4,442 matches
-
precum Neugarten (1979), deoarece achizițiile dobândite pe traseu, deși există, nu sunt atât de expresive încât să confere o identitate clară fiecărei secvențe. Ca urmare, se recomandă ca analiza maturității să pedaleze cu prioritate pe radiografierea evenimentelor majore ce o populează. Un argument cu valoare adiacentă este cel susținut de J.O. Lugo și G.L. Hershey (1979), care pledează pentru un nou concept, cel de vârstă compusă, care înseamnă o medie a celorlalte vârste: cea cronologică (care se contabilizează din momentul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
multitudine de cauze care pot genera o asemenea stare de lucruri: schimbări la locul de muncă, perspectiva îmbătrânirii, decesul unor persoane dragi, modificări în constelația familială, odată cu plecarea copiilor etc. Din perspectiva jungiană, adultul matur, chiar dacă a reușit să-și populeze „contextul” existențial conform dorințelor și, în consecință, este realizat profesional, familial și social, totuși, el își conștientizează „deriva” spirituală în care trăiește, întrucât și-a rezervat prea puțin timp spre a-și grădinări „textul” ființei. Mai optimiști, Long și Porter
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
său, Fox (apud Hughes, 1996) afirma, pe drept cuvânt, că marea artă în a gestiona cu succes multiplele probleme ale maturității mijlocii constă în a-ți exersa capacitatea de a accepta proximitatea suferinței. Și, într-adevăr, vârsta adultă medie este populată de o multitudine de evenimente stresante, unele care se configurează ca autentice traume (decesul părinților, al partenerului de cuplu sau al altor persoane dragi, plecarea copiilor de acasă, pensionarea etc.) și care amprentează semnificativ nu numai starea de sănătate, ci
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu se repetă, și aceasta ar fi un temei pentru optimism”. Memoria regalității În postcomunism are câteva caracteristici majore: vehiculată public, În spațiul civic, utilizarea memoriei devine instrumentalizare politică, În lipsa unei descifrări științifice corespunzătoare și necesare. Spațiul public a fost populat cu nespecialiști, iar puținele abordări nici nu au putut și nici nu au vrut să ofere o imagine obiectivată a instituției dinastice și a meritelor și păcatelor sale. Reconstrucția fidelă a realității din partea puterii nu a beneficiat, În primii ani
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
rămân mereu deschise, la Îndemâna tuturor, iar fiecare cititor le rescrie În conformitate cu propria sa grilă de lectură. Respectiva lectură personală poate să Îmbrace forme mai violente atunci când este vorba despre opiniile exprimate În cetate. Și aceasta, pentru că spațiul public nu este populat numai cu Înțelepți. Putem Întâlni În agora numeroși indivizi inteligenți și cu bun-simț (e posibil ca aceștia să fie chiar În majoritate), dar care, de obicei, traversează piața În grabă și În tăcere; ei sunt o prezență mult prea discretă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ambient bucolic al unor idile pastorale, În care personajele feminine evoluau aidoma grațiilor cu alură mitologică din tablourile lui Poussin sau Fragonard. În al doilea rând, romanticii, afirmați În deceniile următoare, construiau imaginea plină de prospețime a unei naturi sălbatice, populată de fiicele rumene și sănătoase ale țăranilor români nealterați de viciile civilizației. Barabás XE "Barabás" Miklós, cel mai de seamă reprezentant al picturii romantice maghiare, va ilustra cu deosebit talent această perspectivă. Primul tip de percepție, modelat de estetica neoclasicismului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un desen format din benzi alungite negre pe o culoare de fond gălbuie. Suprafața capului cu o punctuație și o granulație fină. Cuprinde aproximativ 20 de specii răspândite în regiunea holarctică, dintre care 3 sunt prezente în Europa Centrală, unde populează apele curgătoare reci de munte. La noi a fost semnalată până în prezent o singură specie. 1.Talia mare (4-4,5 mm). Vârful elitrei prezintă o porțiune ușor convexă (fig. 39a, pag.36), dar lipsesc în această zonă dinți ascuțiți întâlniți
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
hotărâtoare Încă din cele mai stăvechi timpuri, din faza arhaică a culturii românești, când iau naștere principalele structuri ale acestei forme de gândire a vieții.Creștinismul reprezintă cea de-a doua fază, aducând o nouă viziune asupra existenței umane.El populează basmele cu o mulțime de personaje și elemente de decor precum Dumnezeu, Sf. Petru, pustnici, acțiuni, jurăminte, obiecte sacre, etc.În ceea ce privește relația dintre destin și cele două faze amintite de evoluție a culturii populare, putem observa că fatalismul, frica În fața
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
