4,267 matches
-
în paradoxul care o generează. Ea este în mod fundamental rezultanta formală a efortului pe care literatura, la scară largă, îl face spre a inova, aflându-se într-o continuă rescriere și prefacere de sine. Pentru început, poate chiar valida polemica în care se angajează autorul ei, indiferent dacă natura acesteia vizează faptul strict literar sau participarea la o luptă sonoră a orgoliilor. Ulterior însă, o dată cu instalarea ei în conștiința receptorilor, statutul inițial se modifică, se îmbogățește: indiferent de epoca în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unui model artistic precizat din start, prin adnotări explicite, a căror decodare nu mai prezintă dificultăți majore, ci este o provocare erudită. O dată ce au depășit nivelul prim al imitației stilistice, parodiștii "atacă" anumite opere fie pentru că le consideră demne de polemică, fie pentru că acestea din urmă au, pur și simplu, o valoare îndeobște și unanim acceptată. Ceea ce, să recunoaștem, poate la fel de bine să mascheze o strategie de impunere, pe o piață editorială concurențială, prin efectul imediat asupra conștiinței receptorului. Totuși, pe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
deformarea imaginii românilor din Italia. Este de-a dreptul un fel de "oglidă deformată", în care mass-media și-a spus cuvântul cu precădere. În carte sunt prezentate, în detaliu, opiniile multor ziariști români și italieni. Așa se face că în urma "polemicilor" exagerate, în sufletul românilor s-a dezvoltat în mod progresiv un sentiment de ranchiună sau de ură față de italieni. Foarte mulți dintre "noii cetățeni" au fost supuși de către italieni la abuzuri. În mintea multor români, cu precădere tineri, imaginea pozitivă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în mod veleitar, prin faptul că a înregistrat singur noua organizație, schimbând nu numai articole din statut dar și întreaga conducere care fusese aleasă în baza unor acorduri între cele 30 de asociații fondatoare. Rezultatul: într-o atmosferă plină de polemici și de acuzații reciproce, F.A.R.I., abia constituită se va scinda în două. Al doilea act. Scena confruntărilor s-a mutat la primăria Romei, unde Ramona Bădescu, cunoscuta actriță româncă, numită consilieră personală a primarului Gianni Alemanno pentru problema românilor, și-
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
juridică gratuită românilor implicați în activități criminale. Guvernul român ne asigură are întenția de a înființa mai multe consulate în Italia". Se va nota (sau cel puțin nu va fugi cititorului atent) cum șeful Guvernului de la București a pus deoparte polemicile mai dure, temperând diferențele și nemulțumirile exprimate în urmă cu câteva zile de către președintele Băsescu, care a condamnat fără ocolișuri "decretul siguranței" și în particular modalitățile prin care se prevesteau expulzările, judecate ca fiind o măsură instigatoare la ură îndreptate
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
S, nu înainte de ai acuza pe români de "a fi făcut din delincvență un mod de a trăi" și de a-l invita pe ambasadorul român din Italia să "se întoarcă la București". În acele zile agitate și dense în polemici europarlamentarii au votat două rezoluții: aceea privind libera circulație a cetățenilor în U.E. și directiva 38, care în Italia este din acel moment în centrul dezbaterilor care privesc expulzarea românilor 121. Adunarea s-a divizat la momentul discutării paragrafului 13
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
pp. 29-30. 4 Lagăre au existat în Rusia încă din perioada țaristă, dar literatura concentraționară din secolul al XX-lea relevă, de fiecare dată, superioritatea în atrocitate a lagărelor din URSS. În Arhipelagul GULAG Soljenițîn nu ezită să instituie o polemică deschisă cu două cărți importante care ilustrează situația lagărelor în perioada țaristă, Amintiri din casa morților de F.M. Dostoievski și Insula Sahalin a lui A.P. Cehov. Soljenițîn subliniază înăsprirea considerabilă a condițiilor de detenție, față de regimul blând reprezentat de Dostoievski
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
apogeul, în gândirea sa, atunci când au asemenea opinii fără o demonstrație precisă. Credinței creștine îi lipsește în acest caz capacitatea cunoscătoare, exactitatea conformă logosului, obiecția pe care a adus-o Galenus din Pergam (129-216). Argumentația sa se deplasează pe liniile polemicii păgâne contemporane, întrucât caricaturizarea creștinismului este definită din perspectiva pozitivității medio-platonice. În ansamblu, gândirea sa pretindea o cunoaștere adecvată a activităților celor credincioși și o inserare a creștinismului în schema religioasă a lumii greco-romane. 4.4. Creștinii în descrierea neutrală
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
regăsea voința de afirmare a libertății și a conștiinței proprii. 2.2.4. Tertulian Personalitate de natură pasională și contrară oricărui tip de compromis, Tertulian (155-230), unul dintre primii scriitori bisericești în limba latină, și-a marcat scrierile printr-o polemică foarte vivace. Alături de operele sale apologetice, prin care revărsa asupra păgânilor aceleași acuzații pe care aceștia le aduceau creștinilor, a compus tratate doctrinare și morale unde și-a exprimat adversitatea față de filozofia greacă, pe care o considera, dacă era folosită
