3,106 matches
-
strategii: 1. firmele (12%) au decis să câștige prin prețuri, căutând un raport calitate-preț peste medie; 2. al doilea grup (48%), fără o clară orientare strategică, este centrat pe constrângerea provocată de concurență. Concentrându-și dezvoltarea În Franța, aceste firme privilegiază proximitatea clientului final, acțiunea comercială și, mai ales, termenul scurt; 3. al treilea grup (40%) Își concentrează eforturile pe conceptul de competitivitate globală care, fără să neglijeze importanța costurilor sau atenția față de client, le integrează unei acțiuni cu mult mai
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
face parte din planul de acțiune al firmei și vizează decizia de alocare a resurselor În viitor, Înainte ca ea să ajungă acolo unde trebuie să fie. Structura exprimă modul de organizare a firmei: dacă este centralizată sau nu, dacă privilegiază funcționalul sau operaționalul - pe scurt, cum sunt asamblate piesele organigramei. Sistemele arată cum circulă informația În interiorul firmei (documente, reuniuni etc.). Strategia, structura și sistemele sunt familiare tuturor. Ultimele patru sunt mai informale. Savoir-faire-ul depinde de ceea ce firma și personalul său
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sunt orientate În economie prin transferuri sociale (pentru bătrâni, șomeri etc.) și prin cheltuieli directe (construcții de autostrăzi, drenarea porturilor și diverse contractări de bunuri și servicii). În multe țări, mai ales În Japonia și Franța, statul devine un partener privilegiat În afaceri. Funcțiile sale de reglementare internă pot fi exercitate Într-un mod protector (bariere vamale, proceduri juridice de implementare a corporațiilor străine). Statul constituie o sursă de ajutoare importante pentru organizațiile inovatoare, creează noi locuri de muncă sau contribuie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În sectoarele considerate „strategice” - oțel, armament, bunuri agro-alimentare etc.). Cel mai important este faptul că poate „deschide sau Închide ușa” care blochează accesul concurenților pe o anumită piață, la anumite standarde sau Într-un anumit sector. 2. Concurenții reprezintă categoria privilegiată de parteneri relaționali În țări ca SUA și Germania, unde intervenționismul a fost, În mod tradițional, marginalizat. Înțelegerile vizează În general strategia pieței prin repartizarea domeniilor de activitate, a segmentelor de consumatori sau prin restructurarea Întregului sector (În cazul grupurilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mod tradițional, firmele românești au adoptat În principal strategia specializării, Îmbunătățind controlul și calitatea produselor. Pentru aceasta, ele utilizează resursele umane formate În Întreprindere, care operează Într-o structură organizațională piramidală, cu un sistem de control centralizat. Dezvoltarea noilor activități privilegiază munca În echipă. Acest sistem funcționează foarte bine dacă se adaptează la schimbări continue și graduale. Concentrarea producției românești, mai ales pe seama creșterii exporturilor, permite obținerea economiilor de scară, premisă importantă de creștere a competitivității economice. Globalizarea piețelor sporește riscul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
p. 23). 1. strategiile conservatoare sunt cele În care orice schimbare este percepută ca purtătoare de risc. Ele reproduc la infinit comportamente și sunt caracteristice firmelor cu cultură narcisistă; 2. strategiile raționaliste vizează schimbarea prin activarea exclusivă a valorilor randamentului, privilegiind sistemul economic. Ele se regăsesc În firmele cu cultură defensivă, iar funcționarea lor se bazează pe codificarea comportamentelor și dezvoltarea organizării formale; 3. strategiile personalizante vor să schimbe situația față de un anumit set de valori. Se activează valorile umane, privilegiind
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
privilegiind sistemul economic. Ele se regăsesc În firmele cu cultură defensivă, iar funcționarea lor se bazează pe codificarea comportamentelor și dezvoltarea organizării formale; 3. strategiile personalizante vor să schimbe situația față de un anumit set de valori. Se activează valorile umane, privilegiind sistemul social; 4. strategiile decizionale vizează ameliorarea simultană a valorilor umane și a randamentului, combinând sistemul economic cu cel uman. Ele fac loc practicilor novatoare și ofensive și se aplică mai ales În firmele cu cultură adaptativă și vizionară. Cultura
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
economice sunt extrapolarea, corelația, metoda scenariilor, brainstormingul etc. Neajunsul important este că aceste prognoze economice sunt legate de politica de investiții și evoluția vânzărilor firmei. Aspecte precum evoluția costurilor de producție și ciclurile vieții produselor sunt rareori evocate. Previziunea economică privilegiază aspectele financiare (investiții) și comerciale (segmente de piață) În detrimentul evoluțiilor tehnico-economice (ciclul de viață și costul de producție). Previziunea socială privilegiază evoluțiile mediului social intern (sindicat, manageriat) În detrimentul analizei evoluției socio-comerciale. Chiar și În cazul În care se efectuează cifrarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și evoluția vânzărilor firmei. Aspecte precum evoluția costurilor de producție și ciclurile vieții produselor sunt rareori evocate. Previziunea economică privilegiază aspectele financiare (investiții) și comerciale (segmente de piață) În detrimentul evoluțiilor tehnico-economice (ciclul de viață și costul de producție). Previziunea socială privilegiază evoluțiile mediului social intern (sindicat, manageriat) În detrimentul analizei evoluției socio-comerciale. Chiar și În cazul În care se efectuează cifrarea, ea este adesea insuficientă și slab coordonată, nepermițând atenuarea eventualelor incompatibilități. • Orientarea antieconomică. De exemplu, alegerea unei slabe orientări a activității
