7,163 matches
-
63). Unei învățări spontane, proprie oricărui mediu social, cu rezultate nesigure și întîmplătoare, psihologul american îi opune instrucția ca organizare a condițiilor învățării, menită să ușureze și să accelereze apariția comportamentului dorit. Condițiile unei astfel de învățări le asigură instruirea programată, al cărui început se consideră a fi marcat de apariția articolului The Science of Learning and the Art of Teaching ( Știința învățării și arta predării), semnat de B. F. Skinner în 1954. Întemeindu-se pe behaviorism, acest psiholog face din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
întărire face să se anuleze efectul acesteia din urmă. c) Lipsește un program care să-l conducă progresiv pe elev pînă la comportamentul complex pe care educatorul vrea să-l realizeze (16, pp. 17-18). Soluția pe care o propune instruirea programată presupune înaintarea spre competența ce trebuie dobîndită "pas cu pas" și aprobarea fiecărui pas nou. Cu cît fragmentele succesiunii vor fi mai mici, cu atît mai mare va fi frecvența întăririi și cu atît se vor reduce erorile. Cele mai
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de învățare a scăzut. De ce? Răspunsul la această întrebare constituie, de fapt, unul din obiectivele analizei ce se întreprinde asupra principalelor direcții de inovare didactică. Și el vine pe măsură ce pătrundem în cunoașterea lor. Deocamdată să punctăm aspectele esențiale ale instruirii programate: constituirea unor unități didactice foarte limitate "pași mici" riguros organizate, pentru a permite gradarea dificultăților, asigurarea unor răspunsuri corecte și posibilitatea elevului de a verifica răspunsul (conexiunea inversă) și de a obține "întărirea". Printr-un răspuns bun, imediat confirmat, elevul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
participarea activă a elevului; acesta îndeplinește independent o sarcină pentru a oferi răspunsul adecvat fiecărei unități; este asigurat progresul în instruire, potrivit ritmului fiecăruia; se realizează astfel, în bune condiții, individualizarea învățămîntului. B. F. Skinner ține să precizeze că instruirea programată nu-și poate propune obiective dincolo de faptele pe care le poate controla și anume: informația ce se oferă și răspunsul pe care-l dă elevul. Ce se întîmplă între cele două momente scapă observării (faimoasa "cutie neagră" invocată de behaviorism
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
observa și a căuta, că dau dovada de interesul și zelul pe care le generează o acțiune izbutită" (16, p. 85). Acest obiectiv, limitat la dobîndirea cunoștințelor, nu este considerat de Skinner ca o consecință a posibilităților mărginite ale instruirii programate; este un punct de vedere principial asupra scopului procesului de învățămînt. Este adevărat, nu se neagă existența unei gîndiri creatoare (16, p. 125), dar, spune el, se pot depista tehnicile care intervin în desfășurarea gîndirii și se pot preda. Totul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
metodelor euristice. "Descoperirea" nu-și găsește justificarea; cultura se comunică, se transmite, iar elevii să fie crescuți în ideea că ei trebuie să acumuleze fapte, formule, coduri, texte pentru a putea mai tîrziu să "rezolve probleme". În sprijinul susținerii instruirii programate, Skinner mai aduce și un alt argument. Este vorba de ceea ce el numește "idolul Bunului Profesor" și "idolul Bunului Elev": credința că ceea ce face un ,,Bun Profesor" poate face oricare altul și că, de asemenea, ceea ce face un "Bun Elev
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este cea mai bună. Cercetările întreprinse pentru a compara cele două tipuri de programare nu au reușit să releve diferențe semnificative (17, p. 370; 18, p. 51). De ce nu s-a generalizat, în cele patru decenii de la inițierea ei, instruirea programată? Pentru că mașinile sînt costisitoare? Nu din acest motiv, în primul rînd, ci pentru că programarea nu corespunde aspirațiilor vremii. Este adevărat, nimeni nu poate crea ceva din nimic; elevii trebuie să-și aproprie mai întîi un sistem de cunoștințe, pe care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai întîi un sistem de cunoștințe, pe care să se poată ridica eventuala creație originală. Aceasta nu exclude însă crearea unor situații cu totul noi în care copilul sau tînărul să ofere propriile sale soluții. Caracterul extrem de dirijist al instruirii programate nu oferă nici o șansă pentru cel ce vrea să cultive discipolilor săi spiritul de inovare. De aceea instruirea programată rămîne doar una din multiplele modalități de lucru cu elevii, deosebit de eficientă în anumite condiții. Pentru a se depăși anumite limite
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
crearea unor situații cu totul noi în care copilul sau tînărul să ofere propriile sale soluții. Caracterul extrem de dirijist al instruirii programate nu oferă nici o șansă pentru cel ce vrea să cultive discipolilor săi spiritul de inovare. De aceea instruirea programată rămîne doar una din multiplele modalități de lucru cu elevii, deosebit de eficientă în anumite condiții. Pentru a se depăși anumite limite ale sistemului skinnerian de instruire s-au propus diverse alte modalități de programare pe alte baze psihologice decît cele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
