2,673 matches
-
la promovarea unei entropii relative care, între dezordinea totală a incertitudinii și a întîmplării, și repetiția (redundanța) fără informație, menține un grad de entropie suficient. Aici, utilitatea reglează practica. Acest model informațional, care privilegiază în același timp formalizarea, cuantificarea și programatica, a contribuit ca model simplu al analizei structurale, dar cu un grad de respectabilitate superior, la destinul cosmic al comunicării. "Figura" sa s-a difuzat în științele vieții și în științele etichetate ca umane. Ca joc ale cărui reguli sînt
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
starea de mister a poeziei, conturându-se într-o confesiune similară creației. Pentru a ajunge la o judecată de valoare, lucrarea își propune să mediteze la efortul poeților de a transcende evenimentul imediat din actualitatea politico-socială, istoria, formulările teoretice și programatice, în lumina unor semnificații generale cuprinse într-un limbaj în care cuvântul să reziste timpului. Recrearea cu minuție a unui univers literar particular, în sensul direcționării poeziei, a avut în vedere conceperea realității poetice ca totalitate, fixată fără a exagera
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
până la osii înfundate în pământ." Gigantizează insul, puterile lui sunt ale unui Sfarmă-Piatră aflat sub semnul speranței de a se realiza: Când urc trudit cu bolovanul meu/ nu am decât dorința/ să mai urc o dată.". Dorința de echilibru apare dezvoltată programatic într-o suită de poeme,"Cântarele". Pe talgerul de sus al cântarului îl ridică gândul, dar de fapt sentimentul unei drepte judecăți l-a învățat poetul în satul din Ardeal. "La noi în sat/ cântarele sunt drepte/ și tatăl meu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care a debutat, Cezar Baltag e obsedat de timpul trecut, dar trăiește intens prezentul, nefiindu-i indiferent nici viitorul. El visează Comuna: "timpul ce va veni e cel mai vital și mai măreț"; "Vin zilele și nopțile Comunei", sau proclamă programatic forța noastră, oare va anihila timpul: Noi n-am câștigat partea de izbândă/ și de viitor. Timpul pentru noi e/ Fără putere" ("Comuna de aur", 1960). De remarcat încercarea lui de a depăși formele exterioare ale poeziei, formele facile, versificațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
spre viitor. Trebuie remarcat faptul că o dată cu apropierea de perioada 1960-1975, în evocarea istorică se cuprind tot mai multe implicații meditative generate de misterul începuturilor, de fantasticul legendar și "dacismul epocii luminilor" (Paul Cornea) al lui Hașdeu. Evocarea istorică devine programatică până la manieră, în poezia de azi, acolo unde talentul este palid și primează voința de-a scrie cu orice preț. Poeții de azi, foarte mulți la număr, ancorează într-o evocare ce arată interes și pasiune pentru trecutul istoric, care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și umanitarism: "Prietenii mei înjugați la plug/ desculți și însetați, și eu la coarne la fel/ însetat și desculț/ și cineva din univers cu o coardă de bou/ ne biciuie însetat pe rând". Ioan Alexandru nu este preocupat, organizat și programatic, asemenea lui Nichita Stănescu, să dea o definiție poeziei. În spațiul poeziei lui, vine cu o problematică cunoscută în creația dintotdeauna a poeților: condiția poetului și a poeziei în contextul societății, în raport deci cu lumea și cu el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
după o zi de muncă/ Te poți iscăli direct pe cenușă" ("Creație"). Cuvintele sunt neputincioase în fața universului: "într-o zi mă voi ridica de la masa de scris/ și voi începe să mă îndepărtez de cuvinte". După o suită de poeme programatice ("Retroversiune","Fuge","Sepia"), ne asigură că lumea nu va reuși să recepteze cantitatea de hârtie care se scrie; scriitorii, nu se știe de ce, se vor rata înainte de debut, sau odată cu el ("Hârtie"). Totuși,în "Portretul artistului" crede în durabilitatea operei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
România cu reprezentanți ai organizațiilor de femei, ai partidelor politice, ai sindicatelor, ai mass-media: radio, presă, ziare, săptămânale. ● Documente oficiale ale instituțiilor publice (Guvern, Parlament), ale organizațiilor internaționale care desfășoară programe în România (UNDP, UNICEF, PHARE, world bank, USAID), documente programatice ale partidelor politice, sindicatelor, organizațiilor nonguvernamentale. ● Analiza legislației actuale și a proiectelor legislative privind problematica de gen. ● Analiza de conținut a unor mesaje din mass-media: ziare, emisiuni radio, programe de televiziune, jurnale etc. Violența domestică - o dublă sursă culturală: tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
