3,622 matches
-
pe o placă turnantă în istoria omenirii. Schimbările politice din Europa de Est, de la sfârșitul deceniului opt și începutul deceniului nouă, care au dus la prăbușirea lagărului comunist, au făcut posibilă și la noi în țară abordarea unor capitole din istoria noastră postbelică, mai puțin sau chiar deloc cercetate, capitole ce se referă la perioada ocupației militare sovietice 1945-1958. Abuzurile săvârșite de trupele de ocupație au fost bine tăinuite de regimul comunist instalat cu ajutorul tancurilor sovietice, iar încercările ulterioare anului 1958 de a
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
românești de povara plății datoriilor de război către Uniunea Sovietică, a pagubelor pricinuite avutului privat de către trupele sovietice, a făcut-o domnul Valeriu Florin Dobrinescu, de la Institutul de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol" din Iași, prin lucrarea România și organizarea postbelică a lumii 1945-1947, apărută la Editura Academiei Române, în 1988, lucrare ale cărei informații și concluzii au fost consultate în vedere elaborării lucrării de față. Autorul a arătat atât cât i-a permis cenzura, felul în care Comisia Aliată de Control
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Nistrului 1941 o decizie controversată, Editura Militară, București, 1995. Constantiniu F., Ionescu E. M., 200 de zile mai devreme. Rolul României în scurtarea celui de-al Doilea Război Mondial, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Dobrinescu Valeriu Florin, România și organizarea postbelică a lumii 1945-1947, București, Editura Academiei RSR, 1988. Drăgan C. J., Antonescu, mareșalul României și războaiele de reîntregire, Editura Drăgan, 4 vol., Veneția, 1986. Duțu AL., Dobre F., Loghin L., Armata română în al Doilea Război Mondial 1941-1945. Dicționar enciclopedic, Editura
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
București, 1999, p. 134. 1 Constantiniu F., op. cit., p. 196. 1 Constantiniu F., op. cit., p. 356. 1 I. Șuța, România la cumpăna istoriei, Editura Științifică, București, 1991, p. 67. 2 Ibidem, p. 72. 1 Valeriu F. Dobrinescu, România și organizarea postbelică a lumii 1945-1947, Editura Academiei R.S.R., București, 1984, p. 67. 1 5 Arh. St. Suceava, Fond Primărie Suceava, dos. 19/1945, fila 20. 2 Mircea Mușat, I. Ardeleanu, 23 August 1944. Documente, Ed. Științifică și Enciclopedică, București 1984, Vol III
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
a afirmat că „ întreaga problemă se va rezolva de la sine, când rușii vor pătrunde aici”. De această dată, previziunea lui s-a dovedit a fi corectă, sprijinul oferit de Kremlin contribuind decisiv la 98 rezolvarea disputei în favoarea României . În etapa postbelică, în cadrul preparativelor delegațiilor românești pentru participarea la Conferința Păcii de la Paris, chestiunea anulării integrale a dictatului vienez s-a aflat, se înțelege, în centrul preocupărilor. După cum și în politica Marilor Puteri, al U.R.S.S. de exemplu. În mai-iunie 1946, Bucureștii
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
manifestație populară cu procesie religioasă” în cadrul căreia are loc „blestemarea publică a bolșevismului”. Din 1943 concepția „războiului sfânt” pierde din vigoarea teoretică și programatică, ierarhii și teologii ortodocși fiind preocupați mai mult de creionarea unor planuri de organizare a lumii postbelice. Resemnarea ierarhiei ortodoxe față de noile realități de pe frontul de est transpare din binecuvântarea Bisericii ortodoxe, acordată de patriarhul Nicodim, pentru anul 1944. În noul context, patriarhul reia distincția operată, înainte de 22 iunie 1941, între „războiul de cotropire” și „războiul de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
identici, în pastorala patriarhală elaborată la scurtă vreme după declanșarea celui de-al doilea război mondial. Justificarea „războiului de apărare” se explică prin faptul că frontul militar se apropia vertiginos de România, armata română adoptând poziții defensive. Preocupat de organizarea postbelică a lumii, Nicodim Munteanu consideră că pacea interstatală are la bază pacea dintre oameni, după cum rezultă din fragmentul următor: „Pentru ca o pace temeinică să se așeze pe pământ între popoare, trebuie negreșit ca aceasta să pornească de la pacea între oameni
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
pe frontul de est vor determina o timidă reorientare la nivelul ierarhiei ortodoxe. Din a doua parte a anului 1943, lozinca „războiul sfânt” dispare, treptat, din presa ortodoxă, manifestându-se un interes deosebit pentru diverse proiecte de organizare a lumii postbelice.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
teatrul pe care îl scrie V. Casa care a fugit prin ușă e o piesă cu atmosferă de burg bănățean, incluzând și o poezie specifică. Subiectul amintește de Citadela sfărâmată a lui Horia Lovinescu: o familie mic-burgheză traversează, în perioada postbelică, criza trecerii de la un tip de existență la altul. SCRIERI: Gheorghe Doja, București, 1944; Cinci dioptrii, Timișoara, 1945; Poeme, cu un portret de Catul Bogdan, Timișoara, 1945; Aria lui Botgros, București, 1948; Familia sovietică, București, 1948; Metodă nouă, București, 1948
