9,624 matches
-
aceștia (drepturi, obligații, beneficii etc.); c) asigurarea serviciilor de sprijin - gradul și tipul de sprijin trebuie să fie flexibile și limitate în timp (în unele situații, serviciul poate fi continuu), în funcție de nevoile subiectului, astfel încât acesta să poată desfășura în mod productiv o activitate profesională semnificativă și relevantă într‑un anumit context social; d) elaborarea unor strategii de angajare a persoanelor cu dizabilități - desfășurarea unor programe care să favorizeze fie angajarea în unități de producție, fie asigurarea unor condiții de angajare autonomă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și formarea profesională și ocupațională - dezvoltarea abilităților profesionale pentru o orientare profesională și o acțiune formativă eficientă, în acord cu posibilitățile de inserție pe piața muncii, cu capacitatea profesională și gradul de motivare al persoanei dispuse să depună o activitate productivă; d) adaptarea și integrarea în muncă - definesc o acțiune de tranziție între formarea ocupațională sau preprofesională și angajarea protejată sau semiprotejată, considerând că aceasta trebuie să fie limitată în timp, să fie sistematică și să orienteze persoanele către nivelul lor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de comunicație; 5. folosirea timpului de prelucrare, măsurat în secunde, înmulțit cu miile de cuvinte ce au fost folosite (kilocuvinte); 6. timpul de conectare pe lucrare ș.a. Există sisteme capabile să-și măsoare randamentul, prin raportarea timpului folosit în mod productiv la cel neproductiv al sistemului. Scăderea randamentului poate să constituie un semnal de alarmă pe linia securității sistemului. Relevant este și numărul de lucrări abandonate într-o perioadă de timp, ceea ce ar scoate în evidență fie proasta funcționare a sistemului
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și satului, purtându-se omenește cu toți. E divinizată de țărani (aceștia, priviți foarte superficial de autor, apar ca primitivi, puerili, naivi și ușor de manipulat), care, încercând să nu o supere cu nimic, devin mai buni, mai solidari, mai productivi. Dorind să fructifice impresiile călătoriei în Japonia și SUA, P. le dă o formă romanescă. Americana îndrăgostită (1920) e o poveste oarecum insolită, făcând loc mai ales ideilor și atitudinilor feministe. Celelalte două volume ale ciclului - Cuceritorul de inimi (1921
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
clasa țărănească” (Iarăși poporanismul în literatură). Într-o retrospectivă din 1925, Ce este poporanismul?, Ibrăileanu avea să spună că mișcarea „n-a fost un sentiment de clasă, ci un sentiment generos pentru altă clasă”, preocupată fiind de existența categoriilor sociale productive, rurale și urbane, dar mai ales de „țăranul social”, adică „țăranul sărac [...] care avea nevoie de reforme, de ridicare, de transformare”, prin „distrugerea totală a formelor vechi”. De aici decurge ostilitatea față de rămășițele economice feudale, de țărănismul și tradiționalismul conservator
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
Biroul Uniunii Scriitorilor, va fi între 1981 și 1989 președinte al organizației. În 1968 devine membru supleant al Comitetului Central al PCR, iar în 1975 deputat în Marea Adunare Națională. Este ales membru corespondent al Academiei Române în 1997. Autor deosebit de productiv, P. debutează în 1953, cu versuri, în „Crișana” (Oradea), spre a colabora apoi susținut, mai ales cu proză, la „Steaua” și la numeroase alte periodice. În 1958 îi apare primul volum, Fuga, urmat, an de an, de noi culegeri de
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
iarnă e doar un pas” (Noapte de toamnă). Dualitatatea se accentuează în Viața, un ecou (2002), unde își găsește expresia o lume interioară tensionată, marcată de interogații. Pentru P. poezia înseamnă, înainte de toate, mărturisire, iar singurătatea se dovedește o stare productivă. Se încearcă o definire a iubirii, sentiment care ocupă un spațiu important în imaginarul poetic: „E foc și frig, / și lacrimă și zâmbet.// Speranță și / întuneric și lumină, / soare orbitor și umbră, / și neliniște “ (Iubirea). Erosul lasă să se întrevadă
PURDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
din 1914, membru în conducerea SSR din 1919, membru al Societății Autorilor Dramatici Români din 1923. Figurează ca redactor al ziarului „România” (1917-1918), înființat la Iași, aici publicând numeroase poezii de război. În perioada refugiului ieșean R. se dovedește extrem de productiv: scrie într-o primă formă o piesă de inspirație istorică, Serenada din trecut, jucată la Teatrul Național de aici (1917), și, împreună cu avocatul Costică Solomonescu, compune textul pentru spectacolul de revistă Di granda (1919), care va avea un succes de
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
pot s-o fac la altă gazetă decât a mea, căci nu mă primește nimeni. [...] Sufăr astăzi, când de 20 de ani mă socot prețuit cu șiretenie la jumătate, că nu sunt ceea ce spunea Vinea, o «personalitate culturală», situație foarte productivă pentru unii.” Din 1934 situația materială i se mai îmbunătățește, odată cu angajarea ca redactor, iar din iunie 1940 ca redactor-șef la „Revista Fundațiilor Regale”, poziție pe care o va deține până în octombrie 1942, apoi din aprilie 1944 până în decembrie
