5,009 matches
-
mințile și inimile educatorilor”8; • G.R. Koopman: „Curriculumul este un baston cultural”9. Dar orice planificare riguroasă pentru desfășurarea unui proces instructiv-educativ poate fi numită curriculum? Dispune orice fel de școală de un curriculum? Iată opinia unuia dintre cei mai prestigioși specialiști în acest domeniu: • A.I. Oliver: „Curriculum înseamnă: - toate experiențele copilului și referințele științifice la când și cum vor avea loc aceste experiențe educaționale; - toate experiențele celui care învață într-o școală; - toate cursurile pe care o școală le oferă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățământul preuniversitar românesc. Principiile și normele de proiectare curriculară modernătc "Principiile și normele de proiectare curriculară modernă" Și în privința acestora există o convergență remarcabilă în lumea teoreticienilor și a specialiștilor în proiectarea curriculară. Reproducem în acest sens formulările unor personalități prestigioase în domeniu, pentru a argumenta afirmația anterioară și pentru folosul educatorilor practicieni din România. Însă aceștia vor putea observa, cu ușurință, că mai multe dintre principiile și normele care urmează nu au fost respectate - sau chiar au fost încălcate grav
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost un interpret lucid. El a publicat în 1969 studiul intitulat provocator The Practical: A Language for Curriculum 24. A fost sprijinit de NEA (National Education Association), precum și de Arno Bellack și Herbert Kliebard, care i-au promovat ideile în prestigioasa lucrare Curriculum and Education (1977)25. Schwab aducea curriculumului modern (pe care însă îl considera „tradițional”) trei acuzații grave. Prima consta într-o analiză a „stării actuale” a curriculumului și se încheia cu concluzia, lipsită de echivoc, că acesta funcționează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instituțiilor și decesul curriculumului moderntc "14.7. Seismul instituțiilor și decesul curriculumului modern" În această perioadă s-au tulburat apele în „instituțiile oficiale” ale educației americane. Totul a început cu tensiuni care s-au acumulat progresiv în cadrul ASCD, cea mai prestigioasă instituție de îndrumare și control al învățământului american. Luase naștere la 1 ianuarie 1946, prin fuzionarea NEA-DSD (National Education Association’s Departament of Supervisors and Directors) cu organizația independentă SCS (Society for Curriculum Study). La înființare, ASCD își propusese să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de lucru au fost anulate. S-a continuat cu o sesiune deschisă, „democratică”, în plen. Membrii conferinței au fost invitați să se angajeze în dialog. După mai multe ore de dezbateri în contradictoriu cu „invitații”, președintele ASCD, Muriel Crosby, membru prestigios al staffului districtual, recunoscut ca o mare personalitate a școlii în întreaga Americă, nu a mai putut răbda acuzele și injuriile. S-a declarat pe sine și pe ceilalți membri ai Comitetului Executiv ca fiind luați ostatici și a întrebat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
raporturilor dintre „adevărat” și „demonstrabil” în matematică. Au fost scoase la iveală câteva „imposibilități” ale matematicii: „imposibilitatea unei demonstrații de necontradicție absolută”; „incompletitudinea oricărei formalizări necontradictorii”; „imposibilitatea dezvoltării unui singur sistem de axiome pentru întreaga matematică” ș.a. Apoi, numeroase teorii prestigioase ale matematicii au fost „deconspirate” ca fiind vinovate teorii nedecidabile: „axiomatica aritmeticii” realizată de Peano; „sistemul Z”, propus de Hilbert și Bernais (pentru formalizarea aritmeticii numerelor întregi); „calculul predicatelor de ordinul unu”; „teoria numerelor raționale”; „teoria generală a inelelor”; „teoria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
