2,396 matches
-
treilea fiu, Doamna Elena a murit sugrumată din porunca ginerelui său, Alexandru Lăpușneanu. A fost înmormântată în biserica Mănăstirii Probota, alături de Petru Rareș. Cele două morminte domnești se află în încăperea mormintelor (aflată între pronaos și naos), lângă zidul dinspre pronaos: mormântul lui Petru Rareș se află lângă peretele sudic, iar mormântul doamnei de-a lungul aceluiași perete, înspre culoar. Inscripția în limba slavonă ce se află pe lespedea funerară a mormântului său conține următoarele cuvinte: "„Această groapă e a roabei
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
planul dreptunghiular, de dimensiuni mici. Are doua turle în stil gotic, una de-asupra tindei și alta de-asupra naosului. Absidele laterale sunt puțin evidențiate. Interiorul bisericii are delimitări tradiționale. Plafonul bisericii are o forma boltită. În partea superioară a pronaosului se află cafastrul. La moment pe teritoriul mănăstirii funcțonează 3 biserici. A treia biserică a fost înălâată în anul 2009 în cinstea icoanei făcatoare de minuni a Maicii Monmului ,Izvorul Tămăduirilor, în clădirea de de-asupra izvorului. Mănăstirea are o
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]
-
donat pentru zidirea prime biserici. În partea din față a bisericii a fost reconstituit atrium - pridvorul ei. El este pătrat și înconjurat de o colonadă pe toate cele patru laturi. Colonada adiacentă intrării în biserică servea în epoca bizantină drept pronaos (nartex). În centrul pridvorului se afla o curte neacoperită, având în centru un răzor înconjurat cu piatră în care a fost plantat un măslin. Lângă răzor se găsește un bazin cu pești, alimentat de o făntână sub formă de șapte
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
iar actualmente este pr. Radu Ivan. Parohia are ca filiale Filipeștii de Pădure (str. Valea Rea nr. 159), unde există o capelă. Parohia nu deține un cimitir propriu. Biserica, cu o suprafață de 212 mp (18x12m) , are stil romanic, cu pronaos, naos, prezbiteriu și înălțimea maximă din interior 10 m. Are un turn cu un clopot (a rămas doar cel mic, de 2 tone, din trei câte au fost inițial) și este acoperită cu tablă. Zidăria este din piatră, blocuri de
Biserica Sfântul Anton din Câmpina () [Corola-website/Science/335634_a_336963]
-
clopot (a rămas doar cel mic, de 2 tone, din trei câte au fost inițial) și este acoperită cu tablă. Zidăria este din piatră, blocuri de carieră Albesti Muscel, cu ancadramentul ușilor și ferestrelor din piatră de la Rusciuk (Bulgaria). În pronaos, se află vitraliul reprezentând botezul lui Isus Cristos, două aghiazmatare (vase cu apă sfințită) din marmoră albă și o cristelniță monumentală (baptisteriul) din marmoră de Carrara (Italia). În interior, se află trei altare, unul central mai mare în prezbiteriu, pe
Biserica Sfântul Anton din Câmpina () [Corola-website/Science/335634_a_336963]
-
în anii 1990. Parohia are mai multe filiale (fără capele): Viforâta, Lucieni, Moreni și alte sate. Parohia deține și un cimitir propriu. Hramul se sărbătorește anual în 4 octombrie. Cu o suprafață de 212 mp (18x12m), are stil neoromanic, cu pronaos, naos, prezbiteriu și înălțimea maximă din interior 10 m. Are un turn cu un clopot (a rămas doar cel mic, de 2 tone, din trei câte au fost inițial) și este acoperită cu tablă. Zidăria este din piatră, blocuri de
Biserica Sfântul Francisc de Assisi din Târgoviște () [Corola-website/Science/335665_a_336994]
-
lăcașului de cult au fost proiectate de arhitectul Victor Smigelschi (fratele pictorului Octavian Smigelschi) iar lucrarea i-a fost încredințată lui G.P. Liteanu. Edificiul respectă planimetria bizantină îmbinând-o cu elemente specifice arhitecturii românești, păstrând structura spațiului ecleziastic în nartex, pronaos, naos și altar. Întreaga clădire este dominată de o cupolă centrală pe pandative cu un diamteru de 14 metri și o înălțime la vârful crucii de 40 m. Razele de lumină pătrund prin arcadele largi ale tamburului cupolei și se
Catedrala Greco-Catolică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare () [Corola-website/Science/332561_a_333890]
-
XV din Cicau a fost alcătuită, în prima etapă, din navă și altar, despărțite printr-o „tâmplă de zidărie”, cu numai două intrări (o ușă împărătească și una diaconicească). După 1700, vechea navă a fost alungită spre Vest, cu actualul pronaos, zidul vestic fiind dărâmat, iar vechiul ancadrament de piatră al intrării inițiale a fost mutat pe latura sudică a noului pronaos. Biserica are 6 ferestre, din care 5 de factură gotică, cu ancadramente din piatră traforată. Fereastra de pe latura estică
Biserica „Sf. Arhangheli” din Cicău () [Corola-website/Science/332666_a_333995]
-
două intrări (o ușă împărătească și una diaconicească). După 1700, vechea navă a fost alungită spre Vest, cu actualul pronaos, zidul vestic fiind dărâmat, iar vechiul ancadrament de piatră al intrării inițiale a fost mutat pe latura sudică a noului pronaos. Biserica are 6 ferestre, din care 5 de factură gotică, cu ancadramente din piatră traforată. Fereastra de pe latura estică a altarului este circulară, cu traforuri, având forma unui patrulob, iar celelate 4 sunt bifore, cu închidere semicirculară în partea superioară
Biserica „Sf. Arhangheli” din Cicău () [Corola-website/Science/332666_a_333995]
-
biserica "Nașterea Mariei", monument care îmbină foarte armonios formele unei construcții de zid cu un acoperiș tipic pentru bisericile de lemn. De plan dreptunghiular, compartimentat cu absida semicirculara decroșata. Cupola de zid pe altar, naos cu bolta semicilindrica de lemn, pronaos tavanit, turn-clopotnita de lemn pe pronaos. Se mai păstrează pictură murala în navă (1752) și resturi de picturi mai vechi pe tâmpla de zid.
