93,928 matches
-
avusese o deosebită plăcere să se felicite că era dintr-un popor atât de ambițios. Iar acum? Acum lucrurile căpătaseră o altă înfățișare. Și zecile de refugiați pe care-i întâlnea pe stradă îl treziseră dureros la realitate. Oare același popor stârnise atâta groază și teroare? Nu. Nu credea nici în ruptul capului că printre soldații fioroși al Kaiserului s-ar fi putut număra și colegi din facultate. Era prea mult. Și nu era drept pentru el și pentru oamenii aceia
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
aceia să-i înjosească. La mijloc trebuie să fi fost cu totul alte probleme, alte interese. Intelectualii nu puteau avea nimic de împărțit, și nici de câștigat, de pe urma subjugării altora. Și după cum își amintea că spuneau la întrunirile lor, nu poporul era acela care dorise războiul. Ce-aveau a face intelectualii și poporul că un prinț austriac fusese ucis la Sarajevo? Ba din câte-și amintea că spuneau socialiștii, pe toți monarhii aveau să-i aștepte aceeași soartă. El nu era
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
alte probleme, alte interese. Intelectualii nu puteau avea nimic de împărțit, și nici de câștigat, de pe urma subjugării altora. Și după cum își amintea că spuneau la întrunirile lor, nu poporul era acela care dorise războiul. Ce-aveau a face intelectualii și poporul că un prinț austriac fusese ucis la Sarajevo? Ba din câte-și amintea că spuneau socialiștii, pe toți monarhii aveau să-i aștepte aceeași soartă. El nu era convins de asta. Și nu-l interesa nici starea materială. Ai lui
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
scenariu pseudomistic. Evaluate în bloc, aceste vechi disfuncții arată limpede că nici acum, după zece ani, societatea românească nu s-a eliberat încă din captivitatea acelui fenomen pervers și degradant numit Cîntarea României. Elogiul ipocrit al ,,puterii de creație a poporului", localizarea acesteia în oricare altă parte, însă în nici un caz în spațiul profesionist, cu alte cuvinte contrapunerea talentului frust, vopsit strident etnic și ideologic, muncii de creație calificate și sistematice, clamarea unicității, a programului genetic irepetabil și transformarea tuturor acestora
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
întregul organism social; în cultură, ca și în economie ori, mai cuprinzător, ca și în viață, se cultivă insidios visul cîștigului spontan, lenea mentală și pasivitatea și s-a creat o stare de așteptare fără nici un sfîrșit previzibil. Așa cum un popor întreg așteaptă indolent (și orbit de speranțe tulburi) tot felul de salvări miraculoase venite din afară, prin grațiile hazardului sau prin bunăvoința vreunui gest mesianic (vezi delirul Caritas și, mai nou, explozia epidemică a jocurilor Bingo), și o parte semnificativă
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
la fel cum a și apărut, odată cu inevitabila creștere a Alexandrei, pe malurile Dîmoviței el este o bingotă. Adică lozul cel mare, biletul cîștigător, darul lui Brenciu, al lui Tociu și al lui Palade, dovada irefutabilă că ,,energia creatoare a poporului român" a fost încă o dată confirmată (după cum bine s-a văzut și pe teren, începînd cu emisiunea lui Dan Diaconescu și sfîrșind cu ospitalitatea lui Emil Constantinescu, via Florin Călinescu ș.a.m.d.), că genialitatea ne paște din pempărși, că
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
de "artist", de care vorbea Valéry, a atotstăpânitorului vieților și sufletelor noastre, a lumii pe care el vroia s-o construiască cu orice preț, chiar trecând peste cadavre (și ce poate fi mai lămuritor decât magalomanica și aiuritoarea Casă a Poporului?). Oricât nu ne-ar conveni, trebuie să recunoaștem că mulți duc dorul acelor puteri demiurgice, că nu puțini, în situația de azi, când nici un conducător politic nu saltă măcar cu un cap peste medie, nostalgia unui conducător unic și infailibil
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
în limbă, au fost rapid depreciate și s-au specializat pentru a marca propria "marginalitate". Cu această particularitate de uz, cuvîntul circulă astăzi din plin. Iată doar cîteva exemple recente, din surse publicistice: "cu un panseu despre revoluție sau despre poporul român"; "totul se reducea la meditații și panseuri" ("Evenimentul zilei", 2307, 2000, 8); "un recent tele-panseu al venerabilului șef de partid" ("Dimineața" 1997, 8 iulie, varianta pe Internet); "mi se părea că acest panseu simplu nu-și mai are locul
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