A.N.: Prin urmare, ați făcut școala primară și apoi seminarul și pe urmă liceul din Galați. N.I.: Da, iar după terminarea liceului m-am înscris la Facultatea de Medicină din Iași. A.N.: Cum de ați ales Medicina? Era prestigioasă? Era o facultate grea... N.I.: Da, era o facultate grea, dar încă de mic am dorit să fac medicina. A.N.: A fost dorința bunicii? N.I.: Poate că da, dar poate că mai este și altceva. Prima amintire pe care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ilustrată în suplimentul literar-artistic „Ecart” și în „Caiete critice”. În 1998 publică o carte despre generația ’30, Mircea Eliade și Nobelul interzis, unde vehiculează teoria că, deși Eliade era cea mai îndreptățită personalitate postbelică pentru a obține în anii ’80 prestigioasa distincție, în acel moment s-a declanșat o adevărată campanie de culise împotriva sa. Acuzat pentru mai vechiul său „legionarism”, Eliade ajunge victima unei orchestrații nedrepte din umbră și a unor ciudate manipulări, fiind boicotat din cursa spre Nobel, ca
POP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288885_a_290214]
-
întoarcă în țară. Locuiește mai întâi în Marea Britanie, iar din 1978 în SUA, la Hollywood. Își continuă activitatea literară în limba engleză, publicând la început versuri - Boxes, Stairs and Whistle Time (1975), apoi romane, scrieri de nonficțiune. În urma absolvirii unei prestigioase școli de specialitate, The American Film Institute din Hollywood, scrie numeroase scenarii cinematografice, unele în colaborare cu soția sa, scenarista Iris Friedman. Regizează filmul Death of an Angel (1985), după un scenariu care îi aparține. După decembrie 1989 scriitorul vine
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
context cu totul schimbat, găsindu-și copila fată de măritat, iar pe tovarășii de luptă din tranșee ratați în grade diferite. Trama narațiunii, cea a amneziei (încercată pasager și într-o nuvelă, Morți fără cuvânt la înviere), cu o carieră prestigioasă în romanul european (începând cu Colonelul Chabert al lui Balzac), nu va face însă din Ochii strigoiului o carte memorabilă, deoarece tendința de verbiaj a scriitorului îneacă totul în discursivism, cel puțin ultimele două volume fiind un soi de rechizitoriu
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
să o sporească” (Cuvânt, 3/1942). Vladimir Streinu intenționează să publice mai multă literatură de imaginație și de idei, precum și critică literară. Și într-adevăr, în perioada cât a fost condusă de el, P.l. include în paginile ei cele mai prestigioase semnături. Rubrici: „Literatură”, „Probleme de artă”, „Istorie literară românească”, „Literatură populară”, „Istorie literară străină”, „Pagini clasice”, „Însemnări critice”, „Note, dări de seamă”. Cu poezie sunt prezenți Lucian Blaga (Mânzul, Răsărit magic, Veghe, Sfântul Gheorghe bătrân), Ion Pillat (Pândă, Iarnă târzie
PREOCUPARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
Oprescu, V.G. Paleolog, Ilie Purcaru, Mario De Micheli, André Frénaud, în timp ce Dinu Săraru inaugurează cronica teatrală. În numărul 2/1964 încep să colaboreze G. Călinescu (cu articole de „direcție nouă”), Tudor Vianu (eseu) ș.a. Ulterior se înregistrează și alte nume prestigioase: Al.A. Philippide, Traian Herseni, Edmond Nicolau. De la început revista vrea să cultive o gamă largă de genuri, cu accent pe poezia locală, reportaj, eseistică. În primii ani Miron Radu Paraschivescu este titularul rubricii „Corespondență”, pe care o transformă, începând
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
din fosta URSS, precum Efrosinia Dvoicenco- Markova, Mihail Fridman, Nicolae Romanenco, Victor Gațac, Iuri Kojevnikov (Moscova), Alexandru Sadovnik, A. Romaneț, Grigore Bostan, N. Bogaiciuc (Cernăuți), S. Semcinski (Kiev). Începând cu a doua jumătate a anilor ’80 se adaugă numele unor prestigioși cercetători din România, care, alături de personalități din domeniul lingvisticii, au contribuit în mod substanțial la sporirea nivelului științific al publicației: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, I.C. Chițimia, Constantin Ciopraga, Dan Mănucă, Dan Horia Mazilu, Ion Rotaru, Maria Platon, I. Oprișan, Gabriel Ștrempel, Mihai
