2,532 matches
-
reforma agrară din 1864, fostul sat Călugărița, astăzi satul Merișani, era propietatea schitului de călugărițe Nămăești iar drumul dintre schit și moșie trecea prin satul Vultureștii de Jos. Odată cu remontarea bisericii în Merișani a fost probabil adăugat un turn peste pridvor și poate chiar pridvorul în fața intrării. Lemnele din pridvor par a fi mai puțin uzate decât cele din pereți, indicând un adaus al pridvorului într-o fază secundară. Biserica a fost restaurată în anul 1888, după un incendiu, și în
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
fostul sat Călugărița, astăzi satul Merișani, era propietatea schitului de călugărițe Nămăești iar drumul dintre schit și moșie trecea prin satul Vultureștii de Jos. Odată cu remontarea bisericii în Merișani a fost probabil adăugat un turn peste pridvor și poate chiar pridvorul în fața intrării. Lemnele din pridvor par a fi mai puțin uzate decât cele din pereți, indicând un adaus al pridvorului într-o fază secundară. Biserica a fost restaurată în anul 1888, după un incendiu, și în 1939-1940, în regia Comisiunii
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
Merișani, era propietatea schitului de călugărițe Nămăești iar drumul dintre schit și moșie trecea prin satul Vultureștii de Jos. Odată cu remontarea bisericii în Merișani a fost probabil adăugat un turn peste pridvor și poate chiar pridvorul în fața intrării. Lemnele din pridvor par a fi mai puțin uzate decât cele din pereți, indicând un adaus al pridvorului într-o fază secundară. Biserica a fost restaurată în anul 1888, după un incendiu, și în 1939-1940, în regia Comisiunii Monumentelor Istorice. Biserica din Merișani
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
satul Vultureștii de Jos. Odată cu remontarea bisericii în Merișani a fost probabil adăugat un turn peste pridvor și poate chiar pridvorul în fața intrării. Lemnele din pridvor par a fi mai puțin uzate decât cele din pereți, indicând un adaus al pridvorului într-o fază secundară. Biserica a fost restaurată în anul 1888, după un incendiu, și în 1939-1940, în regia Comisiunii Monumentelor Istorice. Biserica din Merișani are dimensiuni modeste, planimetrie comună și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
după un incendiu, și în 1939-1940, în regia Comisiunii Monumentelor Istorice. Biserica din Merișani are dimensiuni modeste, planimetrie comună și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor închis, tindă și naos, despărțite de un perete, și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Peretele de nord al naosului este prelungit în dreptul altarului, atât cât să formeze un mic buzunar pentru proscomidie deschis în
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
exterior cu șipci. Acolo unde golurile sunt vizibile, se văd din loc în loc câte un cep care leagă bârnele pe verticală, oprind deformările din perete. Se remarcă gradul mai ridicat de uzură al grinzilor din butea bisericii în comparație cu cele din pridvor. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal funia mediană, funia de pe portalul de la intrare, de pe pe cadrele ferestrelor cât și tăietura expresivă a stâlpilor de la pridvor și a cosoroabelor care îi leagă în partea de sus. Sculptura puternic
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
mai ridicat de uzură al grinzilor din butea bisericii în comparație cu cele din pridvor. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal funia mediană, funia de pe portalul de la intrare, de pe pe cadrele ferestrelor cât și tăietura expresivă a stâlpilor de la pridvor și a cosoroabelor care îi leagă în partea de sus. Sculptura puternic profilată în jurul ferestrelor și brâul median amintesc într-o oarecare măsură de bisericile din Jupânești, Valea Faurului și din Cerșani Vale, toate din zona din care a fost
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin planul cu tinda mai largă decât restul încăperilor și prin elemente decorative, accentuate la pridvor și mai ales la iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă cu căruțele în Drăcești, din satul Cocu, zona Argeșului, la circa
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
plătit meșterul din Cocu cu 7 lire turcești. În localitate a existat o altă biserică, anterioară, care a ars și care se spunea că ar fi fost adusă tot din Cocu. Odată cu remontarea bisericii în Drăcești a fost probabil adăugat pridvorul în fața intrării. Cea mai mare parte a icoanelor din biserică sunt aduse cu biserica, purtând amprenta școlii de zugravi din zona Argeșului. Peretele de la intrare și întreg interiorul au fost cercuite, tencuite și zugrăvite în anul 1893 de zugravul evreu
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
Dintr-o fază ulterioară datează învelitoarea de tablă și lărgirea ferestrelor. Biserica din Drăcești are dimensiuni modeste, planimetrie neobișnuită și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor pe stâlpi ciopliți, tindă largă, naos mai îngust și un altar. Tinda mai largă decăt celelalte încăperi ale bisericii este neobișnuită. Altarul este cel mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
acoperișului. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal tâmpla bogat și filigranat sculptată a iconostasului, care amintește oarecât atât prin decor cât și prin pictură bisericile de lemn din Valea Cucii și Izbășești. Afară, se înșiră pe linia pridvorului șase stălpi puternic profilați.
