8,770 matches
-
până atunci fusesem singur). Am lăsat și eu, față de Ioana, puțin să se înțeleagă că aș avea trecere la fată, numai dintr-o ușoară vanitate, și să joc măcar o aventură pe care aș fi vrut să o trăiesc. (Ce probă de neputință!) Nu mă așteptam la efectul teribil produs, căci n-aș fi glumit și nu ar fi trebuit să mă umilesc mai târziu ca să explic de o sută de ori că totul n-a fost decât o glumă. Izbucnirea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
obrajii roșii, se vede că are o arșiță mare, dar nu uită deloc să se arate politicoasă cu toată lumea. Surâde ca de obicei și răspunde la toate întrebările noastre, ce nu mai contenesc. Ioana se așează chiar lângă dânsa, ca să probeze desigur, cum se obișnuiește la cazurile acestea, că nu-i este frică de boala sorei sale, sau că e oricând gata chiar s-o împărtășească. A venit și un doctor al Cavarnei, bulgarul Petroff. Întunecat, rar la vorbă și, deoarece
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
imediate. Urechea este izbită de ceva ciudat, însă, de această dată, nu mai ascultă o voce falsă, ci mai curând una care se sustrage înțelegerii de primă instanță. Lipsa de sens a unor idei este frecvent denunțată, dar greu de probat. La fel și prezența sensului, ușor afirmată și totuși greu de susținut. Cel mai adesea ne lăsăm în voia unor simple credințe de uz comun. Sau în voia unor criterii formale, bune pentru oricine și pentru nimeni. Las deoparte faptul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
grămada de gunoi din mar ginea localității sale (Iov 2, 8). Nu mai avea loc printre ai săi, nici alături de prieteni. Ajunge un om fără loc și de neînțeles pentru ceilalți. Tocmai aici, în apropierea lui Iov, a cuiva care probează adevărul cu viața sa, tânărul află un semn de încurajare. Aici, minunea poate avea loc („adevărul îi sună la ureche mai minunat și mai îmbucurător decât la un banchet grec“). Spune acest lucru cineva care a cunoscut banchetul grec, viața
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
orice preț am oferi, Nu egalăm Golgota. Cu mâna - nu sloi de gheață, Chiar de nu-i așa și-afară, Scriu în mica fortăreață, Vers să torn - dulce povară. Cu picioarele de gheață Merg prin casă c-un baston Să probez că am viață, Că-s cu timpul încă-n ton. O viață statică trăiesc, Tot închingat de norme; Prin timp cu greu orbecăiesc Cu cinste pe platforme. * „Praf în ochi” ne dă guvernul, Deși drama e pe rol: Cei săraci
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
imediate. Urechea este izbită de ceva ciudat, însă, de această dată, nu mai ascultă o voce falsă, ci mai curând una care se sustrage înțelegerii de primă instanță. Lipsa de sens a unor idei este frecvent denunțată, dar greu de probat. La fel și prezența sensului, ușor afirmată și totuși greu de susținut. Cel mai adesea ne lăsăm în voia unor simple credințe de uz comun. Sau în voia unor criterii formale, bune pentru oricine și pentru nimeni. Las deoparte faptul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
grămada de gunoi din mar ginea localității sale (Iov 2, 8). Nu mai avea loc printre ai săi, nici alături de prieteni. Ajunge un om fără loc și de neînțeles pentru ceilalți. Tocmai aici, în apropierea lui Iov, a cuiva care probează adevărul cu viața sa, tânărul află un semn de încurajare. Aici, minunea poate avea loc („adevărul îi sună la ureche mai minunat și mai îmbucurător decât la un banchet grec“). Spune acest lucru cineva care a cunoscut banchetul grec, viața
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
să-i dea o mână de ajutor. în cele din urmă, într-o poziție incomodă, femeia reuși să țină și tava și melonul. Filip luă farfurioara și începu în mod vizibil jenat să morfolească felia de cozonac, fiind nevoit să probeze cât de neplăcută e această activitate când nu ai dinți, în timp ce acolo, în vestibulul acela mic și întunecos, naftalina se amesteca cu mirosul de tânără femeie emoționată. Puse apoi farfurioara pe tavă, sărută mâinile cu gura plină, mulțumi, se scuză
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ca veștile pe care le aduc. La fel de bun sau la fel de rău ca ele. înainte vreme, oamenii ca mine erau răsplătiți regește când aduceau o veste bună... -...și descăpățânați fără milă pentru o veste rea, îl completă răutăcios Carol. Exact. Asta probează că mesajul depinde de mesager... în aceeași măsură în care viața mesagerului depinde de mesaj. Oricum, observ cu stupoare că ți-a apărut umorul, chiar așa sarcastic, care e floare rară la un sinucigaș, încercă Filip să destindă puțin atmosfera