Z. Ornea Cu o activitate savantă în capitala Franței, unde a avut parte și de un premiu academic, dl. Neagu Djuvara își schimbă, brusc, mijloacele și obiectul de studiu, apropiindu-se de lumea tinerilor, cărora le povestește istoria poporului român. (Or mai fi tineri interesați de asta, nu e inutilă întrebarea?). Firește că renunță la trimiteri și aparat critic, că istorisește, pe caseta audio înregistrată de d-na Irina Nicolau, sfătos și cursiv, momentele semnificative ale istoriei noastre. Nu
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
să apară unui portughez ca o soluție corectă. Dar, un sfert de veac după Revoluția Garoafelor, și un deceniu după prăbușirea tuturor comunismelor europene, pe fondul neputinței lor economico-sociale și al sadismului cu care au distrus civilizația multor țări și popoare, convingerea cu pricina nu mai pare a avea nici un sens. Nu mă irită faptul în sine că lui Saramago îi place să meargă împotriva curentului. îndefinitiv, felul cum înțelege el să fie mereu o excepție de la regulă, un "caz", îl
Evanghelia după Saramago by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17101_a_18426]
-
de la mine cum se face această treabă, că nu a făcut-o altcineva înaintea mea"". Își recunoaște Beniuc vreo vină? Cîtuși de puțin. Se consideră un țap ispășitor, conform unui mit "care încă, pe cît se pare, dăinuiește la anumite popoare sub forma primară: trebuie la un moment dat un țap care să ia asupra sa toate păcatele tribului sau populației, să fie pus pe goană și ucis". Un asemenea țap ispășitor ar fi fost și Stalin (bine că nu și
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
și-ar fi făcut la noi "o apariție tîrzie", E. Lovinescu se referea la vicisitudinile istoriei, care au redus încrederea în durată, deoarece speța în chestiune e "rezemată pe convingerea robustă a eternității": "Abia acum, în ultimele decenii, prin consolidarea poporului nostru într-o expresie de stat viabilă, prin crearea deci a condițiilor psihologice, memorialistica a început să se afirme ca o ramură posibilă a literaturii naționale". Opinia a fost contrazisă, îndată, de către Perpessicius, care considera că îndeletnicirea memorialistică în literele
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
WC? Cum adică, să nu cumpăr din locuri special amenajate carne, legume și orice altceva, când e mai ieftin? îmi dai matale diferența? Cum să nu calc pe iarbă și să nu smulg florile, când parcurile sunt ale noastre, ale poporului? De ce să nu-mi încrustez numele în scorța de copac, când mă știu sortit eternității? De ce să nu sparg ferestrele în tramvai și să smulg plușul din compartimentele de tren, când am nevoie de ele în propriul meu grajd, în
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
de conștiința că ni se cuvine totul, obsedați de îndestularea imediată și de căpătuiala rapidă, fără să observăm că rolurile s-au inversat de mult. în copaci, printre frunzele încă fragede ale stejarilor din marginea drumului, atârnăm chiar noi. Noi, poporul suveran și gureș.
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
prin Ambasadele României în țările occidentale (în Paris, în special) de oameni politici importanți (nici Președinții României nu au făcut excepție) - prin care "toți Românii, și voi, și noi, sîntem de acum înainte, frați; voi sînteți o parte integrantă a poporului român" etc. etc.? Chiar de curînd, prin "legea funcționarului public", se prevede că pot ocupa funcții publice în Stat, cetățenii care au NUMAI naționalitatea română. Excluși, îndepărtați fiind aceiași "frați români, parte integrantă a poporului nostru"! Se putea imagina o
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
sînteți o parte integrantă a poporului român" etc. etc.? Chiar de curînd, prin "legea funcționarului public", se prevede că pot ocupa funcții publice în Stat, cetățenii care au NUMAI naționalitatea română. Excluși, îndepărtați fiind aceiași "frați români, parte integrantă a poporului nostru"! Se putea imagina o lege mai puțin europeană, într-un moment în care România are porțile deschise spre Europa - decît "legea funcționarului public"? Dar să examinăm și alte aspecte. Mulți tineri studioși, prin tot felul de burse, programe și
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
varianta V. Alecsandri, însoțită de traducerea ei în engleză, franceză, germană, spaniolă. În felul acesta se face cunoscută străinătății una dintre creațiile noastre folclorice de seamă, care prin motivul și valoarea ei literară n-a fost identificată la nici unul din popoarele vecine. Laborioasa contribuție a lui Iordan Datcu este și utilă și convingătoare. Iordan Datcu, Un mit - Toma Alimoș, Ed. Universal Dalsi, București, 1999, 174 pag., preț nemenționat