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
de preotul expozit parohial Octavian Burac (născut în 1910). După cum se observă dintr-o fotografie publicată în acel anuar, biserica avea numai trei încăperi: pronaos, naos și altar și era acoperită cu draniță. Bisericii i-a fost adăugat ulterior un pridvor în partea de vest. De asemenea, învelitoarea din draniță a acoperișului a fost înlocuită cu una din tablă galvanizată. În anul 1953 biserica a fost resfințită de Partenie Ciopron, delegat al Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Biserica de lemn din Brașca
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul bisericii a fost adăugat ulterior. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul.
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul bisericii a fost adăugat ulterior. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul.
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud a pronaosului, precum și pe o ușă din partea sudică a absidei altarului. Pronaosul este de formă
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud a pronaosului, precum și pe o ușă din partea sudică a absidei altarului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și este decroșat simetric față de naos. La partea
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud a pronaosului, precum și pe o ușă din partea sudică a absidei altarului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și este decroșat simetric față de naos. La partea superioară, el are un tavan de scânduri. Naosul are și el
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
atributul ei de biserică călătoare. Structura de lemn este bine conservată. În interior se distinge iconostasul de bună calitate și valoare artistică, datat la 1849 și semnat de zugravul Ghiță. Se disting elementele sculptate decorativ la intrare și la stâlpii pridvorului. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica formează împreună cu troița de la 1911, din fața bisericii, și cimitirul din jur un ansamblu valoros, așezat într-un cadru natural pitoresc. Vechile catagrafii surprind cel puțin două biserici de
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
țăranilor liberi din Găbrieni. După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă în Găbrieni din preajma Cotmenei. Semnele de mutare, vizibile de jur-împrejurul pereților, confirmă transferul și montarea bisericii pe locul actual. Ea a fost prelungită cu pridvor și tindă, la un moment anterior mutării. Naosul și altarul se disting ca părțile cele mai vechi ale construcției, de o vechime mai mare decât secolul 18. Modelul bisericilor de lemn fără tindă este cel mai vechi cunoscut, fiind o
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
forma sa actuală biserica este rezultatul unor extinderi succesive spre apus. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o pereți încheiați în boltă peste altar și naos, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste pridvor, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
cu o pereți încheiați în boltă peste altar și naos, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste pridvor, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, prevăzut
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
cu abside laterale și absida altarului de formă pentagonală și cu o turlă octogonală de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în pereții longitudinali ai naosului, câte una în absidele laterale ale naosului și trei în pereții altarului: una în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
ai naosului, câte una în absidele laterale ale naosului și trei în pereții altarului: una în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic). Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși, toate amplasate în pereții pridvorului (la nord, vest și sud). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată și este mai jos decât restul construcției, având pe acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
una în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic). Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși, toate amplasate în pereții pridvorului (la nord, vest și sud). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată și este mai jos decât restul construcției, având pe acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]