5,260 matches
-
te... Când reapăru Miron Iuga cu pușca în mână și cu ochii umflați și roșii ca cepele, fu întîmpinat cu un murmur de mirare și de nemulțumire. Bătrânul se opri la trei pași de Trifon Guju, unde fusese adineaori, și porunci fără să mai țipe, dar mai apăsat și cu o voce grea de energie: ― Imediat să ieși de aici, hoțule, ori de unde nu, o să ieși pe targă! ― I-ascultă, boierule, nu vreau să ies, ai înțeles?... strigă întărîtat Trifon. Și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și cu fulgii împrăștiați, rame de tablouri... ― După mine, fraților! strigă Petre peste un răstimp. Prin celelalte odăi și la parter toată lumea spărgea și urla. Petre alerga ca un nebun, agitând barda. ― Foc!... Foc!... Praf și cenușă să se aleagă! poruncea Petre coborând în parter către cei ce soseau de afară. ― Puneți foc, fraților! strigau alții învîrtindu-se pe loc. ― Apoi așa da, Petrică! făcu Serafim Mogoș văzîndu-l cu barda știrbită. Că destul am răbdat toate nedreptățile! Petre se pomeni afară. Soarele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca să-și dovedească puterile și curajul. Cei care nimeriseră la băuturi nu se mai urneau din cârciumă și horeau cu foc un cântec vitejesc, înjurînd pe Busuioc sau pe ciocoi. ― Toată lumea, cu mic, cu mare, să iasă în capul satului! porunci Petre, ascuțit și sec, ca la armată. Trebui să explice de mai multe ori că nimeni să nu vie cu mâna goală, ci fiecare să se înarmeze cu ce poate, măcar cu o furcă de fier. ― Apoi de-acuma ce-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din partea țăranilor pe de o parte, iar de altă parte a lipsit apa, așa că nu s-a putut salva nimic. Dar cel puțin a putut să descopere urmele răufăcătorilor care au pus focul. Dimineața a raportat boierului Miron, care a poruncit să închidă ochii, ca să nu ațâțe mai rău pe țărani. N-a apucat nici să răsufle bine că i-a venit vestea că și la Lespezi s-a pus foc, ba s-ar fi săvârșit și răutăți mai mari. Și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
după ea și o smuci înapoi strigînd: ― Să n-o ascultați pe muierea asta, că e amărâtă și nu știe ce-i iese din gură!... În lături, Anghelino! Și taci mulcom și lasă să le spun eu ce mi-a poruncit Dumnezeu!... Că a venit ceasul judecății și oamenii trebuie să afle adevărul!... Nu stați, fraților, încruntați la față și cu armele întinse spre frații voștri cei oropsiți! Întoarceți armele asupra diavolului care v-a trimis să ucideți nevinovați și să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Simțea o nevoie mare de singurătate și de tăcere. Ieșind de la oficiul telegrafic, spuse lui Herdelea, încet și trist, prac-ar fi vorbit cu inima sa: ― Niciodată n-aș fi crezut că un om poate suferi atîta! Pe urmă, îndată după-prânz, porunci lui Isbășescu să-i tocmească o trăsură, să plece spre Amara. Isbășescu încercă să-l convingă că ar fi mai bine să aștepte totuși până mâine... Grigore îi aruncă o privire atât de mustrătoare, că contabilul nu îndrăzni să mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Tănăsescu își smulgea mustățile ca să se stăpânească. Îi fu frică să nu-i plesnească vinele de atâta constrângere nervoasă. Se puse deci cu pumnii și cu cravașa pe Toader Strîmbu, îl umplu de sânge, îl călcă în picioare... Când obosi, porunci caporalului să continue cu parul pînă-i va zdrobi ciolanele. Urletele țăranului se transformau în gemete din ce în ce mai slabe și mai horcăite. ― Sergent! strigă în sfârșit maiorul. Ia-l și pe ăsta... În fundul grădinii!... Împușcat!... Repede, repede! Ordinul maiorului îl deșteptă brusc
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai bine, ca să nu greșim! bâigui Ignat. Dacă Dumnezeu ne-a pedepsit să fim proști, de, păcatele noastre... Pe când procurorul, mereu întrerupt de exploziile maiorului, isprăvea cu Ignat Cercel, veni primarul Ion Pravilă să raporteze că, precum i s-a poruncit, a adunat și identificat pe toți morții, adică patruzeci și patru, al patruzeci și cincilea fiind preotul Nicodim al cărui cadavru însă a fost ridicat din uliță încă de aseară de către fiică-sa Niculina. Maiorul Tănăsescu se făcu foc: cum
