6,389 matches
-
Închidere. Poate mai important decât asta era ca responsabilii politici și instituționali să spună răspicat: Strategia Lisabona a fost un eșec sau, măcar, nu și-a Îndeplinit obiectivele. Se trece foarte ușor peste aceste lucruri, iar criza este folosită ca pretext, și nu ca o consecință. Oricum, din formularea noii strategii, rezultă o abordare mult mai structurată și realistă, o aplecare mai mare spre esența obiectivelor propuse, și nu numai spre formă. Faptul că documente de o importanță deosebită, precum Small
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
în măsură să guverneze cu ceilalți. De multe ori aspectele dialectice preiau întâietatea în discursul personajelor. Aceasta a făcut ca, încă din Antichitate, dialogul să fie pus în categoria celor logice. Și pare că, pe alocuri, Platon se folosește de pretextul definirii omului de stat pentru a teoretiza principiile de definire a unui lucru. Însă cum altfel decât făcând un exercițiu paralel cu cel al simțului comun putem verifica raționamentul? Începutul este dat (un domeniu de maximă generalitate, știința), finalul este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
obiect al reflecției. Mitul e amenințat așadar pe de o parte de căderea în anecdotic (de transformarea lui în simplă poveste), pe de alta de subordonarea lui unui discurs „despre...” în care funcția lui se reduce la aceea de obiect (pretext) al unor interpretări amenințate cu deriva în psihologic (și, implicit, în relativ). Ceea ce încearcă Platon - prin „transformarea mitului în religie” (p. 132) eminamente morală - este tentativa de a reînvesti mitul ca liant comunitar. Prin această transformare, cuvântul mitului devine asumat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
depind celelalte valorizări, incluzând-o pe aceea a manipulărilor genetice.” Care este, la drept vorbind, esența acestor manipulări și care pot fi consecințele lor imediate la nivelul cotidianului? Ne lovim aici de ceea ce s-ar putea numi paradoxul suprainformării. Sub pretextul că informează, imaginile vin spre om în flux continuu și alert. Posibilitățile noastre de a procesa cantități mari de imagine scad însă exponențial. Omul renunță să filtreze și se reorientează conceptual dinspre calitatea procesării informației spre cantitatea acumulării de date
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
adevărul.” (Aristotel) Dar Însuși Platon spusese: „Nu trebuie să se respecte omul mai mult decît adevărul”. * „Nu există ceva mai urît decît a afirma Înainte de a cunoaște.” (Cicero) Însă, pentru cel care o face, prejudecățile sînt mai importante decît faptele... * „Pretextul obișnuit al celor care fac nenorocirea altora este că le voiesc binele.” (Vauvenargues) Există uneori, Într-adevăr, o bună intenție din start, și atunci putem acorda o circumstanță atenuantă pentru situația nedorită cînd, În locul binelui așteptat, rezultă răul. Însă, de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
rând. Și în tot acest timp, foametea și epidemiile de ciumă pustiesc Europa. Creștinii își continuă și ei expansiunea și își înăspresc dominația. Adepții lui Pierre Valdo îvaudois, valdeenii), manicheenii și puțin mai târziu, catharii sunt arși pe rug sub pretextul că au îmbrățișat niște doctrine eretice. în 1324, Bernard Gui redactează un Manual al inchizitorilor pe care Nicolau Eymerich îl remaniază și desăvârșește în 1376. Ereticul este definit ca un individ care se opune unei prevederi a credinței îSfânta Treime
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prin însăși starea sa - iar cerul se află taman pe pământ... Nu-i deloc de mirare, așadar, că Bisericii nu-i plac năstrușniciile acestui adept al Spiritului Liber! A legitima furtul, ba chiar și un anume fel de prostituție, sub pretext că Scripturile susțin preeminența sărăciei, iată o chemare la ordine pe care oamenii legii creștine n-o pot auzi fără să reacționeze... Când Willem Cornelisz moare, în 1253, anul în care Robert de Sorbon fondează viitoarea Sorbonă, reducerea lui la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al lui Beccaldi utilizat ca pseudonim... De-a lungul secolelor, această stratagemă intelectuală - necinstită - se construiește cu prețul unei uitări, al unei tăgăduiri, al unui dispreț pentru discursul creștin din finalul lucrării și devine, după cititorii ei - universitari, adesea... - un pretext, o comedie bufonă, un artificiu retoric pentru a masca violența pledoariei epicuriene. Valla libertin, Valla ateu, Valla materialist, Valla epicurian, dar niciodată Valla creștin - un titlu revendicat totuși de la o carte la alta! Cum să escamotezi mai bine o gândire
