2,352 matches
-
Africa, în India, China etc. Chiar și eschimoșii au povestiri asemănătoare. Se pare că „memoria colectivă” a umanității a conservat amintirea acestui diluviu universal. Un alt element însă ne obligă să corectăm această primă impresie pozitivă. Analiza acurată a narațiunilor potopului care au fost găsite în Mesopotamia - adică într-o cultură apropiată celei Israelului biblic - ne conduce la o concluzie foarte sobră: la baza acestor povestiri stă un fenomen foarte cunoscut în marile câmpii ale acestei regiuni. E vorba despre inundația
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
centrale. Uneori inundația este mai puternică. Arheologii au găsit într-un oraș al Mesopotamiei un strat de mai mult de 2 metri de noroi de pe urma unei inundații de proporții neobișnuite. În orice caz, e foarte dificil să identificăm numai „un” potop care să poată fi cel descris în Biblie: au fost multe în Mesopotamia. Prezența povestirilor asemănătoare în diferite părți ale lumii confirmă un singur lucru: istoria potopului face parte din patrimoniul religios universal. Nu există un „monopol” al Bibliei. Și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de proporții neobișnuite. În orice caz, e foarte dificil să identificăm numai „un” potop care să poată fi cel descris în Biblie: au fost multe în Mesopotamia. Prezența povestirilor asemănătoare în diferite părți ale lumii confirmă un singur lucru: istoria potopului face parte din patrimoniul religios universal. Nu există un „monopol” al Bibliei. Și din această rațiune e dificil să individualizăm un singur eveniment istoric care să fi putut sta la originea relatării biblice. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
e dificil să individualizăm un singur eveniment istoric care să fi putut sta la originea relatării biblice. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că povestirile biblice datorează mult celor din Mesopotamia. Asupra unor puncte există echivalențe surprinzătoare, precum arca, potopul, salvarea unei singure familii, trimiterea păsărilor la sfârșitul potopului și sacrificiul final. „Modelul” povestirii biblice îl constituie așadar, cu mare probabilitate, povestirea mesopotamiană sau o tradiție mesopotamiană și nu raportul exact al unei experiențe trăite. Suntem astfel din nou destul de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
să fi putut sta la originea relatării biblice. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că povestirile biblice datorează mult celor din Mesopotamia. Asupra unor puncte există echivalențe surprinzătoare, precum arca, potopul, salvarea unei singure familii, trimiterea păsărilor la sfârșitul potopului și sacrificiul final. „Modelul” povestirii biblice îl constituie așadar, cu mare probabilitate, povestirea mesopotamiană sau o tradiție mesopotamiană și nu raportul exact al unei experiențe trăite. Suntem astfel din nou destul de departe de o „povestire istorică” în sensul modern al
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
modern al cuvântului; ne aflăm însă în fața unei povestiri bogate din punct de vedere teologic. Din ce în ce mai mulți exegeți sunt convinși că întreg textul, cu diferitele sale componente, este o compoziție târzie. Israel a venit în contact cu povestirile mesopotamiene ale potopului în timpul exilului. Și le-a însușit și le-a adaptat nevoilor sale. În Biblie, protagonistul potopului este Noe, un personaj tradițional din „folklore”, cunoscut ca un om „drept”, în același fel ca Iob și Daniel (vezi Ez 14,14.20
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mulți exegeți sunt convinși că întreg textul, cu diferitele sale componente, este o compoziție târzie. Israel a venit în contact cu povestirile mesopotamiene ale potopului în timpul exilului. Și le-a însușit și le-a adaptat nevoilor sale. În Biblie, protagonistul potopului este Noe, un personaj tradițional din „folklore”, cunoscut ca un om „drept”, în același fel ca Iob și Daniel (vezi Ez 14,14.20; cf. Gn 5,29), și deci cel mai potrivit să-și asume acest rol. Povestirea încearcă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
rol. Povestirea încearcă să răspundă la o întrebare fundamentală apărută în epoca exilului: în ce condiții poate supraviețui universul? Cine sau ce va împiedica o catastrofă cosmică în să stare trimită lumea în neant? Pentru cel care percepe analogia dintre potop și exil, întrebarea capătă o conotație suplimentară și devine: „Oare vom trăi un sfârșit al lumii la fel ca acela al distrugerii Ierusalimului, jefuirii templului și sfârșitului monarhiei?”. Răspunsul la această întrebare este dublu. Partea cea mai veche a povestirii
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