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
, orientare literară apărută în literatura franceză din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și care a luat amploarea unui curent în ultimele trei decenii ale aceluiași secol. N. se constituie și în alte literaturi, productiv fiind la început în cea germană, italiană și spaniolă, mai târziu proliferând în cea americană. Prin unii dintre reprezentanți n. se declară a fi realism și, de altfel, cele două denumiri circulă ca sinonime. V. G. Belinski numește realismul rus
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
psihologiei acestuia, comunicate lacunar. În textul povestirilor, compus din dialoguri și notații fugare, rămâne mereu un crâmpei de enigmă, o provocare la o lectură participativă. De aici, cum s-a observat (Ana Blandiana), o anumită ambiguitate semnificată discret, dar virtual productivă. Uneori textul eșuează în duioșie dulceagă, în romanțiozitate banală, iar preocuparea pentru analiză sufocă narațiunea. Deficitul epic nu pare să fie, totuși, un defect al acestor povestiri infinitezimal-caleidoscopice, oarecum cinematografice, dat fiind că modul lor de expresie, asumat, este mai
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
sensul cuceririi realului și al instaurării propriei literalități. Deși alunecă uneori în stereotipie, metoda utilizată nu cade în manieră dogmatică și devine un instrument eficient în plan hermeneutic. De exemplu, capitolul „Epica magna” sau Procesul desemnificării amestecă stângăcii („Reluarea procesului productiv [...] reia la nesfârșit procesul productiv”) și forțări ale schemei (acceptarea morții ca refuz al sistemului semiotic dominant, idee preluată prin Jean Baudrillard) cu formulări plastice („Epica magna e epopeea unei Troie de după războiul troian”) și observații de reală subtilitate (circularitatea
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
instaurării propriei literalități. Deși alunecă uneori în stereotipie, metoda utilizată nu cade în manieră dogmatică și devine un instrument eficient în plan hermeneutic. De exemplu, capitolul „Epica magna” sau Procesul desemnificării amestecă stângăcii („Reluarea procesului productiv [...] reia la nesfârșit procesul productiv”) și forțări ale schemei (acceptarea morții ca refuz al sistemului semiotic dominant, idee preluată prin Jean Baudrillard) cu formulări plastice („Epica magna e epopeea unei Troie de după războiul troian”) și observații de reală subtilitate (circularitatea semnificanților din Epica magna e
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
fără a intra în discuții asupra reductibilității lor la cauzalitate. Cauzalitatea a prezentat de la început pentru sociolog o atracție deosebită. Ea promitea eliminarea explicației superficiale a fenomenelor sociale prin conștiința agenților sociali și punerea acestei discipline pe baze științifice solide, productive. Cauzalitatea părea să ofere o relație simplă de determinare: un fapt social trebuie explicat printr-un alt fapt social care îi este cauza (Durkheim, 1974). Dezvoltarea cercetării sociologice a demonstrat însă că în spatele simplității aparente a relațiilor cauzale, formularea acestora
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o educație gospodărească. Dar nici acești factori (educația economică, agricolă, gospodărească) nu sunt primari. Asupra lor se poate acționa doar într-un cadru mai general: ridicarea standardului de viață al țărănimii, trezirea de noi trebuințe care vor motiva creșterea efortului productiv. Iar acestea se pot realiza doar prin „ridicarea culturală totală a vieții țărănești”. După cum se poate observa din aceste exemple, punctul de vedere pragmatic și cel teoretic în delimitarea relației cauzale trebuie distinse cu grijă. Punctul de vedere pragmatic ne
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de tip estetic. Acestea au avut ca rezultat „înfrumusețarea” uneltelor de muncă, dezvoltarea unor activități artistice special constituite pentru a însoți activitățile de muncă (cântece de muncă, șezătorile specifice satuluiromânesc). Viața de familie este afectată, în multiple privințe, de activitatea productivă a membrilor săi. Este firesc așadar ca ea să dezvolte o serie de cerințe funcționale laterale față de această sferă, să inducă o serie de finalități laterale (asigurări sociale, asistență sanitară, creșe, facilități de petrecere a timpului liber și a concediului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
hranei depinde de o mulțime de condiții particulare: configurația mediului natural (prielnic agriculturii, păstoritului sau vânătorii), configurația disponibilităților interne (tradiții și abilități de agricultor, păstor, războinic), particularitățile colectivităților găsite în zonă (existența sau nu a unor asemenea comunități, disponibilitățile lor productive și de apărare). Presupunem că operațiunea este agricultura. Cum se va organiza agricultura depinde iarăși de posibilul acțional existent: condițiile de mediu (surse de irigație sau ploi suficiente), condițiile tehnice ale colectivității (cunoștințe, instrumente și soiuri de plante disponibile). Claude
