3,008 matches
-
să țină seama de vârstă sau de starea lor, sau îi jupuia de vii, sau îi trăgea în țeapă”. Sultanul dorind o confruntare decisivă cu Ștefan l-a urmărit pe acesta pe valea Siretului, apoi pe valea Moldovei. După un popas la Neamț, Ștefan s-a retras la Pârâul Alb și, în apropiere de Războieni, a ales un loc unde urma să-l întâmpine pe sultan. Pe malul stâng al pârâului, mal înalt, care mărginea un platou neîmpădurit, domnul „s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că acestea traversaseră codrul înainte de atacul moldovenilor. În Kronika polska se arată că moldovenii reușiseră să taie copaci, pe care i-a prăvălit asupra polonilor. În Cronica lituaniană se scrie că polonii au ajuns lângă Codrii Cosminului după al patrulea popas. În pădurea de fag, „foarte deasă, de două mile foarte mari, având două drumuri rele, cu foarte mari făgașuri, muntoase, stâncoase și foarte înguste”, moldovenii au tăiat cu ferăstraiele copacii și i-au prăvălit peste poloni, blocând drumul. Se menționează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înainte de a ajunge acasă: „.o pădure mare, verde și răcoroasă”. Ea a devenit un spațiu vegetal proaspăt ce recompensează inițiatul istovit, nimic din pietatea dendrolatrică anterioară nu mai tulbură spiritul. Cel mai frecvent însă spațiul silvestru apare doar menționat, ca popas imediat începutului inițierii, după care evenimentele își urmează cursul și întâlnirile miraculoase se produc. Procesul inițiatic din triburile primitive și ale altor civilizații din lume în care neofiții erau duși în pădure pentru a cunoaște adevărurile supreme este similar cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aceleiași puteri a neantului, somnolența, și o pierde, împreună cu copilul lor nenăscut. Necesitatea deplasării spațiale s-a creat prin prejudicierea de o ființă supranaturală, adoptată de planul profan și mediul casnic. E nevoie de trei zile până la primul punct de popas, loc al primei întâlniri miraculoase și utile prin obiectul „donat” involuntar. Cei trei tartori care își dispută papucul mergător pe ape nu cunosc însă „casa de zâne,/ Une-i pistă lume”. Focul lângă care îi întâlnește pare un spațiu privilegiat pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
călătoriei lungi de nouă zile (știm că ziua biblică e de fapt echivalentul unei ere istorice și prin prisma aceasta cele douăzeci și patru de ore ale zilei capătă o extindere temporală în profan) până la ghidul necesar pentru casa zânelor. Al doilea popas îl înzestrează pe erou, tot de la trei tartori, cu un fes care-l face invizibil, și tot printr-un furt. Deposedările de obiecte năzdrăvane sunt două, adică exact câte încercări nereușite de prindere a zânelor au fost până la Ardiu. „Reparația
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
profesoară și dirigintă, doamna Georgeta Chiorpec va citi aceste rânduri, cu siguranță va lăsa câteva lacrimi amintire în paginile revistei de față. Vom uita vreodată cabana Negoiu, urcușul pe crestele Munților Făgăraș, aventurile din Bucegi, cărările tăinuite ale Ceahlăului sau popasul odihnitor de la Izvorul Muntelui? Dar primejdioasele treceri pe acele punți suspendate sau prin Strunga Ciobanului? Elevii cu care am fost acolo, oameni azi cu responsabilități majore, trăiesc acele amintiri de parcă s-ar fi petrecut ieri faptele. Așa și în multe
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
Exista atunci, aș spune, mai mult interes pentru cultură. Aceasta se datora faptului că ne lipseau resursele, posibilitățile și orice picătură de noutate era avid asimilată de către noi toți. Așa se explică și succesul pe care l-au avut acele „Popasuri” culturale în Tătărași, care s-au vrut și au reușit, în mare parte, să fie o continuare a activităților vechiului „Atheneu” (azi reconstruit, dar fără prezențe culturale încă). Cel care a inițiat, a gândit și a însuflețit aceste activități de
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