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vâlvoi, cu fața luminată, și se apropie cu glas arzător: ― Domnule, domnule, văd că te-ai pus să omori pe creștinii lui Dumnezeu și nu vrei să asculți poruncile care trâmbițează în văzduhuri... ― Jos, jos! strigară câțiva soldați zeloși. ― Ce porunci?... Ce zice?... făcu maiorul uluit de atâta îndrăzneală, după ce de azi-dimineață se silește să-l înmoaie. ― E nebun, domnule maior, trăiți! zise plutonierul Boiangiu. ― Nebun?... Las'că cunosc eu nebuniile astea! strigă Tănăsescu. De altfel banditul ăsta a fost ieri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ar fi simțit loviturile: ― Dați, dați, fraților!... Că judecata cea mare tot are să vie și glasul lui Dumnezeu... Loviți, loviți!... Că d-aia m-am sculat de jos și d-aia... Maiorul Tănăsescu, plictisit că bătaia n-avea nici un efect, porunci caporalului: ― Ia dați-i drumul să se ducă dracului de nebun! Apoi, întorcîndu-se la primul-procuror, adăugă: ― Să continuăm!... Vă rog!... 3 Grigore Iuga își simțea sufletul sfâșiat de remușcări, iar prin gând îi trecea mereu: " Poate dac-aș fi rămas
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
primarul apropiindu-se cu încredere fiindcă fusese de față când Titu a avut ciocnirea cu maiorul. Părintele Nicodim a rămas acasă. A bătut-o el domnul maior pe Niculina, dar tot s-a îmblînzit pe urmă și n-a mai poruncit să-l ridicăm din casă, c-ar fi fost și rușine să-l arunce laolaltă cu toți sărmanii, că doar dumnealui n-a avut nici o vină, că citise rugăciunea la căpătâiul boierului Miron și... Of, Doamne, apără-ne și ocrotește
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în cap și a pornit să bată drumurile satelor pe unde aviara nu fusese prezentă și după câteva zile de umblătură, de întrebări și căutări s-a întors acasă cu vreo douăzeci de ouă. - Poftim, ți-am adus ce-ai poruncit! Tușa Vasilica s-a uitat la el într-un ochi, cum avea obiceiul când își manifesta neîncrederea în cineva, l-a pus să se jure pe ce are mai drag că i-a adus ouă de la găini cu gâtul gol
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Egiptului. Scopul povestirilor nu e să prezinte aceste fenomene ca neobișnuite și natural inexplicabile. Din contra, este să demonstreze că numai Dumnezeu, și numai Dumnezeul lui Israel, este stăpânul naturii. Nici faraonul și nici magii săi nu sunt capabili să poruncească Nilului, insectelor, lăcustelor, vântului, grindinei, luminii și întunericului. Nu pot împiedica bolile oamenilor și ale animalelor. În câteva cuvinte, puterea faraonului este limitată nu pentru că nu reușește că provoace fenomene naturale nemaiauzite, ci pentru că nu poate porunci naturii. De fapt
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
sunt capabili să poruncească Nilului, insectelor, lăcustelor, vântului, grindinei, luminii și întunericului. Nu pot împiedica bolile oamenilor și ale animalelor. În câteva cuvinte, puterea faraonului este limitată nu pentru că nu reușește că provoace fenomene naturale nemaiauzite, ci pentru că nu poate porunci naturii. De fapt, mentalitatea antică nu distinge, așa cum se face astăzi, între fenomenele „naturale”, explicabile din punct de vedere științific, și fenomenele „supranaturale” pe care știința nu le poate explica. Pentru lumea antică, „miracolul” principal este existența ca atare. A
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
avut loc spre sfârșitul domniei lui Traian (115-117 î.C.). În acest document fragmentar este menționată batjocura unui aspirant să devină monarh: „Paul [a vorbit] despre rege, cum l-au condus și [batjocorit]; și Theon a citit edictul lui Lupus poruncindu-le să-l aducă la Lupus ca să-l ia în râs pe rege...” (Papirusul Louvre, 68,1.1-7). La începutul secolului al II-lea d.C., Plutarh (Pompei 24,7-8) povestește un episod în care pirații își băteau joc de un
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în timp ce Israel își celebra victoria asupra acestor kittim (femeile bătând din tamburine și dansând ca în marile victorii povestite în Scriptură; cf. Ex 15,20; Jud 11,34; probabil și 4Q163, fragmentul 25, coloana iii, liniile 1-3), marele preot dă porunci cu privire la dispunerea trupurilor, evident, pentru a se feri să devină impuri prin atingerea lor (4Q285 fragmentul 7, liniile 1-6, în special liniile 5-6; cf. fragmentul 10, liniile 4-6: „Veți mânca [din prada dușmanilor voștri ... și ei își vor săpa] mormintele
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