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
relief și autenticitate viața de șantier - mai precis spus, viața la o schelă de extracție petrolieră, mică „așezare” ori „colonie” izolată, undeva, în Moldova. E un univers închis, „fără orizont”, banal, al gesturilor repetitive și comune. Dintre atributele optzecismului, C. privilegiază autenticismul, cultivând investigarea cotidianului. Abordarea nu e însă nicidecum minimalistă: personajul-diarist, apoi naratorul auctorial disecă fenomenalul, fac psihologie discursivă, verbalizează, interpretează și semantizeză cotidianul. Iar uneori se înregistrează salturi bruște - dar plauzibile, spre contemplarea „filosofică” a generalităților, a sensului existenței
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
Jossua explică foarte bine importanța acestui fapt: "Interpretarea hristică a unicornului va depinde în mod esențial de obiceiul de a-i aplica lui Hristos figurile Vechiului Testament și mai ales pe cele din Psalmi, utilizați fără încetare în liturghie"9. Privilegiată de metoda alegorică de interpretare a textelor sacre și mai ales ale Vechiului Testament, în care se citesc la fiecare rând anticipări ale venirii lui Iisus și ale scenariului mântuirii, figura unicornului devine, pentru o lungă perioadă, o imagine a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
neverosimile în contextul științific al epocii. În SF, autorul construiește "lumi posibile" plasate în timpuri viitoare, prezente sau trecute, paralele. SF-ul propune ficțiuni "mimetice ale virtualului*". Strategiile sale narative sunt aceleași cu ale romanului din literatura generală, chiar dacă le privilegiază pe acelea care facilitează metamorfozele și anamorfozele 2. Acțiunile personajelor sunt situate într-un mediu coerent, deși îndepărtat de al nostru. SF-ul propune o "enciclopedie suplimentară" pe care R. Saint-Gelais (1999) o numește "xeno-enciclopedie" și care se bazează pe
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și a psihicului său. Dar este ființa umană tributară unei forme corporale fixe? Îndepărtarea de forma aceasta înseamnă oare îndepărtarea de umanitate? Un răspuns pozitiv la această întrebare ar justifica toate atitudinile rasiste, colonialismul, xenofobia. Dacă definim reductiv esența omului, privilegiind anumite trăsături fizice (precum culoarea pielii), etice (anumite comportamente) sau chiar anumite preferințe sociale, ajungem la inventarea unor monștri. Dar, la fel de bine, putem considera că omul se definește printr-un anumit număr de caracteristici fizice, din care nu fac parte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
parte telepatia, psihokinezia sau precogniția. Ne putem imagina că aceste eventuale "suplimente", rezultate ale unor mutații, le vor da celor care le posedă o mai mare șansă de a se dezvolta ca "rasă umană superioară" și deci de a fi privilegiați în cursa pentru supraviețuirea speciei. Acest fapt antrenează comportamente de panică, ca al lui Frankenstein, care-i refuză creaturii sale o pereche, de teamă că astfel va prolifera o rasă de monștri mai puternici decât oamenii și capabili să-i
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
genialității), creația își poate arăta binefacerile ei inegalabile și pentru omul obișnuit, dacă acesta știe să cocheteze măcar cu nivelele ei accesibile. Iată de ce, un copil traumatizat poate găsi în desen, modelaj, joc cu păpuși etc. nu numai un mijloc privilegiat de expresie și expurgare pentru prea plinul său tenebros, dar și un calus reparator al dureroaselor lui fisuri. Cât privește pe adulții victimizați, și ei pot apela, cu reale beneficii tămăduitoare, de obturare a breșelor interioare, la diverse activități creative
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de tolerat digestiv; datorită anticorpilor, stimulează imunitatea; oferă o alimentație comodă și necostisitoare pentru familie etc. în consecință, constituie hrana ideală pentru copil la debutul vieții postnatale. Dar alăptatul nu capitalizează doar importante virtuți alimentare, întrucât reprezintă și un canal privilegiat de schimb afectiv între mamă și copil. Pentru ca înțărcarea să nu genereze fisuri psihice, greu de reparat, procesul propriu-zis trebuie pregătit și susținut prin respectarea unor recomandări privind alăptatul în sine. Astfel, acest tip de alimentație nu trebuie să se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și mai completă dintre toate pierderile posibile. De aceea, o persoană aflată în proximitatea morții, are nevoie din partea rudelor sale de iubire necondiționată, de consolare și înțelegere compliantă. Și pentru că terminalii adeseori traversează o fază regresivă, comunicarea nonverbală devine