni nu le (le simt neutre) va face pe Ťtuť sau pe Ťtineť din poeme să vorbească. Ele sunt nonelocvența placidă. Mutul". Efectele unui asemenea fenomen de disoluție a subiectului sunt multiple. Ele se înscriu într-un
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
independența ființei-limbaj de exterioritatea la care se referă, de regulă, susținînd că imaginarul poartă-n propriul marsupiu "germenii negației". Pentru a-și spori ponderea eului, înțelege a renunța la dialectica interioritate-exterioritate, din care derivă diversitatea, fragmentarea, dispersia. Asumîndu-și statutul viziunii poetice ca parte integrantă a intimității sale, subiectul își asumă implicit relația de martor necesară celui ce se confesează, se comportă, concomitent, și ca un confesor. Negația concepută îndeobște ca exterioară conștiinței poetice e asimilată acesteia, id est dezamorsată: "Descope--rind-o în
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
care derivă diversitatea, fragmentarea, dispersia. Asumîndu-și statutul viziunii poetice ca parte integrantă a intimității sale, subiectul își asumă implicit relația de martor necesară celui ce se confesează, se comportă, concomitent, și ca un confesor. Negația concepută îndeobște ca exterioară conștiinței poetice e asimilată acesteia, id est dezamorsată: "Descope--rind-o în ea însăși, se intuiește pe sine ca fiind chiar nimicitorul. Iar nimicitorul nu are nevoie nici de subiect, nici de obiecte. El apare ca salvator și, în egală măsură, eliminator al dualității
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
asemenea accident la mare) îl determină să caute evadarea. Politizarea situației e evazivă. Marea și, uneori, amurgul îndeplinesc rolul de rezonatori sufletești pentru o stare depresivă, realizată stilistic la modul elegiac, cu o virtuozitate a mijloacelor împinsă până la limita artificiului poetic. Se simte un învins, eșecul îl amenință, ca în proza existențialistă. Anchetatorul și informatorii îl obsedează. Pentru a scăpa de presiunile unei lumi detestabile caută un fel de terapeutică a evaziunii sau a neutralității, "un mod de a ignora realitatea
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
care parcurge și resemantizează operele, îmi sunt extrem de familiare. Sunt și ale mele, într-o bună măsură, această examinare atentă a temelor și motivelor recurente, urmărirea liniilor de convergență, descoperirea figurilor de profunzime și rearticularea - din unghi tematist - a universului poetic văzut în elementele constitutive, cu locurile lui simbolice și sintaxa discursivă. Aplicată pe opere poetice coagulate, dense, această grilă interpretativă mi se pare cea mai adecvată. Analiza strânsă a textului, într-o formă personală de close reading, este mai mult
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
bună măsură, această examinare atentă a temelor și motivelor recurente, urmărirea liniilor de convergență, descoperirea figurilor de profunzime și rearticularea - din unghi tematist - a universului poetic văzut în elementele constitutive, cu locurile lui simbolice și sintaxa discursivă. Aplicată pe opere poetice coagulate, dense, această grilă interpretativă mi se pare cea mai adecvată. Analiza strânsă a textului, într-o formă personală de close reading, este mai mult decât derizabilă: aproape obligatorie. Ea ar trebui însă completată printr-o perspectivă mai înaltă, a
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]