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a creștinismului oferind contribuții deosebite elaborării teologice grecești. Ulterior, când s-a exprimat prin categorii preluate din filozofia greacă, avea să cadă în aceiași contradicție ca și Tatianus. Folosirea acestor subiecte monoteiste prezente în filozofia și în poezia greacă, în polemica cu păgânismul, era inevitabilă și necesita supunerea acestora unor elaborări atente și prezentate în funcție de mesajul creștin, ținând cont de gradul de cultură al ascultătorului păgân. Respingerea culturii păgâne, în opinia sa, era o reflexie a refuzului concepției unui stat sacralizat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ar fi aprobat serviciul militar, pentru a-l condamna după ce a trecut la montanism, nu este sustenabilă istoric. În Apologeticum, scriitorul cartaginez vrea să le clarifice păgânilor cine sunt adevărații creștini și în ce anume constă contribuția lor față de stat. Polemica nu este adresată Imperiului ca atare ci fundamentului religios idolatric. În Apologeticum, 42, 2-3, creștinii sunt prezentați ca niște elemente ce participă deplin la viața socială, deși nu se face nici o mențiune despre funcțiile civile. Pe de altă parte, dacă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și acceptată pasiv de credința populară. Evidențiind falsitatea și neomenia concepției religioase păgâne, autorul critică poezia și filozofia care contribuiau la răspândirea erorii unei glorificări obținute cu prețul sângelui altor ființe umane. După ce a discutat despre natura adevăratei virtuți, în polemică cu poetul păgân Lucillius, Lactanțiu comentează un hexametru criticând conceptul de patrie (Divinarum Institutionum, VI, 6, 18). Concepția greșită despre mediul cultural și teritoriul în care cineva trăiește duce la interpretarea exclusivistă a categoriei de patrie în opoziție cu gândirea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
În fața intrării masive a barbarilor în Imperiu și implicit în armata romană, mulți păgâni trec la creștinism din interes politic sau personal. În aceste condiții periculozitatea sălbăticirii armatei prin prezența barbarilor devine tot mai pregnantă în scrierile Sfântului Ieronim (346-420). Polemica împotriva barbarilor lui Flavius Stilicho (359-408) e prezentă, cu motivații și evaluări diferite, atât în autorii păgâni cât și în cei creștini. În ciuda motivelor religioase și ideologice diferite care apar între Theodosius I (379-395) și Eugenius (392-394), în momentul războiului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și ar fi o mare greșeală să le situăm pe același plan. Atitudinea lui Tertulian s-a schimbat o dată cu cea a adeziunii sale la creștinism. Atât fragmentul din Apologeticum care afirmă și laudă prezența creștină din armata romană, cât și polemica opusă acesteia din De corona (Cununa soldatului), care ne mărturisesc doar existența soldaților creștini în trupele romane. La un moment dat și în chip neobișnuit, un soldat creștin a ajuns la concluzia că serviciul militar era în contradicție cu calitatea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fi soluții eficiente de refocalizare a atenției elevilor. 5. Repetarea direcției Dându-i elevului indicații privind comportamentul, se așteaptă câteva secunde, pentru a-i permite să adopte comportamentul solicitat. 6. Redirecționarea comportamentul elevilor Pentru a nu pierde timpul În controverse (polemici) provocate de comportamentul secundar, trebuie urmărită redirecționarea asupra sarcinii. Utilizarea limbajului pozitiv este de asemenea de folos profesorului. 7. Reamintirea regulilor Reamintirea prietenească a regulilor În clasă se poate dovedi o strategie eficientă care evită confruntarea. Referirea la reguli ca
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
identității Europei și a valorilor care stau la baza culturii europene. Părerile sunt divergente și chiar sursă de conflicte. Poate că nu e inutil să clarificăm vârtejul de idei, să obiectivăm cât de cât susținătorii acestor idei și deznodămintele acestor polemici. Perspectiva noastră Am îndrăznit să ne înhămăm la această sarcină după ce am susținut timp de treizeci de ani un curs de civilizație occidentală (la origine, suntem doctori în istorie). Acest subiect a stat, prin urmare, în centrul preocupărilor noastre și
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
celălalt. Un teren comun este binevenit: câteva valori comune și atitudini ca fair-play-ul sau politețea. În dezbaterile televizate, organizatorii stabilesc reguli și veghează ca ele să fie respectate. Nu există discuție valabilă fără identificarea valorii sau a principiului care tranșează polemica. Dacă avem un schimb de idei cu cineva despre "discriminarea pozitivă", să verificăm întâi dacă acceptăm că anumite grupuri sociale sunt defavorizate în raport cu o anumită situație, ca tinerii cu dificultăți din punct de vedere cultural în raport cu reușita școlară sau femeile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