povestirii care (în orice caz) este compusă în epoca exilică sau postexilică, sugerează că supraviețuirea lumii depinde doar de harul lui Dumnezeu care încheie o alianță necondiționată cu „dreptul” Noe și cu familia sa și promite să nu mai trimită potopul pentru a distruge „lumea” (Gn 6,18; 9,8-17). Semnul acestei alianței este curcubeul (9,12-17). Cu alte cuvinte, a fost de ajuns un singur drept precum Noe pentru a permite ca lumea să se salveze deoarece Dumnezeu a încheiat
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cultul este condiția de care depinde supraviețuirea lui Israel. Cele două răspunsuri sunt complementare. În timp ce primul insistă asupra harului divin, celălalt subliniază necesitatea inițiativei umane, în acest caz, a cultului. Un ultim element care merită menționat. Pentru Gn 6, cauza potopului trebuie căutată în inima omului. Ceea ce poate să pună în pericol existența însăși a universului este perversitatea inimii umane (6,5; cf. 8,21). Mai există un text care vorbește mai clar de „violența” care a invadat universul (6,11
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
În acel timp o cetate era întotdeauna prevăzută cu o citadelă (un „bastion” sau un „castel”). Povestirea biblică se sprijină mai mult pe aceste amintiri, decât pe un eveniment particular, ușor de individualizat. Cu alte cuvinte, ca și în cazul potopului, povestirea turnului din Babel descrie un eveniment „tipic” și „emblematic”. Cetățile grandioase și impozante ale Mesopotamiei, prin construcțiile lor colosale, au exercitat o mare fascinație asupra israeliților care, cu siguranță, nu cunoșteau ceva asemănător. Această scurtă anecdotă „demitizează” cu ironie
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
falimentului. Capitolul 3 Abraham și patriarhii, actori ai istoriei sau figuri legendare? I. Introducere: relatările patriarhale și începutul „istoriei lui Israel” Mulți autori consideră, pe bună dreptate, că povestirile din Gn 1-11, adică relatările despre creația lumii, Cain și Abel, potopul și turnul din Babel, aparțin nu atât istoriei, cât unei perioade care e prezentată drept anterioară istoriei propriu-zise. Cum aceste povestiri vorbesc în mare parte despre originea universului, nu pot fi „istorice” în sensul strict al cuvântului. Ele conțin în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
istoria medievală a românilor) și, spre stupefacția studenților, pe un ton furios, a ținut un curs despre curtea lui Ludovic al XV-lea și despre doamna de Pompadour, menționînd că Doamna de Pompadour spusese: Après nous le déluge ("După noi potopul"), și că potopul "acceptase invitația...". Asemenea paralele nu prea subtile cu evenimentele contemporane abundă în conferințele și editorialele lui Iorga 98 Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 85. Pompiliu Constantinescu a fost un critic deschis al lui Iorga. Tudor Vianu, op. cit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românilor) și, spre stupefacția studenților, pe un ton furios, a ținut un curs despre curtea lui Ludovic al XV-lea și despre doamna de Pompadour, menționînd că Doamna de Pompadour spusese: Après nous le déluge ("După noi potopul"), și că potopul "acceptase invitația...". Asemenea paralele nu prea subtile cu evenimentele contemporane abundă în conferințele și editorialele lui Iorga 98 Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 85. Pompiliu Constantinescu a fost un critic deschis al lui Iorga. Tudor Vianu, op. cit., p. 146 99
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1973, un grup de adepți ai pieței libere la Selsdon Park, În apropierea Londrei, pentru a discuta strategiile economice ale viitorului guvern conservator, acest flirt scurt și ambivalent cu propunerile mai degrabă moderate ale liberalilor a atras asupră-i un potop de ironii. Acuzat că Încearcă o Întoarcere la primitivismul neanderthalian al junglei economice, „omul de Selsdon” a trebuit să bată urgent În retragere. În deceniul următor, consensul politic britanic s-a destrămat nu din cauza confruntărilor ideologice, ci fiindcă nici unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
civilă la un nivel minim compatibil cu UE. Candidații, la rândul lor, au insistat (pe cât și-au permis) să li se dea asigurări că vor avea acces liber la consumatorii UE, Încercând simultan să Își protejeze piața internă de un potop al bunurilor și serviciilor superioare din Occident. Lupta era, evident, inegală. Dacă UE era de mult obiectul mărturisit al dorințelor estice, ipoteticii noi membri nu aveau nimic de oferit În schimb - doar o promisiune de bună purtare. și astfel s-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vie ca fiind o băutură civilizatoare. Asemenea religiilor păgâne din jur, tradiția biblică a sacralizat vinul și a făcut din el un dar al lui Dumnezeu (Geneza, 27: 28). Scriptura ne învață că utilizarea vinului nu era cunoscută decât de la Potop. Arca lui Noe (Noah în limba ebraică) a eșuat la 5165 m pe "muntele Ararat" (Geneza, 8: 4), în Armenia, situat în nordul Mesopotamiei, nu departe de lanțurile muntoase din Caucaz. Noe, "care era cultivator", după cum ne precizează Biblia, a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
