3,419 matches
-
din 1991, atât timp cât a fost receptată în sistemul constituțional actual. ... 66. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, a statuat că semnificația noțiunii de „previzibilitate“ depinde într-o mare măsură de conținutul normei juridice despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. În același sens este și jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 316
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
de a se perfecționa și forma continuu pe perioada exercitării funcției, iar unul dintre pilonii formării este chiar cunoașterea și înțelegerea actelor normative pe care le aplică. De aceea, nu se poate susține că textul criticat induce o lipsă de previzibilitate în cadrul normativ existent sau că ar conduce la o insecuritate juridică. Din contră, clarifică, din perspectiva conținutului constitutiv/ elementelor de tipicitate a infracțiunii de abuz în serviciu, implicațiile obligațiilor rezultate din actele normative primare adoptate înainte de Constituția din
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
2017, paragraful 45, Curtea a constatat necesitatea complinirii de către legiuitor a omisiunii legislative constatate, sub aspectul valorii pagubei sau intensității/gravității vătămării drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice în vederea asigurării clarității și previzibilității normei penale examinate. În același sens, Curtea menționează Decizia nr. 217 din 9 aprilie 2019, precitată, paragrafele 68 și 69, Decizia nr. 35 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii“. De asemenea, în ce privește reglementarea infracțiunii de neglijență în serviciu, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la omisiunea introducerii unui prag valoric pentru pagubă și omisiunea reglementării unei anumite vătămări a drepturilor sau a intereselor legitime ale
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
judecătorești). Cu alte cuvinte, Curtea constată necesitatea complinirii de către legiuitor a omisiunii legislative constatate, sub aspectul valorii pagubei sau intensității/gravității vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice în vederea asigurării clarității și previzibilității normei penale examinate. “ Mai mult, prin Decizia nr. 858 din 14 decembrie 2017, Curtea a reafirmat obligația ce cade în sarcina legiuitorului de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea infracțiunii
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și ale art. 47 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 11. Sunt încălcate, în opinia autorilor excepției, și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind previzibilitatea legii, în condițiile în care interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție dispozițiilor art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011 nu este aplicabilă decât în situația în care reclamant este angajatorul. Invocă cele reținute de Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 513 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279426]
-
din 4 iunie 2019, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la cerințele de claritate și previzibilitate a legii. ... 12. Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 580 din
DECIZIA nr. 513 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279426]
-
ca fiind momentul de referință în ceea ce privește data de la care începe să curgă termenul de prescripție a dreptului la acțiune în situația cererilor de plată a unor despăgubiri, nu prezintă vicii pe tărâmul exigențelor vizând claritatea și previzibilitatea legii. În ceea ce privește distincția dintre titularii dreptului la acțiune în răspundere patrimonială, angajator sau angajat, instanța reține că, în concret, curgerea termenului de prescripție a dreptului la acțiune prevăzut de norma criticată nu poate fi influențată de opțiunea
DECIZIA nr. 513 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279426]
-
bani necuvenite, nu marchează începutul termenului de prescripție extinctivă a acțiunii pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului. ... 18. Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor articole din Constituție: art. 1 alin. (5) în componenta sa privind previzibilitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 care consacră accesul liber la justiție și art. 24 referitor la dreptul la apărare. De asemenea, susțin că sunt încălcate prevederile art. 20 raportat la art. 6 privind dreptul la un
DECIZIA nr. 513 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279426]
-
aceeași ipoteză legală însă, respectiv teza întâi din art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011, ambele părți ale raportului juridic se află în situații identice. ... 26. În sfârșit, în ceea ce privește critica referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a reglementării, Curtea constată că autorii excepției invocă faptul că prin Decizia nr. 19 din 3 iunie 2019 Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nu a precizat că această decizie este aplicabilă
DECIZIA nr. 513 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279426]
-
următoarele cazuri: (...) d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei. “ ... 15. Autorul excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la claritatea și previzibilitatea legilor și art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, anterior pronunțării încheierii de sesizare de către Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 585 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279487]
-
cerere de prelungire să poată fi judecată într-un termen de 30 de zile, indiferent că în aceste perioade sunt cuprinse măsura arestului preventiv, măsura arestului la domiciliu sau ambele măsuri. Consideră că norma criticată este lipsită de claritate și previzibilitate, iar depășirea perioadei de 30 de zile în care cele două măsuri au coexistat fără a se suprapune până la judecarea unei cereri de prelungire a măsurii reprezintă o încălcare a dreptului inculpatului de a compărea în termenul prevăzut de
DECIZIA nr. 584 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279488]
-
legislativă pentru elaborarea actelor normative și aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... 7. Ca motive de neconstituționalitate intrinsecă, autorul susține contrarietatea dispozițiilor de lege criticate cu art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, invocând nerespectarea accesibilității și previzibilității legii, cu consecința încălcării dreptului la apărare. Prin modul deficitar de redactare a prevederilor art. 87 din Legea nr. 161/2003, în general, și ale 87 alin. (1) lit. d) și g), în special, se evidențiază lipsa de precizie și claritate