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
indiferență și dispreț față de misiunea asumată. Căderea zgomotoasă în sondaje a d-lui Constantinescu - dar și a egal de impotenților parlamentari din coaliția de guvernământ - se explică prin astfel de lucruri simple, și nu prin comploturi mondiale sau prin incapacitatea poporului prost de a înțelege adânca filozofie prezidențială. Din contră, poporul a înțeles că a votat niște farsori și că acum nu mai vrea să audă de ei. Cert este că în trei ani și jumătate de când la putere se află
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
a d-lui Constantinescu - dar și a egal de impotenților parlamentari din coaliția de guvernământ - se explică prin astfel de lucruri simple, și nu prin comploturi mondiale sau prin incapacitatea poporului prost de a înțelege adânca filozofie prezidențială. Din contră, poporul a înțeles că a votat niște farsori și că acum nu mai vrea să audă de ei. Cert este că în trei ani și jumătate de când la putere se află forțele democratice, "dosarul Ursu" n-a înaintat nici un centimetru. Ba
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
comandourile teroriste pentru acțiunile lor criminale din 11 septembrie, care ("noi știm", zicea) n-ar fi fost organizate de bin Laden, ci de o structură de stînga a Islamului, ca pedeapsă meritată la "jignirea pe care SUA a provocat-o popoarelor din lumea a treia". Cum telecomanda nu e numai a mea, familia a găsit de cuviință să comute pe posturi mai sănătoase la cap (comparate cu OTV, celelalte televiziuni românești, pînă și bietul Tele 7, par mai profesioniste și mai
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
dl. Hrebenciuc, la senatorul Filipaș și, Doamne iartă-mă, însuși premierul Năstase! În aceste condiții, ce să mai comentezi? Că minciuna, lăcomia și cinismul au ajuns să altereze până și ceea ce-ar trebui să constituie libertatea spirituală a unui popor? Sunt cuvinte prea greu de priceput de banda de bișnițari grosieri ce-au împărțit țara în carouri mărunte, încât să nu scape ne(s)muls nici un centimetru pătrat din iarba păscută cândva de Miorița și cosită azi cu mașina electrică
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
interesante pentru mișcarea de idei a epocii, dar nu cuprind o evaluare realistă a forțelor aflate în concurență în perioada contemporană lor. Istoria este cîmp de preocupare pentru poeți, căci ei se cufundă în visări pe tema creșterii și descreșterii popoarelor, al scurgerii ineluctabile a timpului, în fond al destinului omenirii. Meditații mai mult sau mai puțin adînci, mai mult sau mai puțin sugestiv exprimate, în funcție de personalitatea fiecăruia, meditații care nu conțin, în general, analize lucide asupra sensului unor acțiuni politice
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
talazuri către stelele-arzătoare ridica sloiuri de gheață, le-arunca în șanț de nori, vrînd să spargă cu ei cerul." La prima vedere ar părea că versurile citate constituie pur și simplu versificarea unui capitol de istorie antică și anume năvălirile popoarelor barbare din nord, năvăliri care au condus la prăbușirea imperiului roman de apus. În acest caz Nordul, Miazănoaptea, ar trebui localizat în Peninsula Scandinavă, de unde au pornit spre sfîrșitul Antichității goții purtători ai religiei lui Odin. Menționarea zeului germanic în
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
restul lagărului, o servea cotidian cetățenilor lui. S-a întors repede la fosta RFG la hrana ecologică și la securitatea stomacului său burghez. Astăzi, luînd partea ecologiștilor, clamează contra imperialismului american și deplînge soarta care-i așteaptă pe talibani. La poporul afgan, oprimat de talibani, nici că se gîndește. Identifică talibanismul cu islamul și cu afganii. Tot așa ne identifica, ieri, pe noi, cu comunismul și cu Ceaușescu. Sigur, Grass nu spune aceste lucruri atît de limpede cum o fac eu
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
de capriciile editorilor și de finanțatorii lor. Prin urmare, sunt din ce în ce mai năpădit de ceață. Din când în când zăresc o lumină, profit de ea, dar asta nu îmi permite să emit o judecată generală. Există războaie, conflicte armate care transformă popoare în cenușă. Și din cenușă, spre nefericirea noastră, politica scoate, cu ajutorul editurilor, peste noapte, scriitori de succes. Ce părere aveți despre această situație șocantă? Războiul a fost dintotdeauna una din temele esențiale ale literaturii. Gândiți-vă la Iliada. Azi, războiul
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]