centru, este reprezentată „clădirea proprie, mică albă, cu o perfectă acustică, terminată în iulie 1912; operă a inginerului Dimitriu, din Ploiești, moldovean de origine” a Universității Populare din Vălenii de Munte. Pe acoperiș, într-o formă dreptunghiulară, distingem inscripția: UNIVERSITATEA POPULARĂ / NICOLAE IORGA, iar dedesubt, anii 1906-1936. O bandă marginală reliefată, cu inscripția: PRIN GRAI, PRIN SLOVĂ, GÂND CURAT, FAPTĂ ROMÂNEASCĂ are în partea de jos numere din NEAMUL ROMÂNESC, așezate pe ramuri de stejar. Modelatoarea acestei realizări medalistice deosebite este
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
rămas ultima redută a Regatului Ungariei după bătălia de la: a) Varna b) Belgrad c) Mohacs d) Nicopole 3) Marcați litera corespunzătoare răpunsului pe care îl considerați corect: Afirmația că Traian a adus în Dacia “ o mulțime de coloniști pentru a popula orașele și lucra pământul” aparține istoricului: a) Dio Casius b) Eutropius c) Herodot d) Tucidide 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Conceptul de sufragiu- funcție un fel de serviciu public cu care națiunea decide să investească
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
manipulare. Propaganda înseamnă să impui niște idei prin forță și repetare directă, în vreme ce manipularea are ca scop îmbrățișarea ideii de către receptor cu convingerea că el a gândit-o. Prin urmare, Popovici renunță la personajele schematice, purtătoare de mesaj propagandistic care populează deceniul și, dată fiind comanda de propagandă a aparatului politic, face să curgă secvențe de viață verosimilizate artistic, care funcționează ca niște rachete purtătoare pentru mesajul de propagandă prezentat neostentativ. Dacă ne uităm prin palmaresul scenaristic al lui Titus Popovici
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
El este supus de Titus Popovici unui adevărat proces de vivisecție. Nu va mai fi ofițer, va fi simplu soldat. Nu va mai fi evreu, căci simultan cu derusificarea are loc, odată cu venirea lui Ceaușescu, și dezevreizarea instituțiilor românești, intens populate în anii ’50 cu evrei comuniști în funcții de decizie. Nu va mai fi un „mașinist” dur, ci un anticar fragil din Viena, ochelarist, iubitor de Mozart și cântăreț la flaut în timpul liber (militarul socialist Serdici din Viața nu iartă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o studentă excepțională la litere. Asta pentru că propaganda era interesată de fuga tinerilor cu studii, nu de coafeze sau taximetriști. Prietena ei, Amalia, îi spusese Doinei că s-ar putea să fie amară cafeaua băută în piscină. Cartierul străinilor e populat „numai cu șomeri și vaga bonzi”. Româncele pe care Doina le întâlnește, o chelneriță și o cântăreață, și ele căsătorite „afară”, sunt niște ratate care „crapă de singurătate”. Profesoara de limba română Doina, o studentă eminentă, care putea „să rămână
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aproximativ 35 de mii de miliarde de miliarde de newtoni. 4.11 Magnetismul planetelor « Sfera magnetică definește regiunea unde câmpul magnetic al planetei poate fi modelat prin câmpul unui uriaș magnet sub formă de bară, numit dipol , este o regiune populată cu particule încărcate, protoni și electroni. Sursa lor e vântul solar. Aceste particule reușesc să intre în limitele magnetosferei, dar nu prin regiunea frontală, ci prin «cornetele polareă, un fel de « urechi ă ale magnetosferei în care axa polilor magnetici
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
accesibil prin foraje de mare adâncime, de unde țâșnește la suprafața pământului, preluat fiind de conducte spre rezervoare. Procesele de formare a petrolului au avut loc în urmă cu milioane de din alge (plante unicelulare ), bacterii și animale minuscule ce au populat mările preistorice îngropate în mâl și nămol, pe fundul mării, în perioada jurasică ( acum 144-213 milioane de ani ). Materia îngropată a putrezit și a fost transformată în țiței de căldură și presiune, ce a comprimat-o în același timp, transformând
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
diversificarea și, respectiv, europenizarea structurilor sociale. în cea de-a doua jumătate a veacului al XVIII-lea și în secolul următor când - așa cum enunțasem deja - înregistrăm declinul accelerat al Turcocrației și, corelativ, ecloziunea statelor naționale parvenitul, diversificat psihologic și social, populează literalmente imaginarul literar. Spre deosebire însă de levantin comportamentul duplicitar al parvenitului a fost dublat, cum remarca încă Nicolae Iorga, de energetismul burgheziei in stătu nascendi. De extracție socială de obicei modestă, întreprinzător și fără scrupule parvenitul semnifică o altă
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
de greutate a reprezentării"; mai mult, "individualismul constituie o altă caracteristică fundamentală a omului bizantin"23. Iată de ce sfântul și cavalerul de pildă, creați în evul mediu timpuriu ca un legatum al unei străvechi distincții dintre sacerdoțiu și imperiu 24, populează literatura hagiografică, prind consistență în epopeea Dighenis Akritas, ca să prolifereze în forme mai mult sau mai puțin degradate în imaginarul modern din sud-est, incluzând aici și folclorul. Deja în epopeea amintită cavalerul apare în mai puțin de patru ipostaze tipologice