este izvorul neînțelegerilor privind existența sau non existența morții naturale. Adesea la necropsia animalelor bătrâne se constată leziuni de intensitate minimă, cu care un animal tânăr sau adult ar fi supraviețuit. Dar proverbul “picătură strop cu strop face al marilor potop" poate fi aplicat și la patologia bătrâneții. Morfopatologul trebuie să ia în considerare și aceste amprente patologice lăsate de scurgerea vieții și să le interpreteze științific, ținând seama de importanță vitală a organului afectat cât și de vechimea și intensitatea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Cine sîntem, LA, 1988, 37; Ioan Holban, [„Linia de plutire”], „Moldova socialistă”, 1988, 212; Constantin Cubleșan, „Vămile”, ALA, 1991, 91; Mihai Cimpoi, Fenomenologia inerției, RL, 1991, 26; Dan Mănucă, Un romancier și trei personaje, LCF, 1991, 32; Nicolae Popa, Între Potop și Apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 220-224; Ioan Adam, Dincolo de oceanul Prut, „Vocea României”, 1994, 122; Laurențiu Ulici, Un prozator basarabean, RMB, 1994, 1 323; Vladimir Beșleagă, Linia Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
preocupată de relevarea dimensiunii tragice a absurdului, altfel decât la Becket și Ionescu. Obsesia spațiului Închis, unde omul este condamnat să fie un etern prizonier, este evidentă și În „Paraclisierul” (Catedrala În care nu vine nimeni) sau „Matca” (amenințată de potop) Iona este constrâns, Împotriva voinței sale, la un exil forțat În spațiul singurătății absolute. Marea este „rea” dar i se pare frumoasă, asemănătoare unei „placente”, iluzia libertății primare, aproape de inconștiența copilăriei. În Întunericul lumii, paradoxal este că Iona descoperă că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
față În față cu moartea. „Iona” este cel Închis În burta unui pește uriaș; „Paracliserul” este cel claustrat În interiorul unei catedrale - o reluare a mitului lui Manole din legenda „Mănăstirea Argeșului”; „Matca” reprezintă insul Închis Într-o casă amenințată de potop. Cu „Răceala” și „A treia țeapă”, Marin Sorescu părăsește universul mitologic și se apropie de istorie, de ipostazele particulare ale existenței. Autorul are meritul de a fi Încorporat filosofia În Întâmplarea istorică evocată. Evenimentele sunt astfel organizate, Încât sugerează idei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
disponibil ofițerii căsătoriți cu evreice, afară de cei cu mențiuni cu totul excepționale. p. MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE SUBSECRETAR DE STAT GENERAL DE DIVIZIE C. Pantazi AMR, fond 950-Cabinetul Ministrului, dosar nr. 265, f. 657. Documentul nr. 161 HUGHES BOGDAN 661 către POTOP 662 Rugăm ca prin Serviciul Pretoral să se cerceteze lagărele de prizonieri și ghetourile unde sunt cazați evreii spre a stabili: 1. Cum se face paza și dacă este suficient de tare pentru a acționa în caz când elemente inamice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
eliberat permis de port armă. D 39 X B / Nr. 24.164 din 23.XII.942 Șef de Stat Major General I. Arbore Șeful Secției II-a Lt. Colonel ss. I. Grosu 663 Grosu *) Adnotări: "2003 24/3 7.30"; "Potop. 24/3 ora 7.40. ss. indescifrabil". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 1128, f. 8. Documentul nr. 162 ROMÂNIA București, în 24 Dec. 1941 PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI SERVICIUL SPECIAL DE INFORMAȚII Nr. 12.914664 SECRET către
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
curs și va fi înaintată până la 7.III.a.c. COMANDANTUL CORPULUI 2 ARMATĂ GENERAL, N. Dăscălescu Delegatul Corpului 2 Armată Maior, Nicolicescu N. AMR, fond 1675-Comandamentul Militar Odessa, dosar nr. 166, f. 258-260. Documentul nr. 217 Fulger BOGDAN 831 către POTOP 832 La Nr. 16.955/1942833 Internații în număr de 1600 pleacă din Odessa în ziua de 2.III. orele 9; probabil vor sosi în ziua de 4.III. D.39.X.B. Nr. 22.831/A din 1.III
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Eugen Alecu, 228, 231, 233, 253, 281, 304, 364, 381, 394, 402 Popescu, Ioan St. (Jack), 121, 135, 185, 566 Popescu, Lică, 240 Popescu, Titus, 368 Popovici, Iulian, 421, 431, 437, 438, 443, 451, 452, 454, 472 Posmasanu (notar-primar), 369 Potop (indicativ), 383, 384, 474 Preda, Dumitru, 6 Predescu, Constantin vezi Constantin Dănulescu, 566 Principesa Maria (strada), 115 Prohorovscaia (strada), 407 Protopopescu, Dumitru Pache, 194 Puiu, Visarion (Victor), 774 Pungă, Constantin T., 167, 202 Pușchin (strada), 378 R Racoviță, Mihail, 840
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]