doar la cerere. În noua perspectivă nu mai este vorba de o pedagogie a grupului, ci de o pedagogie centrată pe grup (34, apud 5, p. 199). Vrînd să depășească dificultățile magistrocentrismului și pedocentrismului, ca și exagerările directiviste ale instruirii programate, nondirectivismul abandonează și educatorul, și copilul. Georges Snyders acuză nondirectivismul de a fi deturnat, deviat și pervertit idei pedagogice generoase pe care pretinde că le apără (17, pp. 225-238). Semnificativă pentru poziția nondirectivismului, adaugă el, este sacrificarea adevărului de dragul păstrării
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și încercarea de a rezolva totul fără pedagogie" (6, p. 229). Este demn de reținut faptul că în pedagogia română nu s-au manifestat tendințe de promovare exclusivă a unora sau altora dintre metode. Chiar din primele contacte cu instruirea programată au fost relevate atît elementele care sînt în concordanță cu obiectivele învățămîntului românesc, cît și acelea care contrazic aceste obiective. Totodată, instruirea programată a fost analizată, încă de la început, din perspectivă cibernetică, ceea ce a oferit o bază largă de interpretare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
manifestat tendințe de promovare exclusivă a unora sau altora dintre metode. Chiar din primele contacte cu instruirea programată au fost relevate atît elementele care sînt în concordanță cu obiectivele învățămîntului românesc, cît și acelea care contrazic aceste obiective. Totodată, instruirea programată a fost analizată, încă de la început, din perspectivă cibernetică, ceea ce a oferit o bază largă de interpretare a fundamentelor sale teoretice, depășindu-se limitele behaviorismului (STANCIU STOIAN, VASILE BUNESCU) (7). În aceeași perioadă, s-au întreprins cercetări experimentale pentru aplicarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în care, pe plan mondial, cultivarea gîndirii creatoare devenise unul din obiectivele fundamentale ale școlii, cercetările românești privind tehnologia didactică urmăreau și ele, mai ales, stabilirea modalităților celor mai eficiente pentru atingerea acestui obiectiv. Chiar unele cercetări referitoare la instruirea programată erau efectuate din perspectiva educării gîndirii creatoare. Formarea algoritmilor era considerată o cale eficientă de dezoltare a capacităților intelectuale în general, a facilitării stimulării creativității, în special. În aceeași perioadă, s-au întreprins cercetări întemeiate și pe o altă ipoteză
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
S. BRUNER, Pentru o teorie a instruirii, traducere de SANDU LĂZĂRESCU, E.D.P., București, 1970. 15. JEROME S. BRUNER, Procesul educației intelectuale, Editura Științifică București, 1970. 16. B. P. SKINNER, Revoluția științifică a învățămîntului, E.D.P., București, 1971. 17. JOHN ANNET, Învățarea programată, în vol. Orizonturi noi în psihologie, Editura Enciclopedică, București, 1973. 18. JEAN-MARC GABAUDE, La pédagogie contemporaine, Privat, Toulouse, 1972. 19. LEONARD GAVRILIU, "Sigmund Freud sau dreptul la adevăr", studiu introductiv la volumul S. FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
E.D.P., București, 1971. 7. STANCIU STOIAN, Pedagogie și cibernetică, în "Revista de pedagogie", nr. 10/1963; STANCIU STOIAN, "Pedagogie și cibernetică", în Teorie și metodă în științe sociale, vol. I. Editura Politică, București, 1965; VASILE BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și instruirea programată", în vol. Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965; V. BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și aprofundarea procesului de învățămînt", în vol. Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată, E.D.P., București, 1968. 8. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în volumele V. BUNESCU
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sociale, vol. I. Editura Politică, București, 1965; VASILE BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și instruirea programată", în vol. Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965; V. BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și aprofundarea procesului de învățămînt", în vol. Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată, E.D.P., București, 1968. 8. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în volumele V. BUNESCU și P. POPESCU NEVEANU (sub redacția), Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965 și V. BUNESCU (sub redacția), Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată, E.D.P., București
