5,805 matches
-
emoția senectuții și a fatalei singurătăți, a clipei finale, în urma căreia autorul va deveni „străbunul care încă mai promite”. Mascată în scenarii cu poantă, în surâsul blajin autoironic al înțeleptului pătruns de relativitatea celor omenești, în dispoziția colocvială și ludică, postura lirică a lui V. e, de fapt, proiecția unui spirit grav, vizitat de umbra corbului poesc și de implacabilul „Eheu, fugaces...” al lui Horațiu. Ca istoric literar, caută să restituie polemic în Coșbuc în căutarea universului liric (1980) chipul originar
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
de credință, creația fiind văzută ca esență a existenței și totodată reflex al timpului în mers, iar cercetarea literară ca „formă de viață”; V. crede că orice lucrare de sinteză presupune dedicare și o laborioasă pregătire. Exegetul investighează acumulările în postura unui „om de știință”, atent la condiționările de ordin extern, ca și la resorturile interioare. Deși nu a elaborat o istorie a literaturii concepută ca atare, acoperă prin studii autonome secolul al XIX-lea în cvasitotalitatea lui, iar din secolul
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
ajutorul, dar să nu minimalizeze controlarea acestora. Familia trebuie să asigure copilului bani de buzunar dar să nu exagereze. Încurajarea copilului de a fi ponderat în cheltuirea banilor îl va determina să-i prețuiască și nu-l va expune în postura de "copil de bani gata”. Familii care nu reprezintă un bun mediu de educație Familia descompusă în urma unui divorț sau a unui deces, condițiile de viață a copilului orfan de un părinte depinde de puterea de dragoste a acesteia; Familia
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
cu N. Chetraru, Ilie a străbătut spațiul geografic dintre Prut și Nistru, iar rezultatul a fost descoperirea a peste 200 de noi stațiuni paleolitice, multe dintre acestea fiind introduse în circuitul științific prin strădaniile sale de mai târziu. În această postură, de student-arheolog a fost remarcat de Profesorul P. I. Boriskovskii, Patriarhul arheologiei europene a Paleoliticului, cum l-am numit în 1980, cu ocazia unei vizite la Leningrad, la Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a URSS. La numai un
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
relație, putem afirma cu convingere că am evoluat, că am devenit mai înțelepți. De aceea, când comunicăm cu copilul nostru, este bine ca acesta să simtă că i se acordă atenție (că există tot timpul un contact vizual și o postură care să indice ascultarea), că nu are de ce să îi fit frică fiindcă spune ce simte și ce dorește. Cu alte cuvinte, să simtă că manifestăm respect față de persoana lui. Odată venită inițiativa comunicării din ambele părți, problema esențială care
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
înalți sau mai scurți (V. Chirica, M. Tanasachi, 1985, p. 526, fig. 30/1; D. Monah, 1997, fig. 168/1, 2, 4; 171/10) Așa cum am precizat mai sus, această statuetă reprezintă cea mai evidentă modelare a divinității feminine în postura de orantă, în cadrul ceramicii și plasticii antropomorfe feminine neo eneolitice. Dacă avem în vedere redarea, în manieră picturală, foarte stilizată, a acestui tip de reprezentare feminină pe ceramica eneolitică, vom constata că a existat un canon obligatoriu pentru evidențierea divinității-mamă
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
simple și de dimensiuni diferite, în funcție de importanța personajului și dimensiunea statuetei ce-l reprezintă” (Ibidem, p. 45). Este semnificativă identitatea intre numărul de tronuri și de statuete pictate (13). Se remarcă și faptul că statuetele pictate au fost modelate în postura șezândă, pentru a fi depuse pe tronuri, în cadrul ceremoniilor cultuale. Referitor la interpretarea părții superioare a tronurilor, mai ales primele trei, cu spătarele supraînălșate, noi considerăm că marginile acestora ar putea fi considerate mâinile divinității feminine în poziție de orantă
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
depuse pe tronuri, în cadrul ceremoniilor cultuale. Referitor la interpretarea părții superioare a tronurilor, mai ales primele trei, cu spătarele supraînălșate, noi considerăm că marginile acestora ar putea fi considerate mâinile divinității feminine în poziție de orantă, deși nu excludem nici postura de protecție masculină a spătarului, cu reprezentarea foarte stilizată a coarnelor, ca simbol al divinității masculine protectoare, așa cum constatăm în reprezentarea picturală din Grota Chauvet, Franța (datată la aproximativ 32.000-31.000 ani) (fig.10/3). La Isaiia, jud. Iași
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
sensibilitatea fiindu-i pecetluită de lacrima copilului de suflet al secolului al XX-lea. În Arhivele Golgotei (1990) se produce o schimbare la față, o înscriere a viziunii în registrul dramatic: îmbrăcat în costum de hidalgo medieval, poetul apare în postura lui Don Quijote, măcinând o făină tragică la morile secolului, „veac modern și preatârziu”, regăsit în imaginile amurgului și în sugestia tomnatică. Noul cavaler conferă melancoliei o notă întunecată, care se infiltrează, de altfel, în toate trăirile. E, de fapt, acum