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
te cred. încearcă-mă! Nu înțelegi că este vorba de un instinct firesc? Să vrei să deschizi ușa camerei interzise și să nu mai dorești atunci când camera devine accesibilă. Mda, e un paradox valabil, dar n-aș îndrăzni să-l probez pe tine. Mă dezamăgești, spuse Carol, simțind că Filip se clatină și că trebuie să forțeze. Nu ești un temnicer prea înțelept. Nu cunoști și nu știi să te folosești de psihologia celui pe care îl păzești. Te-ai gândit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
zăceau cu capetele pe masă, doborâți și vlăguiți de băuturi ieftine date pe gât fără suflare. Se treziră uimiți și bucuroși la auzul muzicii și se repeziră, dându-i brutal pe cei doi la o parte, să vadă și să probeze și ei minunea orientală. Reflexul lui Pavlov mormăi ca pentru sine Filip, când se întoarseră la masa lor. Cine mai e și Pavlov ăsta? Tot un muscal? Tot un fel de muscal, dar mai școlit. A observat că el salivează
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
întors clișeul și am revelat aceeași jumătate în partea stângă. Experiența mi-a reușit din plin. Am rămas consternat a doua zi când clienții mi-au cerut banii înapoi, nerecunoscându-se în pozele făcute... Fantastic! răcni Filip. Ai descoperit și probat una dintre cele mai uluitoare legi cosmice, aceea a totalei asimetrii din natură. Poate singura lege care nu suportă excepții. De fapt, asimetria cosmosului este cea care-i dă viață și mișcare. Un cosmos simetric, compus din elemente simetrice ar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cu grație. (Mi-ar plăcea să nu fie pură complezență.) Și mi-a spus că are să-mi dovedească altă dată că n-am dreptate. Cum are să-mi dovedească, și de ce altă dată? Ca argument suprem, căci țineam mult să-i probez că sunt bătrân - Dumnezeu știe pentru ce! - i-am spus, forțând puțin autobiografia, că peste zece ani am să fiu moșneag. "Și eu am să fiu bătrână atunci", și tonul ei parcă ar fi stabilit o complicitate. (Peste zece ani
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ani am să fiu moșneag. "Și eu am să fiu bătrână atunci", și tonul ei parcă ar fi stabilit o complicitate. (Peste zece ani, ea are să aibă treizeci de ani!...) "Și eu!" Pentru ce "și"? Și pentru-ce vrea să-mi probeze că nu sunt bătrîn? (O femeie are un singur mijloc de a dovedi unui bărbat acest important adevăr!) Pentru ce? Consolare? Delicatețe de sentiment? Zădăreală? Continuu să-i amintesc de tinerețea pierdută. Pentru ce fac acest lucru, nedelicat, între altele
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
câteva minute înainte de ora zece. A făcut totul, ori s-a petrecut totul, ca să fiu sigur că n-am ofensat-o, ori că... cine știe? - căci m-a întîmpinat cu o confientă simplitate și cu o neascunsă pornire de atașament, probat de la început prin întîrzierea mâinii ei într-a mea, multă vreme încă după ce mi-o dăduse. (Și mi-o dăduse - ori mi se pare? - cu gestul cu care încredințezi cuiva un obiect, cu care i-l "dai".) M-a dus
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
o adevărată calamitate. ("Ascunderea gândului e tot atât de trebuincioasă ca portul veșmintelor", în romanul Manechinul de nuiele, E. P. L. U" 1965, p. 279.) Masca, detașarea se impun. Scepticismul se închide... Psihologul și moralistul trebuie reabilitați prin citarea unui aforism care să probeze importanța moralității chiar pentru raportarea, adaptarea omului la adevărul realității. Legătura dintre morală și rațiune ni se pare și nouă astăzi atât de profund evidentă. "Cele mai multe judecăți false în privința lucrurilor omenești se datoresc infirmității morale, și nu slăbiciunii intelectuale, pentru că
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
căutau să reducă omul la câteva trăsături esențiale. Babulea Tatiana și Îndepărtata ei „rudă“ Bertha aveau multe puncte În comun. Ambele avea un comportament ciudat, prima fiind reticentă la orice schimbare venită din afară, iar a doua părea dispusă să probeze pe ea Însăși orice element nou. Bătrâna Bertha se Îmbrăca excentric și insista ca și Mașa să se Îmbrace la fel ca ea. Dimineața mergeau la cumpărături, apoi se duceau la plajă, unde bătrâna nu se sfia să se afișeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