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mânca și de a bea bine... Epicurian, Erasmus este mai mult în spiritul Cercului campanian decât în litera Magistrului din Samos. 10 Cuvântul și carnea. între un picioruș de potârniche și o felie de pepene verde, anumite lecturi servesc ca pretexte ale unor schimburi de idei și dezbateri. Poți mânca în același timp, precizează Eusebiu - lăptuci și ouă, adăugați-le și pe acestea în meniu! Apoi cei nouă comeseni discută, plecând de la tematici propuse prin intermediul unor extrase, despre: calitățile unui bun
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a induce și a solicita un contra-dar creștin: el dorește să dezvolte la Timotei înțelepciunea la care a ajuns deja și-i dă o cărticică, o culegere de proverbe ale lui Solomon; lui Sofronie îi oferă un ceas dalmat sub pretextul de a-i permite, întrucât este econom, o mai bună folosință a timpului său; deloc naiv, interesatul înțelege că Eusebiu îi aduce aminte leneșului de exactitate...; Teofil se alege cu Evanghelia lui Matei, ca să-i întărească dragostea lui de Dumnezeu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
i-au adus conversația cu oamenii inteligenți sau timpul petrecut în compania unor femei frumoase și cinstite. Neagă că materia cărții sale ar constitui-o alte cărți. Lecturile, citatele nu constituie structura și armătura gândirii sale, ci doar ocaziile ei, pretextele și factorii ei declanșatori. Bibliotecilor el le preferă viața, cărților - existența, plimbările pe jos sau călare pe câmp, în natură, vizitele făcute pământurilor și oamenilor săi. Nu găsim în „librăria” sa operele complete ale lui William Occam. Faptul că se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a întreprinderii: el se adresează hârtiei; nu dă lecții ci povestește; mărturisește că munca lui se aseamănă cu o conversație liberă. Fără îndoială, ar fi preferat un interlocutor în stare să-i primească așa cum se cuvine scrisorile, un Lucilius, ca pretext al organizării gândirii sale. Pentru că nu are așa ceva, își vorbește sieși și, verbalizând, formulează: căutând, găsește. Vocea generează o euristică, „librăria” devine cabinet; preumblarea în acest spațiu închis și limitat creează o logică hipnotică; cărțile citite și citatele scoase din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
religia catolică, apostolică și romană, că speră să moară în această credință; la cealaltă extremitate, alții subliniază simpatiile lui pentru Reformă: și atunci cum interpretăm faptul că Montaigne a renunțat să includă cartea lui La Boătie în Eseurile sale, sub pretext că ar favoriza un partid a cărui existență reprezintă un progres pe calea negării lui Dumnezeu? Cum trebuie citite pasajele în care noutățile susținute de Luther sunt prezentate ca niște maladii susceptibile de a ucide corpul catolic? în altă parte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să rămână privilegiul bărbaților, ar fi suficient ca soțiile să fie discrete; în sfârșit, el elogiază tandrețea în intersubiectivitatea sexuală... Ce s-ar putea spune mai mult? Mai ales în acea epocă în care creștinismul trimitea femeile la rug sub pretextul ipocrit al conlucrării cu diavolul... Lucrul de care Montaigne se teme, din partea femeilor - dar el trebuie luat în considerație în orice tip de relație - este capacitatea lor de a diminua forța bărbaților, amenințarea pe care o reprezintă ele pentru libertate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu ceea ce spun despre el Platon și Xenofon. Până și Aristofan, în Norii, își bate joc de un Socrate platonizat, cu nasul pierdut în cerul ideal al cucilor... Asemeni lui Zarathustra, Socrate evoluează ca un personaj conceptual, o figură, un pretext, o creație a spiritului, departe de modelul său în carne și oase, căruia i se asociază un discurs posibil opus celui al personajului istoric. Tot așa, Diogene și Aristip funcționează și ei ca niște personaje conceptuale: unul exprimă cinismul, celălalt
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu atât mai mult când e vorba de adepții idealului ascetic cărora nu le plac nici trupul, nici dorințele, nici pulsiunile, nici plăcerea și își transformă propria incapacitate de a trăi într-un trup fericit în resentiment generalizat machiat cu pretextele universalului. -3- Ura față de luciditate. Lucrețiu plătește pentru extrema lui luciditate cu un delir pe seama numelui său. Ceva obișnuit... Nu-s deloc îndrăgiți cei care sfâșie vălul, risipind iluziile pe care cea mai mare parte a oamenilor își construiesc măruntele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
formă, cea a cuplului ce trăiește o poveste în care se întoarce spatele dezlănțuirilor furioase ale pasiunii pentru a edifica o existență în comun. Paginile vehemente, dar și ironice și lucide ale filosofului consacrate iubirii-pasiunii furnizează din câte se pare pretextul pentru legenda fabricată de Ieronim despre un Lucrețiu vrăjit printr-un filtru, ajuns nebun și punându-și capăt zilelor la o vârstă la care oamenii dispun din plin de mijloacele lor fizice și intelectuale. Nu pare obligatoriu să fi fost