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
de piață era de așteptat să fie însoțită de accentuarea inegalităților. Experiența statelor central-est-europene și ale Asiei Centrale a confirmat faptul că dimensiunile acestui fenomen depind, în mare măsură, de contextul și politicile naționale, economice și de venituri. Pornind din postura unei țări cu o distribuție a veniturilor dintre cele mai egalitare, România a cunoscut, de-a lungul tranziției, un salt semnificativ al indicatorilor de inegalitate. Scăderea generală a nivelului de trai s-a produs pe seama pierderii locurilor de muncă cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Spațiului are consecințe cel puțin la nivelul patternurilor de migrație (probabil o accentuare a caracterului circulatoriu al migrației clandestine pentru muncă) și al implicării/capacității de control a statului român asupra migrației românești clandestine, aflat acum, pentru prima oară, în postura de a impune condițiile ieșirii propriilor cetățeni din spațiul național. Măsura este însoțită și de o intensificare a activității instituționale legate de controlul ieșirilor și intrărilor în spațiul românesc. În aceeași perioadă, statul român își intensifică eforturile orientate în direcția
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care vor încerca să răspund -elevul care “predă” clarifică unele lucruri colegilor, la solicitarea acestora sau din proprie inițiativă; -elevii vor prezice împreună care e conținutul fragmentului următor iar rolul profesorului va fi luat de alt elev din grup. Această postură de profesor în care se află elevii diminuează distanța dintre profesor și elev. Metoda cubului: strategie de predare utilizată pentru studierea unei teme din perspective diferite. Se realizează un cub ale cărui fețe sunt acoperite cu hârtie de culori diferite
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
frică". Tonul vocii: chiar și cel mai asertiv mesaj își va pierde din semnificație dacă va fi exprimat cu o voce șoptită (aceasta va da impresia de nesiguranță) sau prea tare, fapt care ar putea activa comportamentul depresiv al interlocutorului. Postura: poziția corpului unei persoane asertive diferă de la situație la situație. Totuși, se apreciază că, în majoritatea cazurilor, subiectul trebuie să stea drept: nici prea rigid, pentru că aceasta exprimă o stare de încordare, nici prea relaxat, pentru că ceilalți ar putea interpreta
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
nu realizează ce se petrece. Model de antrenament asertiv în patru trepte: 1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal. Persoana asertivă trebuie să privească interlocutorul drept în ochi atunci când i se adresează și trebuie să se plaseze drept în fața acestuia. Adoptarea unei posturi care să exprime deschiderea și tratarea cu calm a interlocutorul. 2. Recunoașterea propriilor drepturi și efectuarea unor exerciții de luptă pentru obținerea acestora.Se prezintă o listă cu drepturi pe care acesta le-a uitat din cauza educației sau a experiențelor
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
materialelor. În ceea ce privește profesorul, alături de alte trăsături obligatorii, atenția este concentrată asupra comportamentului din două planuri: adică, comportamentul verbal trebuie să fie pe deplin în armonie cu comportamentul non verbal inconștient. Această conduită este exprimată prin fenomene paralingvistice precum gesturile, mimica, postura, privirea, care sunt foarte importante în comunicare. Totuși, simpla imitare a conduitei non verbale de către profesori nu are același efect; trăsătura obligatorie este sinceritatea, în același fel cum artistul este sincer în opera sa Un alt aspect al acestui principiu
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
reacțiile în funcție de dizabilitățile lor. exprime propriile nevoi, dar sunt incapabili să înțeleagă sentimentele, emoțiile, ideile și credințele celorlalți. O serie de persoane cu autism nu dispun de capacitatea de a transmite ori de a înțelege informațiile folosind gesturile, expresia facială, postura corpului, intonația vocii etc. Cei cu nivel funcțional crescut folosesc gesturile dar nu întotdeauna cele corespunzătoare. Autiștii cu un vocabular bun au limbaj elevat, un nivel concret de înțelegere și folosire a cuvintelor, o exprimare pompoasă. Unii sunt fascinați de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de l'Autriche-Hongrie, 1879-1914, Paris, vol. I, 1923, p. 40-47.</ref>. În toamna anului 1883 Regatul român a devenit, așadar, parte asociată a Triplei Alianțe, grație unor tratate directe și indirecte ce o plasau Însă În mod evident Într-o postură satelitară vizavi de cele trei Mari Puteri. Din numeroase considerente de ordin politic, militar, moral, și chiar juridic... România nu a fost niciodată acceptată pari passu În această alianță, În ciuda faptului că, la un moment dat, a solicitat În mod