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și instruire programată, E.D.P., București, 1968. 8. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în volumele V. BUNESCU și P. POPESCU NEVEANU (sub redacția), Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965 și V. BUNESCU (sub redacția), Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată, E.D.P., București, 1968. Să se vadă și EUG. P. NOVEANU, Tehnica programării didactice, E.D.P., București, 1974. 9. PAUL POPESCU NEVEANU, "Cu privire la necesitatea reconsiderării principiilor didactice", în vol. Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965. 10. AL. ROȘCA (sub red.), Creativitate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la Chișinău, voiam să trecem pe la mormântul părinților lui Ilie Ilașcu. Nu s-a mai reușit acest lucru, au avut grijă vameșii din dreapta Prutului, după ce au încasat taxe peste taxe, să ne țină în vamă foarte mult timp, mâncând timpul programat să putem face drumul. La Chișinău ne-am oprit la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”, la prof. univ. Iurie Ilașcu, și împreună s-a mers la „Uniunea Scriitorilor”, unde erau prezenți președintele Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Serafim Saka, Luminița Dumbrăveanu, Nina
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de obicei, după care am coborât în sala de mese unde am luat cafeaua. În jurul orei 9,30 ne-am îmbarcat în autocar, pentru a ajunge din nou, de astă dată chiar la picioarele grotei, unde la ora 10 eram programați să celebrăm o liturghie în limba română. A fost un privilegiu pentru noi de a putea oficia Sfânta liturghie la acea oră, la altarul din fața grotei, unde de obicei Liturghia de la acea oră este programată pentru grupurile cele mai mari
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
funcționărești a misiunii noastre.“ („O sarcină primordială“, Tribuna, 16 decembrie 1982) „Cultura zilelor luminoase de azi din România noastră socialistă, o subsumează elocvent, aducând cu sine prinosul unei înțelegeri superioare, de calitate nouă a însuși sensului de desăvârșire națională, exultarea programată a condiției sale revoluționare. Este sensul major al politicii partidului nostru de culturalizare generală superioară a întregului popor. El nu este un act în sine, îngust și limitat și prevede o largă colaborare spirituală și materială cu toate popoarele lumii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o facultate gen utilaj tehnologic, îmbunătățiri funciare, poate chiar un „Ștefan Gheorghiu“. Era clar că, dincolo de pereții blocului nostru, în clipele incerte ale amurgului, Flutur Veronica renăștea misterios sub forma unei încercate și apreciate specialiste în arta interzisă a amorului programat. Într-o după-amiază de octombrie, m-am dus la Florentina să căutăm râme pentru disecția de la zoologie. Florentina locuia la comun, într-o decrepită casă boierească cu o rămășiță de grădină, vis-à-vis de Institutul de Construcții ISPGC, la vreo trei
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o echipă de teatru, de dans, un cor. Foarte importantă era și activitatea cu pionierii, care trebuia planificată în așa fel încât să rețină copiii de-a merge la biserică. În plus, pentru dascăli era obligatorie participarea la următoarele activități, programate numai duminica: de două ori pe lună un curs politic, o dată pe lună cerc pedagogic de specialitate și tot o dată pe lună instructaj pentru munca cu pionierii. Toate aceste activități aveau loc în centrele de raion. Neexistând alte mijloace de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a judeca comunismul. Pentru mine, eram toți, bărbați și femei, la fel de amărâți. Toți „tovarăși“, egali în mizerie. Pentru turma de neinițiați, egalitatea exista aievea. A Brave New World de epsiloni, dar reală, aplicată pe oameni, nu pe personaje ficționale. Fericirea programată a personajelor lui Huxley se pierduse însă undeva între conceperea ei pe hârtie și „implementare“. Ne rămânea egalitatea aia strâmbă. Pentru toată lumea era la fel de sordid. Trist, îmbâcsit, stupid, gri. Egalitatea asta noi am fi zis că e o gogoriță. Amestecătură
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
felul de nebunii fără ca cea mai neînsemnată umbră să maculeze albul perfect al pantalonului care le strânge bine fesele. Sordidul apărea în dificultatea de a avea o aparență atrăgătoare. În comunism, atracția sexuală este sau ar trebui să fie științific programată, ca în Brave New World, nu lăsată la voia simpatiilor și antipatiilor aleatorii. Femeia cochetă era un produs al capitalismului decadent și o femeie supusă... ochiului masculin. Femeia comunistă trebuia să fie tractoristă, mecanic auto, cu mâinile bătătorite și plină
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în apă, dacă nu săreau cei mari după el, nu vreau să mă gândesc ce se întâmpla. I s-a trecut cu vederea acest lucru dar s-au luat măsuri ca Puiu să părăsească mai devreme urbea noastră față de data programată inițial. După plecarea lui Puiu am mers și eu până la locul cu pricina. Șchiopătând cu greu am ajuns acolo, dar eu nu puteam să fac baie din cauza piciorului, priveam doar la joaca celorlalți. Când scăldatul s-a terminat apa din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]