6 ) Comun lui Caragiale și Bacovia e, iarăși, limbajul jurnalistic. La autorul Momentelor acesta era un mod natural de a se exprima, căci el cunoștea gazetăria din interiorul ei. La autorul Plumbului, ca la mai toți simboliștii, limbajul jurnalistic era programatic, un cod pentru diferențierea de poeții „cu satul în glas”. Jurnalismul se face la oraș și în mare parte despre oraș, iar el și ceilalți erau poeți ai orașului, neologistici, cu pregătirea literară desăvîrșită, adesea, pe texte străine, îndeosebi franceze
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lucid. „Infernul” său, dacă i-am înțeles corect terorile, era frica de nebunie: o nebunie ireversibilă. Cînd „fiorii” ei îl încearcă (v. „Fanfară”, „Crize”), notează asta fugitiv și trece imediat la altceva. Pentru el nebunia e o amenințare, nu ceva programatic, o temă de explorat, ca la suprarealiști. Teama de ea l-a obligat la privațiuni, la ancorări nu o dată ostentative în apele normalității. în concluzie, oricum a-i întoarce-o, fraza d-lui Nicolae Manolescu e exagerată; poate de aceea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sau stânga) au mai multe șanse să devină centralizate decât partidele liberal-democratice, indiferent de structura formală adoptată de fiecare din ele: partidele vest-europene, de exemplu, sunt mai degrabă descentralizate în comparație cu partidele din țările populiste sau comuniste; * centralizarea crește o dată cu caracterul programatic al partidului în cadrul fiecărei categorii; * centralizarea este afectată de tipul de grup comunitar larg pe care se bazează partidul: partidele bazate pe grupuri de clientelă sau etnice sunt de obicei mai puțin centralizate decât partidele bazate pe biserici sau clasă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în mod paradoxal, în cadrul unui partid scopurile democratice se pot lovi de existența unei structuri democratice, care va duce la creșterea numărului de cereri din partea membrilor obișnuiți, și prin urmare la un caracter mai reprezentativ. Astfel, un partid cu scopuri programatice care dorește să mobilizeze populația se poate confrunta cu dificultăți interne. Pentru a putea rezolva contradicția, partidele de stânga și în special partidele de stânga autoritare (populiste și comuniste), dar într-o anumită măsură chiar și cele social-democrate au dezvoltat
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dificultăți au fost introduse două tipuri de excepții. Fie se menționează dreptul, dar în aceeași propoziție sau în propoziția următoare se include o restricție privind condițiile de implementare (ca în cazul dreptului la grevă), fie declarațiile au doar un caracter programatic (ca Declarațiile franceze din 1946 și 1958, clasificate ca "preambuluri" și fără un statut constituțional clar). Aceste excepții s-au extins și la vechile drepturi, poate pentru că autorii constituțiilor au devenit conștienți de faptul că trebuiau satisfăcute anumite condiții înainte
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
s-au bucurat în acea perioadă de un sprijin larg în rândul populației din țările respective. Mobilizarea competitivă din Vest Legătura dintre partid și popor poate fi directă și prin partidele competitive care reușesc să dea competițiilor electorale un caracter programatic suficient de strâns pentru a aproxima, de fapt, un tip de referendum. În această formă de mobilizare competitivă, oamenii dau partidului învingător "mandatul" de a înainta un set de politici. În special în Marea Britanie s-a sugerat că partidului învingător
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Ghetsemani/ voivodin,/ încă o Golgotă/ a fost scoasă/ La licitație/ începută de la/ două holocausturi/ în sus" Serbiada (resturi de pisanie). La rândul ei, cea de-a doua sa carte de versuri a lui Bogdan Baghiu se deschide cu un text programatic intitulat Alchimia nebuniei, transparent elogiu al erosului care permite accesul spre țărmul "pe care crește floarea fără de tulpină terestră a Nebuniei", din care s-ar putea făuri piatra filozofală: Se spune despre petalele ei că ar fi fost create de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Edit Multimedia, Iași, 2013). Mai mult decât atât, în fiecare dintre cărțile Mariei Mănucă există cel puțin câte o artă poetică articulată pe principiul complementarității dintre cele două arte. Deloc întâmplător, poemul cu funcția de uvertură a cărții care urmărește, programatic, nașterea acestei noi alterități creatoare (cu pași rezumați în textul care se numește chiar După vernisaj: "Tablourile s-au tras în umbră./ Au intrat zeii./ Cineva jubilează în lumina împlinirii./ Altcineva cunoaște tristețea îndoielii./ Cineva a venit pentru tunica albastră
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
frică". În oricâte feluri va fi spus, înainte, Ovidiu Nimigean adio dragelor poezii, următoarea sa carte de versuri, Nicolina blues (Editura Cartea Românească, București, 2007) arată că ele s-au încăpățânat să ignore avertismentul poetului și să continue, nonșalante, atacul programatic la adresa Vieții care, orice s-ar spune, nu poate să sufoce Textul. În cel mai bun caz, cele două realități pot doar concura; căci, în termenii poetului, "natura noastră se umple de o descărcare proaspătă, aurorală, de bios și logos
