10,542 matches
-
Comoara ce ramâne-n veci, Care de mult mi-a dat-o-n dar Stapânul? Se duc bătranii, și se duce-o lume De care tremurând mai povestim, Ei au trăit, și au avut un nume, Pe care cu sfială-l pomenim. POETUL pentru Lidia Săndulescu-Popa La început era Poetul. El era la început cu Dumnezeu și era Dumnezeu. Și Poetul a compus planete, luceferi, galaxii, ingeri, și tot felul de alte lucruri și ființe de o universalitate firească și desăvârșită. „Vreau
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
la câmp, să se spele geamurile ca să intre lumina. Se spune că dacă în aceste zile, bărbații le sunt de ajutor casei și nevestelor, tot restul anului le va merge din plin. Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții. Femeile trebuie să meargă la biserica să împartă colaci din aluat de post, fructe, miere și vin, iar bărbații să aprindă focuri rituale în curți, în grădini, pe dealuri, pentru sufletele morților care se spune că se reîntorc la
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
această maladie - a amneziei și a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost cu adevărat grăitor și elocvent, marcant și determinant, din care motiv sunt ferm convins că se va face foarte des trimitere și referire la el, așa încât, după cum am pomenit și mai sus, Patriarhul Teoctist al Bisericii noastre strămoșești - naționale și al neamului nostru românesc, este ca un far ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
destule. Din nefericire, „blestemul lui Herodot” ne tot urmărește. Să revin cu o poezie, publicată (în engleză) în „Asia Literay Review”, „Iunosti” (în rusă) și alte publicații. Se numește „De la Herodot cetire” , din cartea cu același titlu, de care am „pomenit” mai sus : Herodot a scris cândva/ Că străbunii noștri, tracii/ N-ar avea asemănare/ De n-ar fi-nvrajbiți ca dracii. Însă, lor, să se unească/ Nicicum voia nu le-a fost./ Zeii-n van îi tot certară/ Că se ceartă
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
să fie plătiți cu un salariu minim pe cartea de muncă, urmând să primească în plus bani negri sau diverse bonusuri care nu se adaugă la vechime. Așa se face că jurnaliștii, cu excepția celor angajați legal în mediile publice, se pomenesc cu pensii de 500, maxium 1.000 de lei după zeci de ani. Ceea ce nu e drept, față de importanța și responsabilitatea socială a acestei profesii. Acestea ar fi argumentele de fond pentru a se adăuga categoriilor definite în Art. 1
Trebuie jurnaliștii să primească pensii speciale? Dar televiziunile ajutor de stat? [Corola-blog/BlogPost/92472_a_93764]
-
Petrovaț), o a patra de curând construită în orașul Negotin, în curtea Protopopiatului Daciei Ripensis, două paraclise în satele Metovnița (comuna Bor) și Bobovo (comuna Svilainaț) și alte câteva biserici în construcție“, explică domnul Jurj. Aici, viii și morții sunt pomeniți în limba neamului strămoșesc, românii venind cu mic, cu mare să primească mângâiere și speranță. Ziarul Lumina
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
volumul „Drum spre inima țării”, de Nicolae Docsănescu, iar Valentin Hossu Longin o omagiază în cartea „Soarele din poartă”. Munca acestei artiste luminează arta covorului maramureșean, dându-i strălucire și autenticitate. Dar imaginea ei ar fi incompletă dacă nu am pomeni și un episod din perioada Revoluției din anul 1989, când preoteasa din Botiza, împreună cu doi credincioși din sat, a dus pe 28 decembrie 1989 militarilor de la Otopeni sute de perechi de ciorapi și mănuși confecționate de botizence, eveniment despre care
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
mei, deci mă rog, în virtutea dorinței de realizare a comuniunii, și pentru relații mai bune cu aceștia sau pentru ca ei să nu rămână pentru totdeauna afectați de nedreptățile mele față de ei. În acest sens, Sfântul Isaac Sirul spune: „Cel care, pomenind pe Dumnezeu, cinstește pe tot omul, află ajutor de la tot omul prin voința cea ascunsă a lui Dumnezeu. Și cel ce îl apără pe cel nedreptățit Îl are pe Dumnezeu luptând pentru sine. Cel ce-și dăruiește brațul său spre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
august 2014, noul director de aproape un an de zile, Claudia Șerbănuță, deși, interimar, își spune manager promovând alt gen de acțiuni, pentru copii în detrimentul celor destinate adevăraților utilizatori ai unei Biblioteci Naționale. Și din septembrie 2014, noul manager nu pomenește nimic despre publicațiile BNaR, în schimb ne vorbește despre problemele comunității, ni se bagă în cap că ” Bibliotecile s-au schimbat. Bibliotecarii ...sunt tot mai atenți la problemele comunității ...” și exemplul dat de managerul interimar al BNaR este proiectul „Te