investigați această chestiune era străină (vezi și Morândău și Rusu, 2002). Cele mai "vizibile" și mai ușor de înțeles exemple sunt cele din sfera socio-economicului, și de acestea o să ne folosim și noi mai mult. Nu dorim să intrăm în polemica legată de chestiunea conștiință-realitate socială 15, tradusă în general în relația cultură-economie, sau să speculăm asupra pozițiilor asumate inițial de Marx respectiv Weber în ceea ce privește schimbarea și sursa schimbării, ci ne vom limita la a afirma și recunoaște legătura lor indisolubilă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
folosește puterea pentru a obtine anumite avantaje materiale și care neagă de obicei propria să stare de a fi corupt, si un pacient, care suferă din cauza folosirii neoneste a puterii de către agent și care acceptă (structura contractuală) sau neagă (structura polemică) această stare de lucruri. Cel de-al doilea segment al definiției ("deviere de la moralitate, onoare și datorie, imoralitate sau depravare") este consecința logică a primei părți definitorii, fiind o instanță a modulației de devenire. În timp ce rolurile patemice ale agentului și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
gradul de instabilitate mai ridicat decât al comunităților "de întărire", coeziunea nereprezentând un obiectiv principal al grupului. c) Comunitățile "luptei pentru Adevăr" sunt acele comunități în care dialogul interconfesional are ca temă și valoare principală adevărul. Axată pe dezbatere și polemică, interacțiunea în cadrul acestor comunități constituie fie un teren al negocierilor strânse în ceea ce privește dogmele și practicile religioase, fie o luptă a surselor de autoritate. Metafora luptei pentru Adevăr aplicată acestui tip de comunități se referă la eforturile membrilor de a-i
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
întreține un climat afectiv pozitiv prin ignorarea opiniilor divergente și focalizarea pe ideile și credințele comune. Tematica discuțiilor se concentrează asupra unor subiecte cu caracter general de natură etică și spirituală, care să nu ofenseze participanții și să nu stârnească polemici. Preocuparea principală în ceea ce privește moderarea discuțiilor în aceste comunități este corectitudinea politică. În general, membrii acestui tip de comunități folosesc unul sau mai mulți dintre următorii termeni pentru a le descrie: inclusiviste, non-denominaționale, deschise, creștine (refuzând orice altă categorie subordonată), spirituale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
intelectual. Figura ta excentrică definită, mai ales în anii '90, printr-o energică distanțare implicată, printr-un vast și specific orizont intelectual-ideologic aproape fără egal în limba română te-a făcut greu de plasat pe "harta" discuțiilor noastre publice, de la polemicile asupra literaturii și contextelor sale la controversele despre situația curentă din România, din America și din lume. Cred că dificultatea principală a situării tale pe teren românesc vine de la remarcabilul decalaj bibliografico-reflexiv dintre tine și lumea culturală autohtonă. Pur și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
nu mai funcționează. și e normal. Nu e nicio problemă chiar să apară conflicte destul de serioase între diversele orientări și opțiuni politico-ideologico-culturale. Ceea ce mă frapează este însă personalizarea rudimentară a luptelor de idei, deteriorarea destul de rapidă, până la nivelul suburban, a polemicii. Ca să rezum: la început, mojicia agresivă era localizată într-o "anumită parte a presei"; acum e aproape ubicuă; mai nou, disting tot mai greu între articol și "forumul" său electronic. Prin urmare, avem o serie de poziții ireconciliabile care se
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
dominată de un număr mic de reviste culturale cu centru de greutate literar, ca înainte de 1989, nu teoretic și ideologic, în vreme ce instituțiile tot "abstracte și literare", vorba lui Tocqueville contează numai în măsura în care gestionează, de regulă clientelar, resurse substanțiale. Cam toate polemicile din România au loc în această publicistică preponderent literară și în idiomul destul de idiosincratic, "urechist" și foarte personalizat, al publicisticii literare. În care contează umoarea și persoana, nu argumentul și ideea. V. N.: E adevărat ceea ce spui, dar, pe de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
din punct de vedere patologic. Se adaugă, aici, tipologii care descriu integrarea în noua cultură și incapacitatea de a se adapta la lumea occidentală. Chestiunea dintotdeauna critică a solidarității, în spațiul și în psihologia astfel împărțită a românilor explică resorturile polemicilor și campaniile de discreditare. Al treilea capitol privește justificarea etică și estetică a procesului creator în exil, grija pentru păstrarea formelor culturale românești, tentativele de promovare a cărții românești, formele rezistenței culturale, cenzura și vocația hermeneutică. În al patrulea capitol
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]