oaspeții m-au îmbrățișat, urându-mi "La mulți ani!" Ambasadorul Evghenii Tiajelnikov, cu care aveam cele mai bune relații și care vorbea fluent românește, după ce făcuse niște semne șoferului său, în timp ce noi închinam pentru ideea "excelentă" de a face acest popas surpriză, într-un mediu atât de pitoresc, ne prezentă un cadou o tavă cu picturi rusești și o sticlă de votcă, pentru mămica și pentru mine, din cele pe care le luase din magazia misiunii lor, probabil, pentru a le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Țara Românească, este a doua ctitorie, după Vodița, a călugărului Nicodim, venit în secolul al XIV-lea de la Muntele Atos. Actorii principali în operațiunea „Neptun” desfășurată în 1944, sunt, evident, Banca Națională, locul de plecare, și mănăstirea Tismana, locul de popas. La Tismana, primul tezaur, în afară de tezaurul B.N.R., îl reprezintă Tetraevangheliarul Sf. Nicodim de la 1405, o lucrare absolut excepțională, prima scriere de pe teritoriul Țării Românești. Banca Națională a învățat ceva din istoria tezaurului din Primul Război Mondial și, cu girul guvernului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lacrimile picurau la momentul oportun, peste umbrela albă ploua de zor, peste umbrela roșie ningea de zor, stăruia și pe mai departe un anotimp nedefinit și suspect, iar lacrimile, unde cădeau, acolo făceau gaură-n pământ, marcând fiecare câte-un popas în deșert. Stele pe câmp Cădeau bufnițele argintii ca niște stele pe câmp, sălbatice și gâtuite de alice. Le culegeam de prin buruieni și desișuri, potrivindu-mi-le pe la șolduri și brânci. Și cum nu erau atinse decât de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ce n-a fost tocmai bun și am plătit scump și cu lacrimi amare. Să ne dea Domnul Înțelepciune la toți ca să alegem totdeauna ce este bun și ziditor. Și așa, cu tot felul de idei, am plecat de la acest popas. Slavă Domnului! Betania Ca la 7 km de cetatea Ierusalimului este satul Betania unde locuiau cei trei frați: Lazăr, Maria și Marta pe care Domnul Îi iubea În mod deosebit. Că erau cu adevărat creștini buni, milostivi și iubitori de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
parcă ești altul. Ți-ai lăsat povara lui Dumnezeu, ți-a luat sarcina care o duci uneori atât de greu. Sau poate Îți dă putere s-o poți duce până la capăt. Așa este și ne oprim puțin, facem un mic popas să ne mai odihnim. Privim Cerul și cugetăm la cele ce nu se văd. Că toată ziua alergăm În toate direcțiile, parcă ne mână cineva să nu mai avem timp să privim În sus la Tatăl. Poate și El se
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mi pare bine M-ai găsit În drumul meu Ne unim În gând și-n vorbă În credință și prin fapte Făcând voie Lui Hristos, Căutând a Sa cale Mulțumesc Stăpânul meu, Că În cale, Tu mi-ai scos Un popas cu dar frumos O Bătrânică... O văduvă era, Și Mandica se numea! Prietena mea! (A plecat la Domnul În 09-01-2008, o regret mult, Dumnezeu s-o ierte!) Duhul Sfânt 21.02.2013 El vine la noi Să ne scoată din
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ai uitat? Domnul și cu Îngerii Doar treci prin Valea Plângerii Calea-i strâmtă și e grea Vai de veselia ta Greu se urcă pe Golgota Calea a urcat-o greu Și Fiul Lui Dumnezeu. Greu urca, se poticnea Și popasuri mari făcea. Multă lume Îl urma: Unii Îl loveau cu ură Peste Sfânta Lui Făptură Alții mâna ridicau Și cu bici de plumb izbeau Însă alții lăcrimau... Iisus cu carnea arsă Dar cu inima duioasă Privea lumea-npătimită Și la rău
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
deși așezarea în calea drumurilor comerciale, ce legau Nordul de Sudul Europei și Estul de Vest, ar fi trebuit să stimuleze substanțial evoluția economică și demografică a zonei. Aceasta cu atât mai mult cu cât târgul Huși era loc de popas pentru diferite armate și solii turcești care călătoreau pe Valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe Valea Bârladului, peste dealul Dobrina, îndreptându-se spre Prut. Nici pericolul otoman, nici desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac, ale polonilor și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oricând, răscumpărându-le cu bani sau cu altă compensație. D. Ciurea făcea, în 1970, o clasificare a târgurilor moldovene - „adăpostite”, ca Siret, Baia, Șchei; așezate strategic, ca Suceava, Neamț, Vaslui; „de vad”, ca Șchei, Tutova, Ștefănești, Fălciu, Galați; ori „de popas”, ca Roman, Bacău, Adjud, Piatra, Bârlad, Tg. Frumos, Iași -, în această ultimă categorie incluzând și târgul Huși. Dintr-un document de la 1 septembrie 1435, când fiii lui Alexandru cel Bun, Ilie și Ștefan, împart guvernarea țării, Hușii erau - după părerea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Constantin Mavrocordat (1733-1735; 1741-1743; 1748-1749; 1769), a fost ridicat la gradul de vechil beșleagă, cu obligația de a-i apăra pe concetățenii săi. Ca leafă „nu i s-a făcut nimică, nici tain, fiind șăzător la Huși”. IV. ILUSTRE POPASURI ÎN ZONA HUȘILOR 1. Domni moldoveni la curtea domnească Vechea așezare Huși a cunoscut o dezvoltare progresivă, depășind stadiul de sat, devenind târg, în cursul celei de a doua jumătăți a secolului al