REVISTA DE LINGVISTICA SI STIINŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
colonelului Lăcusteanu ca exemplu canonic al noii literaturi - scriitorul însuși atrăgând atenția, în prefața la Teze..., că „emfaza și verva excesivă” proprii unor articole sunt menite „obținerii, și cu silnicie, a audienței” -, ci dislocarea, posibilă doar prin comparație exagerată, a prestigiosului și strivitorului model cultural maiorescian: eforturile Junimii de a „organiza” și „înfrumuseța”, scrie P., ieșite din dezgustul față de „verbozitatea metisă” și „mahalagismul cultural” ale epocii postpașoptiste au condus, odată cu tendința de supraevaluare a „caligrafiei stilistice”, la „sacrificarea autenticului, a pateticului
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
o Scurtă proză („Lumina aurie, uleioasă și aromată...”), alegorică și onirică, două adolescente sunt două grațioase puellae, dacă nu docte, cel puțin enigmatice ca două tinere magiciene deținătoare de secrete. Procedeu important și aici, intertextualitatea vizează îndeosebi două spații poetice prestigioase: universul eminescian, exploatat ca termen de contrast (nota dureros-ironică a modelului desolemnizând discursul alienării), și universul bacovian, aflat la altă extremă a oboselii de a fi. În Tratat de oboseală M. își propune asumarea sentimentului inconsistenței. Dezamăgirea poetului se nutrește
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
incertitudinii etc. De aici, un efect mai curând decorativ, de litanie monoton-frapantă, liniștitoare în fond, admirată uneori, cu măsură, de comentatori tocmai pentru aceste însușiri. Poezia, vădind o incontestabilă capacitate de a prelua plauzibil o retorică și o recuzită ideatică prestigioase în epocă, pare în ultimă analiză autotelică, principalul ei sens fiind chiar consemnarea propriei elaborări. Ceea ce, în principiu, ar fi susceptibil să-i asigure o anumită savoare și mai ales legitimitate estetică, dacă ar lipsi insistența inadecvată a unei „măiestrii
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
ostentativă, corpul lor fiind saturat sau chiar supraîncărcat de trimiteri și referințe: „o tehnică de înșelare a cenzurii”, explică P., „de rătăcire a ochiului «prea ager» într-un hățiș menit să pună la adăpost afirmațiile prea dure îndărătul unor nume prestigioase, ca și cum impresia de consens astfel creată în jurul acestor afirmații le-ar mai fi atenuat cumva, prin supradeterminare culturală” (e de remarcat că o „justificare” asemănătoare producea un alt membru al grupului intelectual de la Iași, Sorin Antohi). Prefața la În răspăr
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
domeniu, coordonată de Ion Banu și Adelina Piatkowski. Tot cu texte din autori preplatonici a contribuit, în antologia Arte poetice. Antichitatea (1970), însoțind-o de un studiu introductiv și comentarii ce îi aparțin și unde adună, în tălmăcirea unor nume prestigioase (Constantin Balmuș, Constantin Noica, Gheorghe Guțu, Mihail Nasta, Ionel Marinescu), cele mai importante opere poetologice ale lumii vechi, unele transpuse pentru prima oară în românește. Același interes l-a arătat P. și în culegerea Proză istorică greacă (1970), în care
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
a deschis un drum în investigarea operei lui Mihai Eminescu, ca profesor a creat, la Cluj, o școală de tineri și meritorii exegeți ai poetului. Pentru aceasta a trebuit să pună de acord și să mobilizeze sincronic vocații eclectice - eminescolog prestigios, poetician cu fler analitic și imaginație speculativă, istoric literar rutinat, având o perspectivă „de sus” asupra vârstelor interioare ale literaturii române. Debutează în „Cercetări de lingvistică” (1966), cu studiul Concepția lingvistică a lui Aron Pumnul. A colaborat la revistele „Tribuna