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un număr relativ restrâns de necesități, timpul liber pe care și-l acordă are o pondere relativ ridicată. Intrate însă în contact cu alte colectivități mai dezvoltate, angrenate în sistemul schimburilor economice cu acestea, ele tind să-și intensifice efortul productiv, restrângându-și în consecință volumul de timp liber. Explicația acestei relații cauzale (contacte economice, scăderea volumului de timp liber) este următoarea: nivelul scăzut al forțelor de producție permite obținerea unei game restrânse de produse; necesitățile colectivității vor fi, în consecință
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
contacte economice, scăderea volumului de timp liber) este următoarea: nivelul scăzut al forțelor de producție permite obținerea unei game restrânse de produse; necesitățile colectivității vor fi, în consecință, și ele reduse. Aceste necesități reduse pot fi satisfăcute printr-un efort productiv relativ limitat, dispunându-se deci de un timp liber substanțial. Piața economică oferă produse noi, iar acestea creează necesități corespunzătoare lor. Pentru a procura însă noile produse, resimțite tot mai mult ca necesare, populația respectivă trebuie să-și intensifice efortul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relativ limitat, dispunându-se deci de un timp liber substanțial. Piața economică oferă produse noi, iar acestea creează necesități corespunzătoare lor. Pentru a procura însă noile produse, resimțite tot mai mult ca necesare, populația respectivă trebuie să-și intensifice efortul productiv pentru a putea schimba propriile produse pe noile produse. Modificarea mediului (apariția de noi produse) acționează asupra sistemului (colectivitatea în cauză) modificând cerințele sale funcționale (generarea de noi necesități), iar acestea orientează sistemul în sensul satisfacerii lor; creșterea producției pentru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sclavagistă sau feudală) ca instrument al exploatării. Este cazul agriculturii bazate pe „apa de ploaie”, tipică pentru Europa. Aici, fiecare agricultor își organizează singur procesul de producție. Elitele, care beneficiază de plusprodus, nu se amestecă în general în organizarea procesului productiv. Mijloacele de constrângere constau în variatele forme de proprietate: asupra pământului, uneltelor, a forței de muncă înseși, ca în cazul sclavagismului și al feudalismului. Agricultura bazată pe irigații, specifică multor societăți din Asia, Africa și America precolumbiană, presupune lucrări de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a fost se pare un produs adecvat pentru America primei jumătăți de secol: o forță de muncă alcătuită din emigranți, slab calificată, nedisciplinată, extrem de mobilă, trăind în condiții social-economice și culturale precare (Davis, 1971). Cu alte cuvinte, organizarea unui proces productiv eficient era posibilă, în acele condiții, doar prin divizarea cât mai adâncă a muncii, prin oferirea unor posturi de muncă tot mai simple, mai ușor de învățat și de controlat. Creșterea nivelului profesional, social-cultural și economic al colectivității, ridicarea, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tocmai mecanismele prin care condițiile exterioare produc schimbări în comportamentul sistemelor. Schema funcțională extinsă oferă în același timp posibilitatea estimării completitudinii unei explicații sociologice. O explicație strict funcțională, care ia în considerare doar dinamica internă a sistemelor sociale, este puțin productivă. Ea trebuie completată cu stabilirea modului în care respectivul sistem este determinat de mediul său de existență, deci cauzal. Din acest punct de vedere este necesar să fie luate în considerare două mari categorii de factori: factorii care determină cerințele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acesta, ci de colectivitate sau de alte sisteme. O întreprindere, de exemplu, poate polua mediul. Colectivitatea, și nu întreprinderea, cel mai adesea, consumă o parte din resursele sale economice pentru a anula acele efecte poluante. Influența negativă a unei activități productive asupra stării de sănătate a personalului muncitor este contracarată prin asistență sanitară plătită de colectivitate sau de persoana în cauză. Există încercări de a se transforma costurile economice indirecte în costuri economice directe, prin obligarea întreprinderilor de a suporta economic
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
găsi în alte lucrări (Zamfir, 1977). Pentru ilustrare voi cita două exemple de analiză de eficiență care sugerează stadiul încă primitiv al acestora, dar și direcțiile probabile de dezvoltare. Allan Johnson (1978) încearcă o analiză de eficiență cu privire la diferitele activități productive ale unei colectivități de indieni din Amazonul peruvian. Criteriul de eficiență ales de antropologul american este raportul dintre beneficiul energetic al fiecărei activități de producție (caloriile produse) și numărul de calorii consumate în procesul de producție (costul). Eficiența energetică a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]