semnificația episodului din Sulul Războiului, unde se face referință la oamenii care îi „despoaie pe cei uciși, jefuiesc prada, purifică țara ...” (1QM 7,2-3, cursiv adăugat). Purificarea țării ar include arderea cadavrelor dușmanilor. În secțiunea despre sfințenie, Sulul Templului îi poruncește lui Israel: „Pentru că ești un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău [Dt 14,2]. De aceea nu vei profana țara ta [Num 35,34]. Nu vei face ca celelalte națiuni: ei își îngroapă morții lor oriunde, chiar și în casele
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
și că moartea sa a fost grăbită intenționat. Cel mai probabil și mai convingător temei pentru grăbirea morții în acest fel era ca să poată fi luat jos cadavrul de pe cruce pentru a fi pus în mormânt înainte de căderea nopții, după cum poruncea Scriptura (Dt 21,22-23) și după cum cerea uzanța iudaică. Romanii nu aveau niciun motiv personal să accelereze moartea răstignitului; ar fi preferat tocmai contrariul. Tot în mormintele de la Giv‘at ha-Mivtar au fost descoperite rămășițele unei femei decapitate. Nu se
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Dar atunci am plâns degeaba. Cu mâinile îndoite la spate și legate cu un fir de ață, Zizi stătea în fața noastră, dreaptă, sprijinită de zid. Toate ne strâmbam la ea și întindeam ghearele s-o zgâriem. Posacă, Garoafa ne-a poruncit să rostim învinuirile. La fiecare învinuire, focul răbufnea violent, iar Zizi parcă se chircea, cu părul măciucă. Prima a ieșit în față Balena, care arătînd-o cu degetul pe Zizi a strigat la ea: "Ești mică, ești o aschimodie, nu meriți
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
singurătate aproape umană, pe acest câmp atât de verde și atât de părăsit, așteptîndu-și călătorul sub cel mai frumos cer care mi-a fost dat să-l văd vreodată. Mi se păreau zilele de șantier adevărate vacanțe. Lucram cu poftă, porunceam în dreapta și în stânga plin de voie bună și, dacă aș fi avut un singur tovarăș inteligent pe acolo, sunt sigur că i-aș fi spus lucruri minunate. S-a întîmplat să întîlnesc pe Lucien Metz chiar într-una din zilele
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
era în pădure s-a prefăcut în flori, numai prințul și calul au rămas aceiași. Întors la palat, fiul povesti regelui întîmpîarea, dar acesta nu-l crezu și îl mustră că spune minciuni. Chemă pe pandit-ul regal și-i porunci să citească prințului pilde și sfaturi despre minciună. Pentru că totuși prințul nu voia să recunoască, regele adună întreaga armată și se duse în pădure. Îndată, ei toți se prefăcură în flori. A trecut o zi. Atunci veni Phul, fiul regelui
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-se zorile, ea s-a ridicat de lângă mine și și-a pus sari-a fără să mă privească. Mi-a spus numai atât, când i-am deschis ușa (cu câte precauții, cu câte bătăi de inimă): ― Unirea noastră a fost poruncită de Cer. Nu vezi că astăzi, în ziua inelului, Chabù n-a dormit cu mine? Am ascultat-o urcând scările spre odaia ei, dar n-am mai auzit nimic, într-atît aluneca de ușor pe lângă perete. *** Dimineața, ea a fost aceea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și ne sărutam, și ne strângeam în brațe la Lacuri (iar eu, care credeam că Chabù nu observă nimic.) D-na Sen a chemat îndată pe Maitreyi și a întrebat-o dacă e adevărat cele spuse de Chabù. Apoi a poruncit șoferului să ducă mașina în garaj și a luat-o pe Maitreyi sus, pe terasă, a pus-o să jure pe strămoși și pe zei și a început s-o descoase, amenințînd-o. Maitreyi a tăgăduit totul, recunoscând numai că m-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
priveau foarte bănuitori hainele). Am așteptat zgribulit acceleratul de Lucknow, sorbind ceaiuri multe și încercînd să reconstitui de la început escapada mea. Erau lacune de ceasuri, de nopți, și golul acesta din memorie mă obseda. Dacă am înnebunit? mă întrebam. Îmi porunceam să nu mă gândesc la nimic. Totul va trece, totul trece, mi-am spus, (De atunci am învățat eu refrenul acesta, care mi-a ajuns mai târziu un adevărat leitmotiv al vieții mele.) În Howrah eram din nou emoționat, parcă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cine o să deschidă ușa la musafiri diseară ? Ba nu, ba nu, Margot nu mai are trebuință de nimic, chiar ea singură are să și pună ordine în lucruri, să se ducă însă madam Ana mai repede sus, așa cum i s-a poruncit mai devreme ! — Mă duc, donșoară, păcatele mele, uite, acu mă duc, da dac-a zis conița Sofica să n-am grijă că vede dumneaei de Grigore, nu vreau s-o supăr tocmai azi. Azi a zis dumneaei că vorbește cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]