canalul privilegiat de relaționare cu aceștia (prin atingeri delicate, masaj, îmbrățișări etc.), chiar și în timpul agoniei. Dacă în prima parte a vieții, trebuințele spirituale sunt ecranate de ritmul trepidant și risipirile cotidiene ale existenței, spre senescență ele se activează, devenind indispensabile în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în jurul acelorași poziții, care preced enunțarea efectivă, articularea sintactică a sensurilor. Ca să marcheze diferența acestui tip de organizare a limbajului, Herder invocă modelul dicționarului ("limba rămâne un simplu dicționar"34). Dicționarul reprezintă un mod de structurare a materiei lingvistice care privilegiază densitatea lexicală brută înaintea oricărei forme de raționalizare prin declinare sau conjugare. Și pentru că geniul francez cuprinsese aceste forme de articulare rațională a unităților lexicale în sfera gramaticii, Herder nu va ezita să stabilească un raport de opoziție: "Pentru că orice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în textele lui Roland Barthes, sau, mai exact, odată cu primele semne ale unei viziuni teoretice asupra literaturii; altfel spus, geniul limbii franceze funcționează complementar și alternativ cu practicile teoretice. Putem trage concluzia că nu toate culturile genialității stabilesc o relație privilegiată cu teoria. Dar și că, în mod curios, secolul XX a fost disputat de cele două modele istorice ale genialității, că o polemică din zorii modernității s-a reactualizat foarte aproape de noi -, și că există forme recente de apreciere ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din virtualitățile ei, din nucleele sclerozate ale unor evoluții posibile. Ea e totalitatea posibilităților de dezvoltare, nu doar ceea ce a fost fixat printr-un act al autorului, al editorului sau al hazardului. În acest sens, refuzul geneticienilor contemporani de a privilegia textul "definitiv" în fața variantelor merge în direcția integrării "gunoiului" în noțiunea însăși a operei. Pentru că opera nu e "figura" care se distinge pe un "fond" rezidual, ci figura compusă din fondul rezidual. Reprezentările resturilor în literatură pun astfel o problemă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
moderne a personalității de excepție. În raport cu aceste tradiții, abordarea lui Anne Jefferson se distinge prin sublinierea explicită din titlul cărții, "geniul în Franța", care marchează de la început importanța situării într-un unic cadru național. E o tratare voit parțială, care privilegiază particularitățile locale ale gândirii geniului, cu riscul de a ignora dimensiunile ideii care nu sunt vehiculate în contextul culturii franceze. Și, în plus, cu riscul de a rata multe dintre disocierile conceptuale menite să clarifice ideea de geniu. Pentru că decizia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
estetice i se atribuie noi valori și i se pun la dispoziție noi instrumente. Admirarea omului sau a textului, sacralizarea sau monumentalizarea, aprecierea analitică sau extazierea vidă, sunt gesturi istorice, maniere colective prin care societatea legitimează angajarea într-un raport privilegiat de atenție. Close-reading-urile structuraliste presupun un alt stil al atenției față de, să zicem, focalizarea pe detalii din notele lui Ibrăileanu pe poemele eminesciene; după cum spațiul excesiv pe care Călinescu îl alocă "analizelor" în Opera lui Mihai Eminescu se justifică diferit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în marginea societății românești după război e tocmai resetarea jocului literar. Ibrăileanu anticipează o ruptură radicală față de condițiile existente ale producției de literatură, prin emanciparea de cadrele și de actorii care dominau câmpul literar al începutului de secol: cenacluri, raporturi privilegiate cu mediul politic, elitele de cititori. Problematizarea directă a bazinului demografic din care se recrutează scriitorii și cititorii are în acest sens un potențial revoluționar. Conceptualizarea "milioanelor" e o readucere a literaturii într-o zonă de latență și de imprecizie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a diversității, a realităților multiple și pitorești care scapă istoriei și marii politici. Odobescu, care are o bogată experiență a literaturilor naționale inventate la începutul secolului al XIX-lea, implică arheologia într-o luptă pentru recunoaștere culturală. Împotriva istoriei care privilegiază popoarele majore și "gloria" lor, arheologia diseminează, prin descoperirea "binelui" și a "frumosului", o operă latentă, încifrată in nuce în practicile cotidiene. Prin orientarea ei spre viață, arheologia angajează o reflecție asupra puterilor creatoare: "viața" e resursa celor care nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și dorințele sale să îi dea formă vieții; are dreptul de a alege ceea ce face"10. Ceea ce Judith Schlanger ne ajută să înțelegem e rolul pe care îl joacă figurile artistului sau poetului în acest context. Definiția suplă a chemării privilegiază în mod natural profesiile care promit parcursuri de viață originale, adaptate formulei singularizate a fiecărui individ. De aceea în inima conceptului modern al apelului existențial stă creativitatea. Pentru simțul comun, poetul, artistul sau savantul încarnează vocația pentru că sunt liberi să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]