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Sturdza a Îmbrățișat cauza românilor macedoneni după 1896, căutând un succes spectaculos În negocierile cu Poarta privind instituirea unui mitropolitul român pentru vlahii balcanici, și mai ales maniera furibundă În care Ion. I. C. Brătianu a susținut-o după 1902, din postura de ministru al afacerilor externe. „Pentru România - avea să noteze mai târziu În memoriile sale prințul diplomat Dimitrie I. Gr. Ghica, fost consul general al României la Salonic, la Începutul veacului XX - problema macedoneană reținea atenția guvernanților datorită cuțovlahilor, populație
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
pe deplin realizate dorințele lor. Andrássy Îi reiterase lui Brătianu faptul că Monarhia dualistă nu va declanșa un război pentru sudul Basarabiei, care de altfel era pierdut, precizând că o eventuală Împotrivire la hotărârile Congresului ar pune România Într-o postură ridicolă. Totodată, ne consilia a nu dezarma, Întrucât nu se știa ce va urma până la sfârșit. Reprezentantul Franței, Waddington, se dovedea a fi mult mai practic, ceea ce sugera și delegaților români, căutând a asigura ca despăgubirea să fie cât mai
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
comportamentelor umane sub formă de „conduită de atac”, care poate fi atât un comportament agresiv, ofensiv, cât și unul defensiv, sau, altfel spus, de „atac” și „contra-atac”. Pentru J.M.R. Delgado comportamentul agresiv se manifestă prin următoarele aspecte: a) manifestări externe: postură, gesturi, mimică etc.; b) un răspuns reciproc de apărare din partea, persoanei agresate, cu modificări neurovegetative (cardiace, vasculare, respiratorii, de tonus muscular etc.); d) modificări endocrino-metabolice (tiroidiene, suprarenale etc.). Psihanaliza (S. Freud) vede acest tip de comportament ca fiind rezultatul echilibrului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de originalitate, fiind o importantă sursă de cunoaștere a individului respectiv. După tipul de expresie, distingem mai multe aspecte ale acesteia: a) expresia verbală reprezentată prin limbajul oral, vorbit; b) expresia non-verbală în care sunt incluse următoarele tipuri: - expresia motorie (postura, mersul, pantomimica, mimica); - expresia grafică (scrisul); - expresia plastică (desenul, pictura, sculptura). Expresia are o valoare deosebit de importantă în psihopatologie, ea fiind prima formă de manifestare (mimica, limbajul) a unui bolnav în întâlnirea acestuia cu medicul. Prima impresie este dată de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și în activitatea imaginativă, manifestată prin următoarele: a) nici un mod de comunicare cum ar fi murmuratul comunicativ, expresia facială, gestica, mimica sau limbajul vorbit, b) comunicare non-verbală anormal de marcată, cu utilizarea privirii drept în ochi, a expresiei facile, a posturii capului, sau a gesturilor de a iniția sau modula interacțiunea socială, c) absența activității imaginative, cum ar fi interpretarea rolurilor de adulți, a unor personaje fantastice sau a animalelor, lipsa de interes pentru narațiuni referitoare la evenimente imaginare; d) anomalii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în locurile publice cum ar fi străzi, magazine, mijloace de transport (Marks). b) Fobiile sociale sunt definite ca reprezentând o teamă persistentă față de situațiile în care individul poate fi observat de altul, sau să se conducă, să apară într-o postură umilitoare etc. Cele mai frecvente forme de fobii sociale sunt următoarele: - teama de a vorbi sau de a se produce în public, - teama de a mânca sau de a bea în public, - teama de a scrie în fața altuia, - teama de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vital cu realitatea”. Bolnavul schizofrenic se izolează, manifestă o formă particulară de „închidere în sine” patologică, de factură autistă. 7) Tulburările din seria psihomotorie sunt de regulă reunite în sindromul catatonic și ele constau din următoarele: stupoarea catatonică, rigiditatea catatonică, postura catatonică și negativismul motor. 8) Tulburările de personalitate ale bolnavilor schizofrenici sunt constante și specifice. Ele au un mare polimorfism și constau din următoarele: - grimase, manierisme, bizarerii, - dedublarea personalității cu tulburări de imagine corporală și de identitate a Eului personal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
copil este legată de nevoile de creștere („rația de creștere”), pe când la adult este legată de nevoile de echilibru („rația de întreținere”). Catalepsie: tulburare psihomotorie a tonusului și inițiativei motorii din seria catatoniei. Cataplexie: pierderea bruscă a tonusului muscular, a posturii, cu căderea individului. Catatonie: sindrom psihomotor privind activitatea motorie voluntară, caracterizat prin episoade psihomotorii de stupoare, imobilism, negativism motor, stereotipii, flexibilitate ceroasă etc. Cenestopatie: halucinații sau pseudohalucinații cenestezice diferite, localizate la organele interne. Ciclotimie: psihoză afectivă bipolară, maniaco-depresivă, cu evoluție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]