Agonia continuă și programată a Bibliotecii Naționale a României, la 60 de ani de la înfiinţare! Dezvăluirile unei bibliotecare( III ) [Corola-blog/BlogPost/92751_a_94043]
-
putea să dea seama de calvarul unui neam care a rezistat de-a lungul veacurilor sub acoperire (suntem aici de două mii de ani - știa el ce iarbă paște eroul între eroi, confecționat, la o adică, și el din talașul gazetăriei pomenit la începutul acestor rânduri), dedublându-se până la pierderea oricărei identități”. Însă, cea mai completă apreciere pare a fi cea făcută de Mircea Dinescu: „Cu biografie de prozator american (boxer, băiat de gălăgie la circ, scriitor de vagoane, electrician, îndrumător cultural
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
LEU trăiește!”. Face o pauză. Mă cercetează cu ochi scrutători. Zâmbește abia perceptibil, apoi continuă, cu voce de o blândețe învăluitoare, dar fermă. Deosebit de fermă. Ca vocea unui comandant de aeronavă intergalactică: ,,Vezi că, sâmbătă, 19 iulie, vor să mă pomenească. Iar peste două zile, luni, 21 iulie 2015, dacă mai rămâneam pe Pământ, aș fi fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 83 de ani. Nu mă plângeți! Fiți înțelegători. Bucurați-vă că am fost cuminte. Nu m-am canonit la
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
profesii. Să nu uităm că foarte mulți jurnaliști scriu pe nimic, făcând-o doar pentru că au o pasiune pentru meseria asta, sau sunt plătiți foarte slab, cu întârziere și, de multe ori, dacă se închide ziarul la care lucrează, se pomenesc că nu li s-au plătit nici taxele către stat, la șomaj, la sănătate, la pensii etc. Nimeni nu are chef să investească în mod serios în presă. De multe ori, se preferă plata la negru a jurnalistului și această
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
fi îngropat și legendara Atlantidă sub „efectele mele pirotehnice”, dar asta va trebui să-mi dovedească ei mai întâi! Una peste alta, am înghițit destule până acum. În clipa asta am 140.000 de mii de ”fani permanenți”, fără să pomenesc cele 1,5 milioane de turiști, care vin să mă vadă în fiecare an. Vor ști ei de ce! Abia-mi mai trag sufletul departe de ei, prin locuri prin care nu se ajunge cu mașina, cum sunt romanticele plaje Papagayo
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
să-mi văd păcatele mele și să nu osândesc pe fratele meu”. Este făcută cu stăruință pe toată durata Postului Mare. Te-ai aștepta ca, atunci când te rogi cu așa mare stăruință să te păzească Dumnezeu de păcate, să fie pomenite păcatele cele mai grave: crimă, desfrânare, pe care noi le socotim a fi mai mari și mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dăruiește-mi să văd păcatele mele și să nu osândesc pe
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
sau la principiile eticii și echității. De aceea, unul dintre șefii de departament ce lucrase mult pe la CC a pus pe unul din textele mele apostila ” Bun pentru Europa liberă”. Asta și pentru că destul de multe dintre anchete și articole erau pomenite la postul cu pricina la ” Actualitatea românească”, drept argumente cu mențiunea: iată că și lor le mai scapă. Ceea ce pentru mine nu era tocmai comod, dar consecințe n-au fost. Le pot republica oricând și probabil că o voi face
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
mai tânăr, mai sprinten. Le-am spus și lor de numele ”Adevărul”. Din acel moment a apărut numele de „Adevărul” și pe alte surse. Eu continui să cred că numele de „Adevărul” a venit pe această sursă. Nimeni nu a pomenit numele de „Adevărul” până nu a spus femeia aceea și eu am venit în redacție și am spus acest lucru. Toată lumea a avut un rol, dar până seara eu am fost ales președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), care
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
numit unul din urmași - Adrian Păunescu. În al doilea rând, pentru că auzind sintagma „parfum de tei” și văzând pe ecran „linden blossom”, mi-a ajuns parcă în nări mireasma care scaldă Bucureștiul în vremea aceasta. Teii pe care i-a pomenit și Marin Sorescu în poezia „Eminescu nu a existat”, cu care Emil Boroghină a încheiat magistral recitalul. Apoi pentru că îmbrățișându-l pe Emil Boroghină, mi-am îmbrățișat copilăria petrecută pe Valea Cobiei, în județul Dâmbovița, datorită existenței unei cunoștințe comune