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
individual, regăsesc arhetipurile eterne ale mitului"31. Astfel, popularul Marko Kraljevici e croit după un tipar exemplar, el aglutinând comportamente și fapte atestate istoric. La fel se întâmplă cu românul Pintea Viteazul, cu Stanko bulgarul, cu grecul Mihalis etc. ce populează epica populară, ca să se regăsească în literaturile moderne din sud-est. Numai că, aici mai ales, fenomenul de proiecție retrospectivă sau de mitizare în baza legii formulată de Mircea Eliade coexistă cu procesul de invers, demitizator în esență, evident în referințele
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
casă o mică parte din frumusețile naturii sub forma plantelor de apartament care se comportă ca niște vietăți ce-mi atenuează singurătatea și îmi umplu inima de bucurie. Balconul devine neîncăpător pe durata sezonului cald pentru mulțimea ghivecelor care îl populează. Ca și celelalte plante, florile de apartament au viața, trebuințele și particularitățile lor. Unele au nevoie de mult soare și căldură, altele de umbră și răcoare. Nici cantitatea de apă necesară fiecăreia nu este aceeași. Nu mai vorbesc de compoziția
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de soare, ca să scriu. Scriu cu cerneală din pulbere de stele pentru a da strălucire și veșnicie cuvintelor dăltuite. Scriu cu litere de luceferi, pe felii de Lună, ca să luminez calea gândurilor mele. Scriu pentru a consona cu lumile ce populează alte astre din galaxiile Universului. Scriu... O zi Dimineața devreme, când visele se amestecă cu zorii, iar noaptea își trăiește clipele din urmă, luminile ochilor mi se topesc în vâlvătaia razelor ce apar încet, încet, la orizont. Mă îmbrățișez cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
mecanism de tip membranar (v. §2.3.4.4). De altfel, [16] arată că Desulfovibrio rübentschicki este caracterizată de o putere depolarizatoare pronunțată, generând în consecință pile locale. Necesitatea unui rH al mediului foarte reducător face ca aceste bacterii să populeze preponderent segmentul instalației de răcire ce deservește instalația tehnologică propriu-zisă sau instalațiile de alimentare cu apă (în special în zonele stagnante). De altfel, unul dintre locurile clasice în care acestea au fost întâlnite sunt conductele de apă și zăcămintele de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aceasta înseamnă/este găzduită de turnul de răcire. 2.3.2.2.1.3. Protozoarele Protozoarele, animale primitive, monocelulare, sunt frecvente atât în apă (dulce, salmastră și marină) cât și în sol unde, fără a se cunoaște un motiv precis, populează doar cei aproximativ 15 cm superiori [85]. în ceea ce ne privește, suntem înclinați a explica aceasta nu prin necesitățile de oxigen - conform [85] -, știind că această zonă este explorată majoritar de rădăcinile plantelor, și ele consumatoare de oxigen, ci prin
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
algele albastre. Așa cum am arătat în §2.3.2.2.1.2, eucariotele, ca organisme apărute într’un mediu mai oxidant sunt adaptate, și prin urmare necesită, medii mai oxidante decât procariotele. Urmare a acestor consecințe de natură redox, algele populează în general foulingul biologic exterior, iar în cazul celui interior, zonele oxidante, precum turnurile de răcire. Ele împart rolul de bază trofică a biocenozei foulingului biologic cu chemotrofele; anume, în foulingul biologic exterior și turnurile de răcire în cazul celui
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
heterotrofe“, primele constituie producătorii primari, iar secundele consumatorii, chiar descompunătorii (v. §2.3.3) (desigur, în cazul foulingului interior). Există și „lianți“ sau „jokeri“, adică specii care pot fi fotoautotrofe ori heterotrofe în funcție de prezența luminii, precum Euglena, și care pot popula întreaga instalație de răcire și ocupa orice loc în biocenoza foulingului biologic; un exemplu este Oscilatoria, algă albastră, deci inferioară și, totodată, cert, corosivă. Tot așa, algele eucariote, iubitoare de rH-uri oxidante, sunt întâlnite în foulingul biologic exterior, iar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
două antiteze din fiecare caz au ca rezultantă faptul că valorile rH-ului optim pentru fiecare partener lichenic sunt foarte apropiate. Lichenii sunt independenți de substrat, pe care-l folosesc doar ca suport mecanic. Aceasta este posibilă, căci ei nu populează un mediu extern propriu-zis, ci conțin un mediu intern (zona medulară), la nivelul căruia se manifestă relațiile organism-mediu tipice oricărei biocenoze. Singura relație cu mediul exterior este aceea cu atmosfera, pentru că gazul (CO2, O2) nu poate fi stocat decât foarte
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]