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Galda de Jos () [Corola-website/Science/332667_a_333996]
-
foarte armonios formele unei construcții de zid cu un acoperiș tipic pentru bisericile de lemn. De plan dreptunghiular, compartimentat cu absida semicirculara decroșata. Cupola de zid pe altar, naos cu bolta semicilindrica de lemn, pronaos tavanit, turn-clopotnita de lemn pe pronaos. Se mai păstrează pictură murala în navă (1752) și resturi de picturi mai vechi pe tâmpla de zid.
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Galda de Jos () [Corola-website/Science/332667_a_333996]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Bălteni; comuna Periș. Biserică monumentală înaltă, cu arcade. Nu e pictată. Prevăzută cu pridvor exterior și contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid între naos și pronaos. Catapeteasma este din lemn, pictată și întărită cu grinzi din stejar. Se află pe amplasamentul vechii mănăstiri Bălteni. Biserica are trei compartimente interioare, pronaos, naos și altar, iar pe latura vestică un pridvor deschis care se continuă pe laturile de
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
pridvor exterior și contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid între naos și pronaos. Catapeteasma este din lemn, pictată și întărită cu grinzi din stejar. Se află pe amplasamentul vechii mănăstiri Bălteni. Biserica are trei compartimente interioare, pronaos, naos și altar, iar pe latura vestică un pridvor deschis care se continuă pe laturile de nord și sud până în dreptul naosului. Ușa de intrare, aflată pe zidul de vest, are un ancadrament de piatră format din trei părți, două
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
avea sa împiedice atacurile inamicului, stejarii seculari ai codrilor Vlăsiei constituind un zid de neînvins. Arsă și pustiită de tătari în timpul domniei lui Simion Movila (1600-1602), biserica a fost refăcuta ”de în temei”, ne spune o inscripție prinsa deasupra ușii pronaosului, în 1626 de vornicului Hrizea Coconu stăpânul satului Bălteni, în timpul domniei lui Radu Mihnea Voievod. Biserica, înaltă și zveltă, este din cărămida, nepictată, cu acoperiș din șindrila. Zidurile, sprijinite de contraforți masivi, au o grosime de 80 cm, dându-i
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
stăpânul satului Bălteni, în timpul domniei lui Radu Mihnea Voievod. Biserica, înaltă și zveltă, este din cărămida, nepictată, cu acoperiș din șindrila. Zidurile, sprijinite de contraforți masivi, au o grosime de 80 cm, dându-i aspectul de adevărata cetate. Naosul si pronaosul sunt despărțite de un zid iar catapeteasma din anul 1800 este din lemn, pictata si întărita cu grinzi din stejar. Biserica cu plan trilobat, are un pridvor deschis, cu arcade de cărămida sprijinite pe stâlpi fasonați, care învăluie pronaosul pe
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
si pronaosul sunt despărțite de un zid iar catapeteasma din anul 1800 este din lemn, pictata si întărita cu grinzi din stejar. Biserica cu plan trilobat, are un pridvor deschis, cu arcade de cărămida sprijinite pe stâlpi fasonați, care învăluie pronaosul pe trei sferturi din înălțimea sa. Forma deosebita si modul de construcție al pridvorului fac ca aceasta biserica sa nu se încadreze în nici un tipar, fiind unicat pe aceste meleaguri. Arhitectura deosebita, turla de deasupra pronaosului, scara de acces spre
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
stâlpi fasonați, care învăluie pronaosul pe trei sferturi din înălțimea sa. Forma deosebita si modul de construcție al pridvorului fac ca aceasta biserica sa nu se încadreze în nici un tipar, fiind unicat pe aceste meleaguri. Arhitectura deosebita, turla de deasupra pronaosului, scara de acces spre aceasta, zidăria in cărămida aparenta, forma si materialul învelitorii conferă acestei biserici o valoare deosebita. Biserică monumentală înaltă, cu arcade. Nu e pictată. Prevăzută cu pridvor exterior si contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
zidăria in cărămida aparenta, forma si materialul învelitorii conferă acestei biserici o valoare deosebita. Biserică monumentală înaltă, cu arcade. Nu e pictată. Prevăzută cu pridvor exterior si contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid între naos si pronaos. Catapeteasma este din lemn, pictată si întărită cu grinzi din stejar. Se află pe amplasamentul vechii mănăstiri Bălteni. Biserica cu hramul "Sf. Nicolae" a fostului schit Bălteni se află în satul Bălteni, com. Periș, județul Ilfov. Este așezată la limita