EMIL BOROGHINĂ cu recitalurile SHAKESPEARE şi EMINESCU în Statele Unite şi Canada [Corola-blog/BlogPost/93334_a_94626]
-
responsabili față de mesajul mântuitor pe care l-am primit de la Sfântul Apostol Andrei. El a propovăduit în Sciția Mică și a întemeiat Biserica noastră românească, și conform izvoarelor scrise și Sfintei Tradiții, dar și conform toponimelor din Dobrogea care îl pomenesc: pârâul Sfântului Apostol Andrei, peștera Sfântului Apostol Andrei, lângă care s-a zidit acum o mănăstire frumoasă, și multe alte lucruri care ne pomenesc de Sfântul Apostol Andrei. Cum era ziua de 30 noiembrie pe meleagurile maramureșene ale satului natal
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
românească, și conform izvoarelor scrise și Sfintei Tradiții, dar și conform toponimelor din Dobrogea care îl pomenesc: pârâul Sfântului Apostol Andrei, peștera Sfântului Apostol Andrei, lângă care s-a zidit acum o mănăstire frumoasă, și multe alte lucruri care ne pomenesc de Sfântul Apostol Andrei. Cum era ziua de 30 noiembrie pe meleagurile maramureșene ale satului natal Oarța de Sus? Ziua de 30 noiembrie avea importanța ei întotdeauna, dar înainte de 1989 nu era trecută cu roșu în calendar, ci doar cu
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
banului, trupului, demnităților. Iată cele trei patimi dezordonate care l-au robit pe bietul om de atunci de când a căzut: iubirea de avere, iubirea de plăcere și iubirea de mărire. Toate acestea îl îndepărtează de viața spirituală. Ele sunt și pomenite de Sfântul Apostol Ioan în prima sa epistolă, în care textual le pomenește și ne îndeamnă să luptăm împotriva lor. Zice Sfântul Ioan așa: „Nu iubiți lumea”. E vorba de secularizare, nu de lumea ca și lucrare a lui Dumnezeu
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
bietul om de atunci de când a căzut: iubirea de avere, iubirea de plăcere și iubirea de mărire. Toate acestea îl îndepărtează de viața spirituală. Ele sunt și pomenite de Sfântul Apostol Ioan în prima sa epistolă, în care textual le pomenește și ne îndeamnă să luptăm împotriva lor. Zice Sfântul Ioan așa: „Nu iubiți lumea”. E vorba de secularizare, nu de lumea ca și lucrare a lui Dumnezeu, pentru că pe oameni și toate lucrurile create de Dumnezeu trebuie să le iubim
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El” (Matei 4, 18-20 și Marcu 1, 16-18). Sfintele Evanghelii mai pomenesc pe Sfanțul Andrei doar de două ori: la înmulțirea pâinilor, dincolo de Marea Galileii, când el a înștiințat pe Mântuitorul că acolo, în mulțime, era un băiat care avea cinci pâini de orz și doi pești (Ioan 6, 8-9), iar a
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
noastră În sprijinul evanghelizării teritoriilor de pe țărmul apusean al Mării Negre de către Sfanțul Andrei vin și unele colinde, legende și obiceiuri din Dobrogea și din stanga Prutului, adică din Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomenește de „schitul” sau „mănăstirea” lui Andrei, la care veneau Decebal și Traian, cel din urmă ascultând și slujba săvârșită acolo. Există apoi câteva numiri de ape și locuri că „Pârâiașul Sfanțului Andrei”, „Apă Sfanțului” sau „Peșteră Sfanțului Andrei”, care se
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
numărul mare de bazilici care s-au construit în marile cetăți de pe țărmul apusean al Mării Negre în secolele IV-VI, de multele obiecte cu caracter creștin din aceeași perioadă, descoperite aici. Scriitorul bisericesc Nichifor Calist, pe care l-am mai pomenit, pe baza unor știri istorice mai vechi, scrie că Sfanțul Apostol Andrei a plecat de la noi spre sud, trecând prin Tracia, a ajuns în Bizanț (viitorul Constantinopol), iar de aici a trecut prin Macedonia și Tesalia, ajungând până în orașul Patras
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
din condiția existențială veșnică, alături de: Persoană, Familie, Neam. Aceste condiții „indisolubile” stau la temeiul ființării. Fără ele lumea, așa cum o știm, nu ar mai fi. Alterarea, asaltul îndreptat contra acestor stări esențiale are urmări catastrofice. Căci aceste condiții de care pomeneam sunt garanția libertății, a libertății de a alege și de a acționa: bine sau rău. „Țara” este, concomitent, „persoană” liberă, dar și „comunitatea” liberă, comunitatea de persoane. Singură „țara”, în tot cursul istoriei, a garantat libertatea și cu ea originalitatea
A t i t u d i n i / MOMENT ISTORIC ŞI RESPONSABILITATE [Corola-blog/BlogPost/93386_a_94678]