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
1998, 259-264; Dicț. analitic, I, 40-42, II, 118-120, III, 231-233, 313-315, IV, 561-562; Alex. Ștefănescu, Matei Vișniec, contemporanul nostru, RL, 1999, 10; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 99-102; Dicț. esențial, 887-889; Ghițulescu, Istoria, 324-332; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 371-375; Alex. Ștefănescu, Penelopa lui Matei Vișniec, RL, 2001, 14; Al. Cistelecan, Ultimele poeme închipuite ale lui Matei Vișniec, „Cuvântul”, 2001, 4; Dumitru Țepeneag, Ion Simuț, Un român la Paris, în 2001, CNT, 2001, 23; Bogdan Crețu, Comic
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
1999, 135-143; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 148-151; Marta Petreu, Conversații cu George Vulturescu, APF, 2000, 9; Bucur, Poeți optzeciști, 224-228, 233-236; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 103-109; Grigurcu, Poezie, II, 548-560; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 465-469; Regman, Ultime explorări, 100-105; Rotaru, O ist., V (2000), 513-518; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 299-301; Gheorghe Grigurcu, Un poet al Nordului, RL, 2002, 35; Marius Victor Chivu, „Nord, și dincolo de Nord”, OC, 2002, 127; Vasile
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
existențialist al lui Mircea Ivănescu sau aspectul controlat al proiecțiilor oniricilor din anii ’70, cartea, livrescă fără a pastișa, sugerează, aidoma lucrărilor contemporane ale lui Pavel Chihaia, Mihail Villara sau Dinu Pillat, cum ar fi putut arăta literatura română imediat postbelică dacă nu ar fi intervenit brutalitatea rupturii realist-socialiste. O culegere de proze scurte scrise între 1941 și 1997, reunite sub titlul Misterioasa dispariție a orașului din câmpie (2001), se situează în contiguitatea romanului, pe care îl prefigurează sau îl prelungesc
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
Soarele cel mic (1963), Duminica cuvintelor (1969), Trei iezi (1970), Codrule, codruțule (în colaborare cu Spiridon Vangheli, 1970), Mama (1975), Un verde ne vede (1976), Albinuța (1979). În 1970, împreună cu Spiridon Vangheli, realizează primul abecedar cu litere latine în Basarabia postbelică. Volumele sale sunt încununate cu Premiul „Iosif Glavan” al Komsomolului (pentru Versuri, 1965), Premiul de Stat al RSS Moldovenești (pentru Un verde ne vede), Diploma de Onoare „Hans Christian Andersen” (1988), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (pentru Albinuța
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
gusturi și artist în nuanțe, el își clădește o lirică trainică sub cupola adevărului. O poezie de mici cristale, care reflectă cu toate fețele imagini scumpe, contemplate parcă în genunchi, într-un gest de adorație. MARIN SORESCU În literatura română postbelică, poetul Grigore Vieru este mesagerul Basarabiei victimizate. Prin el s-a aflat că lumea românească dintre Prut și Nistru, intrată sub ocupație sovietică, n-a sucombat, continuând să-și vorbească limba și să scrie românește. [...] Poezia lui Grigore Vieru are
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
acțiuni critice, CNT, 1975, 32; Nicolae Manolescu, Necesitatea criticii și critica necesară, RL, 1975, 34; Liviu Leonte, Posteritatea lui Lovinescu, CRC, 1975, 36; Gheorghe Grigurcu, „Confruntări în critica deceniilor IV-VII”, F, 1975, 9; Marcel Pop-Corniș, O panoramă a disputelor criticii postbelice, O, 1975, 46; Negoițescu, Engrame, 193-194; Virgil Nemoianu, „Confruntări în critica deceniilor IV-VII”. Lovinescu și critica de azi, ST, 1976, 10; Negoițescu, Analize, 251-255; Șerban Cioculescu, „Între Aristarc și bietul Ioanide”, FLC, 1978, 44; Mircea Iorgulescu, Locul lui G. Călinescu
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
din urmă fragmentar, însemnări de călătorie etc.), Ion Agârbiceanu, D.D. Patrașcanu (cu nuvele și pagini din Viețile sfinților), Jean Bart (Cazul de la farul Olinca, Dincolo, peste Ocean, Prințesa Bibița), Constanța Marino-Moscu (Amintirile Caterinei State), Hortensia Papadat-Bengescu (doar în primii ani postbelici), Ionel Teodoreanu (La Medeleni, Bal mascat, Golia), Al. O. Teodoreanu (Neobositul Kostakelu, Inelul Marghioliței, O inspecție, Berzele din Boureni), Stejar Ionescu (Zâna fumului, Iubirea lui Dionis, Colecție, romanul Game), Demostene Botez (note de front, Victima, La nunta Tincuții, Obsesie, Domnul
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
