4,565 matches
-
poate obține decât după ce "obiectul" său este bine cristalizat 5? Dar cum se poate scrie, de asemenea, despre ceva care nu a existat niciodată, conform altor critici? Sau despre ceva care nu are nici un sens ("Ca și concept, în sine, postmodernismul este lipsit de orice înțeles." 6)? Sau despre un subiect despre care s-a afirmat că nu oferă nici un loc de critică și observație obiectiv, în afara lui, și care asimilează orice scriere în interiorul său, ca parte integrantă? În acest context
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a interogațiilor ridicate în multe din domeniile culturale, dar și ale vieții de zi cu zi fac din acest fenomen unul demn de luat sub lupa analizei serioase. Preluându-l pe Ihab Hassan, este momentul să facem trecerea de la tratarea postmodernismului ca neologism sau clișeu la cercetarea atentă a textualității sale. Modurile de scriere și tehnicile discursive utilizate de către reprezentanții unui curent vor reprezenta întotdeauna repere valoroase în vederea identificării presupozițiilor despre limbaj, semnificație, critică, societate. Studiul își propune să descrie o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
filosofia din spațiul francez, deși vor fi prezente multe luări de poziție și din alte câmpuri teoretice (critică literară, literatură, sociologie, arte etc.). Un alt punct al analizei, fără a putea însă să fie elucidată complet relația mult disputată modernism postmodernism, constă în identificarea unui număr cât mai mare de strategii și procedee discursive care au fost asumate ca fiind reprezentative pentru postmodernism, deși unele dintre ele pot să nu fie deloc originale, sau chiar să aparțină altor curente, ca avangardei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
etc.). Un alt punct al analizei, fără a putea însă să fie elucidată complet relația mult disputată modernism postmodernism, constă în identificarea unui număr cât mai mare de strategii și procedee discursive care au fost asumate ca fiind reprezentative pentru postmodernism, deși unele dintre ele pot să nu fie deloc originale, sau chiar să aparțină altor curente, ca avangardei sau chiar modernismului. Astfel, va fi valorizat mai mult tipul de întrebări care se vehiculează o dată cu acest concept decât conceptul în sine
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o dată cu acest concept decât conceptul în sine, astfel încât, retoric asumat, ne interesează mai mult cum se reflectă asupra acestui fenomen care se dorește a fi unul "autoreflexiv" și, bineînțeles, cum se scrie în interiorul său și despre el. În acest sens, postmodernismul va fi studiat în cadrul producerii de discursuri, pentru a putea extrage, pe de o parte, un nucleu de teme constitutive fenomenului, iar pe de altă parte, un set de caracteristici ale limbajului și practicii discursive postmoderne. Pericolele instituirii unor strategii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
astfel încât demersul va căuta să le identifice și să le explice. De ce a fost ales Jean Baudrillard drept exemplu pentru discursul de factură postmodernă? Pentru că, în general, a fost considerat un "simptom" al lumii în care trăim, un "profet" al postmodernismului, un intelectual provocator, cu o scriitură conectată atât la viteza schimbărilor teoretice, cât și a celor sociale, politice sau mediatice. De asemenea, discursul pe care l-a alcătuit oferă cel puțin două motive întemeiate de a-l considera tipic pentru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un intelectual provocator, cu o scriitură conectată atât la viteza schimbărilor teoretice, cât și a celor sociale, politice sau mediatice. De asemenea, discursul pe care l-a alcătuit oferă cel puțin două motive întemeiate de a-l considera tipic pentru postmodernism. În primul rând, Baudrillard a cercetat categorii relevante de teme și concepte, care au fost asumate de către postmodernism drept articulații importante ale fenomenului. Termeni precum simulare, hiperrealitate, strategie fatală, seducție etc. au intrat deja în vocabularul curentului, iar contribuția lui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sau mediatice. De asemenea, discursul pe care l-a alcătuit oferă cel puțin două motive întemeiate de a-l considera tipic pentru postmodernism. În primul rând, Baudrillard a cercetat categorii relevante de teme și concepte, care au fost asumate de către postmodernism drept articulații importante ale fenomenului. Termeni precum simulare, hiperrealitate, strategie fatală, seducție etc. au intrat deja în vocabularul curentului, iar contribuția lui Baudrillard la precizarea sensurilor lor a fost una semnificativă. În al doilea rând, scriitura baudrillardiană este în sine