XIV-lea. Ritmul său ascendent a crescut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tătarii au fost în cea mai mare parte izgoniți din Bugeac, și mai ales până în 1829, în țările române, popularea depresiunii Huși s-a făcut în condiții grele. Aceasta cu atât mai mult, cu cât târgul Huși era loc de popas pentru diferite armate și solii turcești, care călătoreau pe Valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe Valea Bârladului, trecând peste dealul Dobrina, îndreptându-se spre drumul de-a lungul Prutului spre Iași, Hotin sau Polonia. Mari nenorociri s-au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Baracoa există alte semne ale trecerii și cinstirii Amiralului. Întemeiată, la 1511, de guvernatorul Diego Velazquez, Baracoa avea să devină prima "capitală" a Cubei și cea mai veche așezare a coloniștilor spanioli, denumită pentru aceasta "ciudad primada" primul oraș. În legătură cu popasul Amiralului pe aceste locuri, "Jurnalul lui Columb" menționează: "Vineri, 16 noiembrie. Pentru că Amiralul oriunde debarca înălța întotdea-una o cruce, voind și aici să facă același lucru, se urcă în barca sa și se duse la intrarea porturilor și pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
o călătorie minunată prin "tunelul timpului", pe urmele "legendei", a "zeului de bronz" al literaturii americane și universale. "Habana Vieja" Havana Veche, nucleul istoric al capitalei cu peste patru secole de existență, avea să-l fascineze pe Hemingway de la primul popas aici. A fost o întâlnire scurtă, prilejuită de o escală a vaporului englez "Orita", care-l aducea împreună cu cea de a doua sa soție, Pauline Pfeiffer, în aprilie 1928, din Franța în SUA și probabil o "dragoste la prima vedere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
salutându-ne respectos pe toți cei prezenți în mașină. Pornim, imediat se formează un curent nesănătos dar binevenit creând astfel o atmosferă mai suportabilă. Din față, de lângă șofer se auzi domnul Vintilă care ne anunță că vom face un mic popas la Vasilică Popovici, un tânăr de 33 de ani, care, în ciuda unui handicap care îl legase definitiv de un căruț, picta cu o voință de invidiat, dând astfel naștere unor lucrări, care de multe ori au fost apreciate și premiate
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
universul artistului. Privindu-le cu atenție, pentru câteva clipe aveam impresia că eram pe același drum, ducând alături de el povara. În foarte multe tablouri simțeam diferite ofuri pe care și le dorea creatorul, în drumul său prin viață. După micul popas am pornit din nou la drum. Imediat ce am părăsit orașul, am început să urcăm muntele. Imaginea din jurul nostru era de vis, peste tot numai copaci. Diferite nuanțe de verde ne atrăgeau ochii, invitându-ne să pășim în minunata lume a
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
observa din mașină. Ajunși sus, mulțumesc pentru amabilitate ciobanilor, îndreptându-mă spre cabana ce era situată la o anumită distanță de locul de unde am coborât. Priveliștea era minunată, se simțea că aerul este mai puternic datorită altitudinii. Fiind duminică, primul popas l-am făcut la mica bisericuță de lemn ce se afla construită în apropierea cabanei. Un așezământ de credință destul de mic, dar destul de aproape de Dumnezeu, aflându-se la o altitudine de 1446 de metri. După datoria de creștin am urcat
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
altfel cu alienatul decât proceda cu delicvenții de drept comun. Transportul deținuților, printre care erau și nebuni, se făcea astfel: "ras pe jumătate și cu gâtul prins în lanțuri era târât în public de către dorobanțul de pază care mergea călare. Popasurile se făceau prin cârciumi, unde gardianul și osânditul petreceau împreună, pe cheltuiala acestuia, care la rându-i își procura banii din cerșit prin piețele și ulițele pe care era purtat. În condițiile amintite, istoria bolilor mintale în Moldova se suprapune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca escală ultimă a unora, la restaurantul Gării de Nord. Pe sinuoasele trasee noctambulice se petreceau și însuflețitoare joncțiuni: între literați și actori sau între literați și artiști ai penelului, atelierele acestora din urmă constituind și ele, nu o dată, îmbietoare puncte de popas, mai ales dacă se întâmpla să fie amplasate în „zonă“, cum era acela al lui Constantin Dipșe, prietenul lui Breban, situat într un imobil din spatele vechii Grădinițe, demolat după cutremurul din 1977. Dar nu mi-am propus să reconstitui aici
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]