noastre 38. În timp ce moralitatea și raționalitatea scădeau în importanță, simpla, nuda luptă pentru putere părea să ia amploare; în acest sens, relațiile internaționale deveneau din ce în ce mai deschis „politice” și, implicit, lipsite de milă. La începutul anului 1939, Morgenthau rezuma tendințele epocii postbelice și prevedea noul război ce avea să înceapă câteva luni mai târziu: Delimitările etico-legale ale sferei politice... au fost înlăturate de filosofiile politice și de practicile totalitare din ultimii ani. Sfera politică a devenit nelimitată; nu mai există nici o valoare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conferințe internaționale, în încurajarea predării și a cercetării și-n publicarea a sute de volume pentru a vindeca relele umanității în mod științific. Am fost recent martorii eforturilor de amploare depuse pentru a se găsi o soluție științifică problemelor lumii postbelice. Ele sunt ultimele, dar nu cele din urmă manifestări ale acestei tendințe intelectuale moderne 28. Epoca noastră se află mereu în căutarea pietrei filosofale, a formulei magice care, aplicată mecanic, va produce rezultatele dorite și va înlocui astfel, cu siguranța
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să protejeze în fața agresiunii integritatea teritorială și independența politică a tuturor membrilor Ligii”, articolul 10 al Pactului Ligii a recunoscut drept unul dintre scopurile înființării Ligii menținerea statu-quoului teritorial formulat în tratatele de pace din 1919. În consecință, în perioada postbelică, lupta în favoarea sau împotriva statu-quoului s-a purtat în jurul prevederilor teritoriale ale Tratatului de la Versailles și al garanției lor din articolul 10 al Pactului Ligii. Este coerent din acest punct de vedere ca principalele state revizioniste să-și întrerupă legăturile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
vizează o pacificare de acest tip trebuie să fie denumită, conform definiției noastre, imperialistă. Este imperialistă deoarece încearcă să înlocuiască statu-quoul de dinaintea războiului, când puteri aproximativ egale sau cel puțin nu foarte inegale se opuneau una alteia, cu un statu-quo postbelic, în care învingătorul devine stăpânul permanent al învinsului. Înfrângerea în război Tocmai acest statut de subordonare, intenționat a fi permanentizat, poate ușor să stârnească dorința părții învinse de a întoarce sorții, de a răsturna statu-quoul creat de victoria celuilalt și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu poate prezice cu siguranță care le-ar fi moralul în condițiile de privațiuni și dezintegrare care au domnit în diferitele țări beligerante din Europa și Asia în unele perioade din cel de-al doilea război mondial și în perioada postbelică. Nu se pot anticipa nici reacțiile britanicilor la repetarea experiențelor acestui conflict. O dată au rezistat în fața blitz-ului și a rachetelor V. Ar mai putea rezista încă o dată? Dar în fața unui atac nuclear? Întrebări asemănătoare pot fi adresate tuturor națiunilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Germaniei era la apogeu, se răspândise credința că dominația asupra Europei va dura la infinit. Când puterea ascunsă a Uniunii Sovietice a surprins lumea în 1943, Stalin a fost perceput drept viitorul stăpân al Europei și al Asiei. În epoca postbelică, monopolul american al armei nucleare a dat naștere concepției „Secolului American”, o dominație mondială bazată pe puterea de necontestat a SUA1. Rădăcina tuturor acestor tendințe ale credinței în caracterul absolut al puterii sau în permanența de la sine înțeleasă a unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acționeze pentru prevenirea folosirii Națiunilor Unite împotriva lor. Dar nu mai puteau conta pe folosirea organizației pentru promovarea propriilor interese. În timp ce influența Statelor Unite în cadrul Națiunilor Unite a suferit o scădere dramatică, cea a blocului sovietic a crescut. În primul deceniu postbelic, Uniunea Sovietică se afla practic într-o minoritate lipsită de speranță, atât în cadrul Consiliului de Securitate, cât și în cadrul Adunării Generale. În cadrul Consiliului de Securitate a putut, după cum am văzut, să se ferească de consecințele unor situații dezavantajoase, apelând la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu balanța clasică a puterii: prezența unui mare număr de state independente; cultura europeană comună; comprimarea geografică a sistemului internațional; absența armelor de distrugere în masă; libertatea de decizie a elitelor; prezența unui „element de echilibru”29. Date fiind schimbările postbelice din relațiile internaționale, Morgenthau încheie această discuție despre balanța puterii pe un ton pesimist, deoarece majoritatea dintre cele șase condiții clasice ale unei echilibrări de succes au fost anulate. De fapt, ținând cont de interpretarea inductivă detaliată a balanței europene
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Roman (1519-1558) și (sub numele de Carol I) rege al Spaniei (1516-1556). Carta Atlanticului - Declarație de principii generale, semnată de președintele Roosevelt și de primul-ministru Churchill în august 1941, explicând politicile naționale ale Statelor Unite și ale Marii Britanii referitor la organizarea postbelică a lumii; includea principiile autodeterminării naționale, al opoziției față de agresiune și al accesului egal la comerț și materii prime. Castlereagh, Robert Steward, marchiz de Londonderry, viconte - 1769-1822. Om politic britanic, membru al partidului Tory; ministru de Război (1805, 1807-1809); ministru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]