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
la fobia socială sunt susținute de către lucrările de neuro-imagerie, care atestă realitatea neuro-anatomică funcțională a fobiei sociale (hiperactivitate amigdaliană, care depășește capacitățile de reglare a cortexului prefrontal), cât și normalizarea acesteia după tratament medicamentos însă mai ales după TCC. LeDoux, prestigios cercetător în domeniul neuroștiințelor, nu ezită să spună că terapiile de tipul TCC au efect deoarece „vorbesc amigdalei cerebrale”, prin intermediul exercițiilor de expunere care constau în a provoca o activare a amigdalei apoi în a o face să se conformeze
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
engleză la University of Cincinnati (1978-1979) și ulterior, din 1993, profesor de literatură la Catholic University of America din Washington DC, ocupând și alte poziții științifice: consultant al unor edituri, fundații și centre de cercetare, component al unor echipe redacționale prestigioase, coordonator de reuniuni internaționale specializate, membru în organismele de conducere ale Asociației Internaționale de Literatură Comparată. Debutează la revista „Teatru” în 1961, primele intervenții în presă ale lui N. fiind sau un ecou, sau o replică față de conjunctura literară a
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
elementare. Totuși, costurile potențiale care ar decurge din neglijarea sau nerespectarea lor sunt mari. Cercetarea empirică depinde în mare măsură de cantitatea, calitatea, validitatea și siguranța datelor cercetătorului. I. Operaționalizareatc "I. Operaționalizarea" Să analizăm următoarea afirmație, făcută într-o revistă prestigioasă de științe politice: Se crede, în general, că variația în... votarea din Congres este determinată în mare măsură de starea de sănătate a economiei naționale... Prezentul studiu sugerează interpretarea conform căreia s-ar putea să nu existe la un nivel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
asupra analizei a trei contribuții recente ale unor reprezentanți de frunte ai Departamentului de Sociologie din cadrul Universității din Chicago. Pentru a răspunde la Întrebarea dacă există doar o singură școală sociologică la Chicago, dacă ceea ce se Întâmplă astăzi la această prestigioasă universitate este continuarea tradiției fundamentale, cu adaptări la realitatea socială a zilelor noastre, sau avem de-a face cu inovații ideatice radicale, propunem trei exemple tranșante: studiul lui Laumann și Michael (2001) este nu numai o dovadă excelentă a Îmbinării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
elegantă, mai puternică și mai satisfăcătoare din punct de vedere intelectual dintre toate teoriile științifice. Teoria relativității a revoluționat gândirea științifică prin negarea existenței unui timp absolut, stârnind un ecou uriaș în toată lumea, fiind discutată în contradictoriu în cele mai prestigioase centre științifice că și în cercuri mondene sau în săli de conferințe pentru marele public. A fost combătuta cu vehemență de unii, dânduse dovadă de cunoaștere superficială. Epoca ce a urmat a fost marcată de interesul pentru această teorie, considerată
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
profesor la Facultatea de Limbi Străine a Universității din București. În 1968 devine membru al Societății Internaționale „Dostoievski”, iar din 1997, președinte al acesteia. Publică, în colaborare, cursuri universitare, precum și numeroase articole, studii și eseuri de specialitate în reviste literare prestigioase. A semnat traduceri din scrierile lui Asztalos István, Sütő András, Sorin Titel și F.M. Dostoievski. În intenție, studiul Poetica lui Dostoievski (1987) este unul polemic, K. încercând să le răspundă celor care îl consideră pe scriitorul rus doar un investigator
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]