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
deținând un tip special de discurs, care, în același timp, expune, dar și ilustrează concepte postmoderne în propriul text. Astfel, prin subiectele tratate și prin modalitatea în care le-a descris în actul scriiturii, Baudrillard a contopit în lucrările sale postmodernismul cu postmodernitatea, lucrările sale putând fi lecturate atât ca o filosofie a postmodernismului, cât și ca o filosofie postmodernă. Cazul Baudrillard va fi tratat fără admirație sau părtinire, interesându-ne în special de ramificațiile și semnificațiile scriiturii sale. În acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ilustrează concepte postmoderne în propriul text. Astfel, prin subiectele tratate și prin modalitatea în care le-a descris în actul scriiturii, Baudrillard a contopit în lucrările sale postmodernismul cu postmodernitatea, lucrările sale putând fi lecturate atât ca o filosofie a postmodernismului, cât și ca o filosofie postmodernă. Cazul Baudrillard va fi tratat fără admirație sau părtinire, interesându-ne în special de ramificațiile și semnificațiile scriiturii sale. În acest caz, scopul urmărit nu este acela de a realiza o monografie, ci, mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
-ne în special de ramificațiile și semnificațiile scriiturii sale. În acest caz, scopul urmărit nu este acela de a realiza o monografie, ci, mai degrabă, de a oferi exemple sugestive, bineînțeles, pe fundalul unei sinteze călăuzitoare prin opera sa. Despre postmodernism se poate scrie utilizându-se o scriitură postmodernă; pentru trăsăturile demersului de față, această strategie nu-și are locul. Prin urmare, am "violentat" lipsa de metodologie postmodernă, descentrarea sensurilor și repudierea sistemului prin aplicarea unui discurs care s-a dorit
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
metodologie postmodernă, descentrarea sensurilor și repudierea sistemului prin aplicarea unui discurs care s-a dorit cât mai sintetic și clarificator. Cu toate acestea, trebuie să acceptăm că postmodernii au dreptate măcar într-o privință: sensul este mult prea diseminat, trăsăturile postmodernismului sunt mult prea diverse pentru a putea crede că le putem surprinde printr-o asemenea tehnică. Prin urmare, recuperarea semnificației sale nu poate avea loc decât contextual, în micrologii cât mai evocatoare, în "petites histoires", care, paradoxal, ne și salvează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
diverse pentru a putea crede că le putem surprinde printr-o asemenea tehnică. Prin urmare, recuperarea semnificației sale nu poate avea loc decât contextual, în micrologii cât mai evocatoare, în "petites histoires", care, paradoxal, ne și salvează de la a transforma postmodernismul într-o metanarațiune. Partea I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
surprinde printr-o asemenea tehnică. Prin urmare, recuperarea semnificației sale nu poate avea loc decât contextual, în micrologii cât mai evocatoare, în "petites histoires", care, paradoxal, ne și salvează de la a transforma postmodernismul într-o metanarațiune. Partea I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
recuperarea semnificației sale nu poate avea loc decât contextual, în micrologii cât mai evocatoare, în "petites histoires", care, paradoxal, ne și salvează de la a transforma postmodernismul într-o metanarațiune. Partea I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor de rezolvat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
într-o metanarațiune. Partea I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor de rezolvat, ea deschide de la bun început un paradox, deoarece introduce în discurs un instrument care aparține modernismului (proiectul de periodizare, de distingere, triere, ordonare etc.), instrument ce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
instrument ce ar trebui aplicat fenomenului postmodern, care în mod esențial se opune acestui tip de "ordine". Tocmai de aceea un teoretician al curentului, Shapiro, a inventat termenul de "postperiodizare"7, de altfel un oximoron, pentru a indica faptul că postmodernismul eludează granițele stricte ale încadrărilor, oferind o alternativă modalității moderne de a gândi istoria. Dacă intenția este aceea de a considera postmodernismul mai mult decât "o lozincă" sau "un termen onorific", atunci acesta trebuie analizat din perspectivă diacronică, dar și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al curentului, Shapiro, a inventat termenul de "postperiodizare"7, de altfel un oximoron, pentru a indica faptul că postmodernismul eludează granițele stricte ale încadrărilor, oferind o alternativă modalității moderne de a gândi istoria. Dacă intenția este aceea de a considera postmodernismul