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
unui promontoriu. Spre est o pantă abruptă de cca. l5 m, iar spre sud și nord-est pante line de cca. 30 m despart biserica de apele lacului Scroviștea (Bălteni), liman fluviatil al Ialomiței. Pisania, așezată deasupra ușii de acces în pronaos, menționează atât anul construirii cât și ctitorul: În dreapta ușii de acces în pronaos o altă inscripție, pictată, menționează, de asemenea, numele ctitorului și perioada construirii: "Pis Stoica, meșterul ca să știi de cându am făcut jețulu la sf[â]nta și
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
sud și nord-est pante line de cca. 30 m despart biserica de apele lacului Scroviștea (Bălteni), liman fluviatil al Ialomiței. Pisania, așezată deasupra ușii de acces în pronaos, menționează atât anul construirii cât și ctitorul: În dreapta ușii de acces în pronaos o altă inscripție, pictată, menționează, de asemenea, numele ctitorului și perioada construirii: "Pis Stoica, meșterul ca să știi de cându am făcut jețulu la sf[â]nta și dumnezeiasca [biserică], și au fostu părintele ..., egumen, și au fost [ctitor] Hriza Vornicul
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
Coroanei, fiind prima lucrare de acest gen efectuată de Domeniu. În 1944 a fost tencuită la interior de Ministerul Marinei. Între 1957-1976 acoperișul a fost reparat de Direcția Monumentelor Istorice. Biserica din Bălteni este o biserică de plan triconc, cu pronaos mai îngust decât naosul și cu pridvor pe sudul, vestul și nordul pronaosului; nu are turle, clopotnița din lemn de pe pridvor fiind ridicată, probabil, după dărâmarea clopotniței fostului schit. Absida altarului, poligonală la exterior și semicirculară la interior, este supradezvoltată
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
fost tencuită la interior de Ministerul Marinei. Între 1957-1976 acoperișul a fost reparat de Direcția Monumentelor Istorice. Biserica din Bălteni este o biserică de plan triconc, cu pronaos mai îngust decât naosul și cu pridvor pe sudul, vestul și nordul pronaosului; nu are turle, clopotnița din lemn de pe pridvor fiind ridicată, probabil, după dărâmarea clopotniței fostului schit. Absida altarului, poligonală la exterior și semicirculară la interior, este supradezvoltată pe axa est-vest, fiind acoperită cu o semicalotă și delimitată de naos printr-
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
sunt dreptunghiulare, cu ambrazuri interioare evazate, semicirculare la partea superioară și cu urme ale amplasării anterioare a tocurilor ferestrelor; ferestre mici, similare celor din absida altarului se află spre sud-est și sud-vest, respectiv nord-est și nord-vest. Naosul este separat de pronaos printr-un perete plin, străpuns de o deschidere în segment de cerc la partea superioară și cu ambrazura evazată. Pronaosul dreptunghiular, cu axa lungă pe direcția nord-sud, este acoperit cu o boltă semicilindrică transversală; este luminat de două ferestre dreptunghiulare
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
mici, similare celor din absida altarului se află spre sud-est și sud-vest, respectiv nord-est și nord-vest. Naosul este separat de pronaos printr-un perete plin, străpuns de o deschidere în segment de cerc la partea superioară și cu ambrazura evazată. Pronaosul dreptunghiular, cu axa lungă pe direcția nord-sud, este acoperit cu o boltă semicilindrică transversală; este luminat de două ferestre dreptunghiulare, pe nord și sud, cu ambrazuri interioare cu două retrageri succesive și care se continuă până la pardoseală. Accesul în naos
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
spre vest de un planșeu drept, din lemn; deasupra părții de vest se află clopotnița cu șarpantă din lemn și cu acces prin scara din lemn aflată în pridvor. Biserica și pridvorul nu au parament unitar. Ușa de acces în pronaos, aflată pe fațada de vest, are ancadrament din piatră cu arcadă în dublă acoladă. O altă caracteristică a planului bisericii cu rapeluri în epocile anterioare, este raportul naos/pronaos, biserica din Bălteni fiind una din puținele biserici al căror pronaos
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]