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
texte, izolate, grafic, între paranteze pătrate. Notabile, dintre ele, sunt în special (Spune că nimic nu e mai cumplit...) și (Îmi spun...), aspre confesiuni ale alterității care inspiră și repugnanță, și desfătare, și cruzime, și tandrețe. Într-un ingenios poem programatic din această ultimă carte de versuri, poetul mărturisește a fi încercat să caute "Cheia. Formula. Codul. Parola. Descântecul. Ceva care să deschidă, să lumineze, să mă poarte pe un traseu coerent. Sensul. Înțelesul. Tâlcul. Deslușirea". În mod evident, enumerarea sună
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cărți, în care modalitatea de a se scrie este aceea a poemului-spovedanie, cea mai înaltă formă de dicțiune directă a maladiilor ființei. Sursele reale și finalitățile dorite ale acestui tip de text ne vor fi comunicate, direct, într-un poem programatic din Ce ți-e scris. Your destiny (Editura Institutul European, Iași, 1998): "de la Napoleon, Stavroghin și Mâșkin/ în lume, nimeni nu s-a născut/ noi, infirmi, avem cartea în brațe/ și murdărim paginile/ cu lacrimile noastre// hai, cântă-mi cântecul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Fuga în haiku (Sedcom Libris, Iași, 2003), respectiv Nuntă pe firul ploii (Editura Sedcom Libris, Iași, 2006). Opțiunea pentru formele și miza deloc superficială a acestui tip esențializat de discurs ne este justificată de autoare într-un fel de text programatic, ce prefațează una dintre secțiunile Fugii în haiku, intitulat semnificativ chiar Amantul meu, poezia: "...să-l invităm (pe poetul din noi, n.n.) la meditație profundă, contemplație, armonie universală, disci-plinându-i discursul, orice-ar vrea să ne spună să o facă, doar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ambivalente, în care principiul oximoronic pare a ordona virtuți și păcate, valori și vicii (undeva amintește, direct, "biografia cu păcat și înalt"). În esență însă, individualitatea poetică ce se relevă în Scrisori pe frunze și Altarul de pelin își refuză, programatic, spovedania directă, fatalistă și inclementă. Știe totuși prea bine că Eva postmodernă ("Evă dincolo de rai") e aruncată într-o existență ce transformă adesea suavitatea în abjecție și că deține prea puține șanse de salvare din infernul cotidian. Între ele, de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în lături, întorceau capetele în altă parte când unul din ei deschidea gura.” Tema centrală în Moromeții ar fi, din acest punct de vedere, libertatea morală în lupta cu fatalitățile istoriei. Ea este anunțată de prozator într-o frază liminară, programatică, de care s-a făcut în interpretarea critică mult caz: „În câmpia Dunării, cu câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare că timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici fără conflicte mari.” Ceea ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Puterea asupra lumii va sta în mîinile națiunii care va avea cel mai bun spirit de observație și de analiză profundă. E. Zola, Romanul experimental Cu puncte de reper ca "observația", "experiența", "adevărul în măsura lucrurilor", manifestul, voit polemic și programatic, rezumă în cîteva cuvinte ideologia "reprezentării" din care Ph. Hamon 4 enumeră cîteva presupoziții majore: 1. lumea e plină de bogăție, diversă, dinamică, discontinuă etc.; 2. eu sînt capabil să transmit o informație despre această lume; 3. limba poate să
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Main, redactor responsabil devine Ion Solacolu, redactor, Duiliu Vinograschi, iar secretariatul e asigurat de Elena Chiriac. Revistă de cultură politică, D. își pune la dispoziție spațiul dezbaterilor de idei și promovează discuțiile libere în jurul problemelor ce interesează emigrația românească, respingând programatic spiritul polemic sau partinic. Primul număr al noii serii semnalează prezența în emigrația română a poetului Ion Caraion; i se publică textul cuvântării ținute la 27 martie 1982 în fața adunării generale a Asociației Internaționale pentru Drepturile Omului din Frankfurt, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
înlocuirea notelor cu un raport asupra activității fiecărui elev; importanța egală acordată activităților cognitive, artistice, tehnice și practice pentru formarea personalității elevilor etc. Spre deosebire de "școlile noi", cea creată de Steiner se remarcă printr-o extremă sistematizare spațială, temporală, socială și programatică a practicilor pedagogice. Orientarea procesului educațional este simultan estetică, morală și religioasă, totul fiind integrat în filosofia antimodernă a antroposofiei (9, p. 119). Evident că R. Steiner a elaborat o teorie a educației cu totul deosebită de cele pe care
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]