DECIZIA nr. 627 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256800]
-
privind Statutul aleșilor locali. Acest paralelism legislativ în materia incompatibilităților și a conflictelor de interese, precum și în materia administrației publice locale nu respectă principiul legalității, conducând la încălcarea principiilor securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, așa cum rezultă și din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că problema incompatibilităților privind aleșii
DECIZIA nr. 627 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256800]
-
Guvernului nr. 8/2008. ... 20. Referitor la prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut clar și predictibil, care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate care intră în conținutul principiului legalității consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Textul de lege criticat prevede foarte clar că se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 cuantumul
DECIZIA nr. 628 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256801]
-
un proces echitabil, dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, libertatea individuală, libera circulație, viața intimă, familială și privată, inviolabilitatea domiciliului și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. În acest sens, invocă lipsa de claritate și de previzibilitate a dispoziției criticate, ca urmare a necorelării acesteia cu prevederile art. 342-348 din Codul de procedură penală, care stabilesc obiectul procedurii de cameră preliminară și, implicit, competența judecătorului de cameră preliminară. Astfel, deși, potrivit art. 342 și următoarele din Codul
DECIZIA nr. 23 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256749]
-
judecată, instituită prin prevederile art. 341 din Codul de procedură penală, nu are, în afara judecătorului de cameră preliminară, niciun element comun cu procedura camerei preliminare, prevăzută de dispozițiile art. 342 și următoarele din acest cod. Prin urmare, lipsa de previzibilitate și de claritate invocată în susținerea excepției de neconstituționalitate nu se susține. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate aduc atingere liberului acces la justiție și dreptului la apărare, deoarece permit judecătorului de cameră preliminară ca
DECIZIA nr. 23 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256749]
-
procedură penală, astfel că, atunci când identifică vreunul dintre cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, trebuie să dispună o soluție de neurmărire sau netrimitere în judecată. ... 23. Referitor la critica privind lipsa de claritate și de previzibilitate a dispozițiilor de lege criticate, ca urmare a lipsei de corelare a acestora cu prevederile art. 342-348 din Codul de procedură penală, Curtea observă că procedura plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, instituită prin dispozițiile art. 340
DECIZIA nr. 23 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256749]
-
art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală - nu trebuie circumscrise acestor din urmă prevederi de lege, ci urmează calea instituită de normele care le reglementează. Prin urmare, nu poate fi reținută nici critica cu privire la lipsa de previzibilitate și de claritate a dispozițiilor art. 341 din Codul de procedură penală, acestea neaducând atingere prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. ... 25. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 22, 23, 25, 26, 27 și 52 din Constituție
DECIZIA nr. 23 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256749]
-
în condiții necorespunzătoare, sau unui deținut aflat în infirmerie sau spital nu i se recunoaște ope legis posibilitatea de a i se analiza condițiile de cazare din locurile menționate. Apreciază că prevederile criticate se caracterizează prin lipsa de claritate și previzibilitate și creează o situație discriminatorie. Raportat la aceste considerații, instanța apreciază că pentru a nu exista nicio formă de discriminare, tuturor deținuților trebuie să li se recunoască dreptul de a le fi analizate condițiile în care execută pedeapsa în sensul
DECIZIA nr. 293 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256794]
-
Guvernului nr. 30/2017 nu reies cu claritate, într-o manieră cuantificabilă, elementele de fapt ale situației extraordinare, urgente, care a impus emiterea acestei ordonanțe. ... 20. De asemenea, se învederează că textul de lege contestat este lipsit de claritatea, precizia și previzibilitatea necesare, fiind în conflict cu alte prevederi din Legea nr. 85/2014 prin lipsa unor corelări legislative, context în care se ajunge ca acest text să fie aplicat inclusiv procedurilor în curs de derulare, respectiv să existe o procedură paralelă de
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]
-
și permite interpretarea sa în sensul imixtiunii executivului în activitatea judiciară prin întocmirea de rapoarte care constituie probe în procesul penal. De asemenea, susțin că sintagma „clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală“ este lipsită de claritate și previzibilitate. ... 14. În ceea ce privește dispozițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, susțin că sintagma „specialiști cu înaltă calificare“ din acest articol este neclară, fiind dificil de stabilit care a fost voința legiuitorului la redactarea normei
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
condamnată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale criticate au un caracter mult prea general, fiind lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Este invocată, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la calitatea legii, respectiv Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, paragraful 31, Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, Decizia nr. 553
DECIZIA nr. 814 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251671]
-
poate fi angajată pentru faptele oricărei persoane care acționează pentru aceasta, cu respectarea celorlalte condiții necesare pentru angajarea răspunderii penale. Se mai susține că, într-adevăr, dispozițiile legale criticate au un caracter general, dar că acestea cuprind suficiente elemente care conferă previzibilitate și predictibilitate normelor penale criticate. Pentru toate aceste motive, se apreciază că dispozițiile art. 19^1 din Codul penal din 1969, precum și cele ale art. 135 alin. (1) din Codul penal în vigoare nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 814 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251671]
-
statuat (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 814 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251671]