mai mult decât "o lozincă" sau "un termen onorific", atunci acesta trebuie analizat din perspectivă diacronică, dar și sincronică, pentru a-i putea oferi, după cum sublinia Ihab Hassan 8, atât o definiție teoretică, cât și una istorică. Impunând o veritabilă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lozincă" sau "un termen onorific", atunci acesta trebuie analizat din perspectivă diacronică, dar și sincronică, pentru a-i putea oferi, după cum sublinia Ihab Hassan 8, atât o definiție teoretică, cât și una istorică. Impunând o veritabilă conștiință a pluralității, practic postmodernismul a redeschis și redimensionat problema periodizării, a modalității în care mai pot fi construite discursurile despre spațiu, timp, istorie și schimbare. Dintre multiplele accepțiuni care i s-au dat termenului perioadă istorico-culturală, paradigmă, stil, metodă, epocă unii critici ai fenomenului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pot fi construite discursurile despre spațiu, timp, istorie și schimbare. Dintre multiplele accepțiuni care i s-au dat termenului perioadă istorico-culturală, paradigmă, stil, metodă, epocă unii critici ai fenomenului consideră că poate cea mai importantă dintre ele este aceea a postmodernismului văzut drept epocă, deoarece această abordare deschide, la rândul său, o problemă esențială: problema teoretizării contemporaneității. Astfel, poziția adoptată de Richard Rorty, Linda Hutcheon, Calvin Schrag sau David Harvey în legătură cu această problematică este aceea conform căreia postmodernismul nu este o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este aceea a postmodernismului văzut drept epocă, deoarece această abordare deschide, la rândul său, o problemă esențială: problema teoretizării contemporaneității. Astfel, poziția adoptată de Richard Rorty, Linda Hutcheon, Calvin Schrag sau David Harvey în legătură cu această problematică este aceea conform căreia postmodernismul nu este o nouă paradigmă holistă, prin prisma căreia să se explice majoritatea fenomenelor și nici "nu poate fi folosit pur și simplu ca sinonim pentru contemporaneitate (cf. Kroker și Cook). Și nici nu descrie un fenomen cultural cu adevărat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ca sinonim pentru contemporaneitate (cf. Kroker și Cook). Și nici nu descrie un fenomen cultural cu adevărat internațional, întrucât el este în primul rând european și american (am în vedere ambele Americi)"9. Deși recunoaște că a folosit termenul de postmodernism în sensul dat de către Lyotard ca "neîncredere în metanarațiuni", Rorty se arată suspicios în fața periodizărilor și rupturilor radicale din interiorul culturii. În opinia sa, este riscant să crezi că schimbările din diverse domenii participă în același timp la o modificare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ce este sau ce se mai înțelege prin istorie?" (de altfel, una dintre diferențele clasice dintre postmoderni și antipostmoderni este chiar interpretarea divergentă în ceea ce privește istoria). Pentru John H. Arnold 11, orice încercare de a descrie modalitățile prin care istoria "răspunde" postmodernismului se lovește de multiplicitatea "istoriilor" ("histories") care se impun a fi discutate, pentru că "nefericitul termen postmodernism" strânge laolaltă teorii critice disparate, ce sunt incluse în tradiții conceptuale foarte diferite. Astfel, în viziunea sa, istoricii par a se fi dispus în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmoderni și antipostmoderni este chiar interpretarea divergentă în ceea ce privește istoria). Pentru John H. Arnold 11, orice încercare de a descrie modalitățile prin care istoria "răspunde" postmodernismului se lovește de multiplicitatea "istoriilor" ("histories") care se impun a fi discutate, pentru că "nefericitul termen postmodernism" strânge laolaltă teorii critice disparate, ce sunt incluse în tradiții conceptuale foarte diferite. Astfel, în viziunea sa, istoricii par a se fi dispus în trei grupuri: cei pentru care provocarea postmodernă a luat sfârșit, istoria încorporând deja acele elemente din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
strânge laolaltă teorii critice disparate, ce sunt incluse în tradiții conceptuale foarte diferite. Astfel, în viziunea sa, istoricii par a se fi dispus în trei grupuri: cei pentru care provocarea postmodernă a luat sfârșit, istoria încorporând deja acele elemente din postmodernism pe care le-a considerat de folos; cei pentru care postmodernismul a triumfat asupra istoriei, "anihilând-o"; și, poate cel mai consistent grup, alcătuit din istoricii care încă balansează între aceste două mari poziționări teoretice enunțate anterior. Deși "la urma
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]