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-l iubești pe cel despre care spui că-l iubești dacă mai întâi cauți efectele produse de el în privirea celorlalți. Dorința mimetică presupune disprețul unui al treilea, utilizat ca un mijloc de a pune în valoare, o ocazie, un pretext. Lucrețiu vrea o femeie iubită pentru ceea ce este, și nu pentru ce reprezintă. Ceea ce este... adică? Nici locul pe care-l ocupă în societate, nici ficțiunea după care se modelează pentru a corespunde cu ceea ce așteaptă bărbații de la ea, ci
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poeții elegiaci - Catul, Tibul, Properțiu -, dar și despre Vergiliu, Ovidiu și formulele lor epicuriene, a se vedea Paul Veyne, L'Elăgie Ărotique romaine. L'amour, la poăsie et l’Occident, Seuil. Demontare inteligentă și strălucită a procedeului elegiac: femeia ca pretext al textului... Foarte puține lucruri despre Philodemos din Gadara! Nimic despre Metrodoros... Nicio traducere franceză din unul sau din celălalt... Textele primului sunt editate în germană, italiană, dar nu și în franceză... A se vedea Marcello Gigante, La Bibliothèque de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se situează pe un continuum între poziția de negare a existenței unei Școli „idealiste” unitare (Peter Wilson sau Cameron Thies) și eforturile de recuperare a „adevăratului” liberalism internațional din perioada interbelică (Osiander). În ultima parte a acestui capitol, voi folosi pretextul prezentării literaturii revizionist-recuperatorii cu scopul de a îmbogăți cunoașterea acestui moment definitoriu pentru relațiile internaționale prin accesarea câtorva raționamente interne care adeseori sunt ignorate. Internaționalismul liberal interbelic - o arheologie revizionistă a raționamentelor „idealiste” Istoria convențională a teoriei relațiilor internaționale ce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
III de studii au fost transferați la alte secții (filosofie, istorie etc.), iar profesorii exilați la alte catedre. Au rămas câteva laboratoare de psihologie din rețeaua transporturilor auto și feroviare alături de cele, puține, din diferite ramuri industriale. În 1982, sub pretextul că cercetările în meditația transcedentală, inițiată în cadrul Institutului de Psihologie din București, subminează ordinea publică și constituie o conspirație împotriva ideologiei comuniste, Ceaușescu a ordonat desființarea Institutului, trimiterea cercetătorilor și profesorilor universitari implicați în activitățile acestuia la „munca de jos
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
răspândire extraordinară, când au apărut o serie de cărți de referință, iar psihologii români, prezenți la diferite sesiuni științifice naționale și internaționale se făceau remarcați prin lucrări bine fundamentate științific și practic, într-un astfel de moment, în 1982, sub pretextul că cercetarea asupra meditației transcedentale a Institutului de Psihologie al Academiei reprezintă o „conspirație menită să submineze ordinea publică”, Ceaușescu a interzis predarea psihologiei în școli și universități, catedrele au fost restructurate în mod drastic, Institutul de Psihologie a fost
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o aibă poezia. Rămăsesem cu părerea că proza și comediile lui Alecsandri rezistă mai bine decât poeziile. Le-am recitit, atâta cât m-a ținut răbdarea, și nu am putut reține mare lucru. Unele din comedii poate că ar fi pretexte de spectacol amuzant, printr-o interpretare inteligentă, dar numai mizând pe parfumul vestigiului (mai ales lingvistic). Dar, cum spuneam, Alecsandri era foarte talentat: era, cum se zice, “înzestrat de la natură”. E tipul exemplar al literatului care găsește oricând motiv de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și cât sens trebuie să fi conferit ele existenței! Chateaubriand spune într-un loc din Mémoires d’outre-tombe acest superb adevăr, demn de revendicările autorului: les gens prudents trouvent de l’imprudence dans ceux qui cèdent à l’honneur. Sub pretextul, îndeobște rentabil, dar nu totdeauna, al unei rațiuni utilitare, al unui pragmatism dictat de luciditate și de simțul realităților, sunt priviți cu batjocură și dispreț cei care vorbesc de onoare, de iubire, prietenie, sacrificiu etc. „Vorbe mari”, se spune. E
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
un obiect imaginar În urma unui parcurs interior ce nu admite comparație. Neputința de a avea acces la text nu face astfel decât să accentueze caracterul proiectiv al lucrării, care devine receptaculul fantasmelor celor doi. Jorge face din cartea lui Aristotel pretextul angoaselor sale În fața problemelor Bisericii, iar Baskerville vede În aceasta un element suplimentar În gândirea lui relativistă asupra credinței. Fantasme care au cu atât mai puține șanse să coincidă, dacă exceptăm cazul unei iluzii Împărtășite, cu cât nici unul dintre cei
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]