lor e atât de tăcut. Altădată, le povestea verzi și uscate, lăudându-se Întruna cu isprăvile-i din tinerețe... Lui Subotin nu-i ardea Însă de palavre. Intrase În bodegă nu atât mânat de dorul conversației, ci mai mult ca să probeze dacă vedenia din depozit va Îndrăzni să apară, după primul păhăruț băut, Într-un loc public. „Se vede, Își spuse el, că puterea sa de influență se limitează la un perimetru destul de restrâns, cuprinzând, probabil, depozitul de băuturi și coridoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
succes, acesta Îi ceru lui Tony Pavone o banknotă de o sută lei, pe care o introduse fetei În sutien, cotrobăind, Încercând să beneficieze de tot ce putea fi găsit. Satisfăcut, Îi sărută o mână În timp ce cu cealaltă mână Îi proba dimensiunea mijlocului, facându-i promisiuni ademenitoare... Dacă se lasă sărutată, de mâine În mod sigur,o va angaja secretară la biroul care-i aparținea și unde el era șeful tuturor persoanelor auxiliare și productive... În scurt timp, goliră nenumărate sticle de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o dezinvoltură dezarmantă. „Dece nu spui omule...Asemenea cazuri sunt frecvente...! Va trebui totuși să te grăbești...!” Se răsuci rapid, strecurându-i o mână În jurul gâtului,sărutându-l profesional, Încercând să-i introducă limba În cavitatea bucală, hotărâtă să-i probeze densitatea salivei...! O fracțiune de secundă Tony Pavone Închise ochii. Prostia țigăncii Întrecea orice măsură, având amețeală Întrucât sursa de emanare a mirosului Îi provoca o stare de vomă, de pierdere a echilibrului mintal. Dar, În ciuda acestei paradoxale situații umilitoare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
singur. „Ce capacitate poate avea acest monstru...??! „Doisprezece mii de litri....” - răspunse un lucrător. Directoarea Tatiana oferi un pahar gol lui Gică Popescu, precizând. „Pentru a vă convinge de adevăr și, nu comit cine știe ce scamatorie, te rog domnule Gică Popescu probează conținutul acestui butoi ori monstru cum l-a numit simpaticul coleg al dumitale...” Suficient confuz de cele ce aveau să urmeze, Gică Popescu potrivi paharul la cana, umplându-l cu un fel de lichid incolor, Încercând să aprecieze. „Îmi pare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Pudră de oase” ce emana un miros plăcut având totuși o incertă culoare!! Puse În funcție pompa centrifugă cu ajutorul căreia apa și produsele chimice fură bine amestecate timp de cicsprezece minute, după care un lucrător cu un special termometru Îi probă gradul de tărie uitându-se Întrebător la șefa lui... „Nu corespunde...Mai adăugați două kilograme „Sare de lămâie” și un bulgăre de „Sodă Caustică”...!!” Procesul de producție al vinului alb fiind terminat, Directoarea Tatiana oferi un pahar plin lui Gică
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cină, primăvara. Apoi am încercat din nou. Și de data asta, când am intrat în cameră, sandalele parcă s-au ridicat în picioare și au început să strige oaie îmbrăcată ca un miel. Ca să scap de obsesia sandalelor, mi-am probat costumul. Dar se pare că mă îngrășasem de când îl purtasem ultima oară, pentru că încercând să-l închid pe talie, unul din nasturi a sărit și s-a rostogolit în întunericul plin de praf de sub dulap. A urmat un interludiu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
să-i atârne cu un lănților de gât, iar dinții îi străluceau ca luceferii. Omul părea anormal de fericit, de parc-ar fi făcut parte dintr-o altă specie. O să plecăm la șapte dimineața. O să trecem prin instrucțiunile de siguranță, probăm vestele de salvare, la zece suntem la Gunbarrel, iar la prânz o să ajungem la cabana lu’ tata. O s-aveți parte de ceva senzații tari, dar, mai important de-atât, toți o să fiți în siguranță și-o să vă lăsați toate grijile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
comisii de anchetă; trimiterea în România a unei misiuni a O.I.M. ș.a. După această suită de reacții ale unor delegați, V. Tudor a declarat că documentul transmis de guvern a fost probabil citit în grabă, dar conține informații care probează că România face eforturi serioase pentru a garanta aplicarea prevederilor convenției; România a întreprins un număr de acțiuni pozitive despre care nu s-a făcut mențiune în cursul discuției. Fără a da lectură documentului, crede că este necesar să furnizeze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]