2,600 matches
-
proiectează, deci, modele și roluri sociale și sexuale foarte specifice, dar și imagini ale rasei, sexului și clasei mult mai variate decît în peisajul televiziunii tipice. În general, Miami Vice își determină spectatorii să-și dorească un stil de viață prosper comparabil cu al păturilor superioare, aceasta realizîndu-se prin proiectarea unor imagini ale tehnologiei de vîrf, ale unei societăți de consum bogate și bine situate. Imaginile emblematice ale clădirilor cu multe etaje, ale caselor luxoase, ale mașinilor scumpe și ale femeilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
același timp și cu stilul de viață, personalitatea și comportamentul eroilor. Provocarea pe care o lansează Miami Vice este de a-i impune pe polițiști drept modele mai potrivite și mai dezirabile decît personajele negative, traficanții de droguri și criminalii prosperi din lumea interlopă care, într-un anume sens, transformă în realitate fantezia capitalismului fără restricții. Serialul își invită spectatorii să se identifice cu un stil de viață marcat de viteză și mobilitate, centrat pe divertismentul palpitant propriu societății de consum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Ca într-un joc periculos, scriitorul pare a-și structura cartea ca pe un răspuns subtil și savant la întrebarea Ce-ai face dacă ai fi bogat, extrem de bogat? Întâlnit într-un spital de boli nervoase, Goggins, om de afaceri prosper retras într-o neverosimilă plictiseală, atrage prin prezența sa stranie interesul naratorului, care îi oferă o întreagă lume ficțională pentru a-și spune povestea. Notele din jurnalul său vor constitui materia primă a unei istorii perfect compatibile cu rezonanța apocaliptică
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
deja clasic al romanelor lui Roth, proiectează în eroul său din adolescență, Seymour Irving Levov - supranumit, datorită neobișnuitei sale înfățișări nordice, "Suedezul", - Visul American, în deplinătatea lui utopică și naivă. Fiul unei familii de evrei înstăriți, proprietari ai unei fabrici prospere de mănuși, tânărul atlet pare întruparea unui ideal fizic și moral a cărui desăvârșire e dintru început suspectă: Suedezul e adorat de toți, copii și adulți, nu stârnește invidii și pasiuni, ci doar atrage zâmbete calde și armonie, vârstele și
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sau auditorul financiar. Capitolul 5 Modificarea societăților comerciale Pe parcursul funcționării societății comerciale pot apărea situații care reclamă adaptarea societății la noile condiții. De exemplu, necesitatea majorării capitalului poate să apară când societatea are o situație financiară împovărătoare sau când este prosperă și dorește să-și extindă activitatea. Întrucât principalele elemente ale societății comerciale au fost prevăzute în actul constitutiv modificarea societății înseamnă, de fapt, modificarea actului constitutiv. Modificarea actului constitutiv reprezintă numai mijlocul prin care se modifică societatea comercială. Sediul materiei
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
color care recepționează clipuri transmise prin satelit). Marasmul și privațiunile din anii dictaturii ceaușiste modelează atmosfera și tematica acestor versuri. Alimentația, vestimentația - fie cele din viața de toate zilele, cvasimitizate de dificultatea obținerii lor, fie cele din lumea liberă și prosperă, uimitoare, neverosimile, semne ale unor paradisuri terestre posibile dar inaccesibile, întrezărite fulgurant, contemplate cu un jind impersonalizat, melancolic - dețin un loc important în recuzită. Emblematice sunt câteva personaje cu care eul liric intră în comunicare: în universul casnic, Magdalina - cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
introd. trad., București, 1986, Nașterea Purgatoriului, pref. trad., București, 1995; Saint-Simon, Memorii, pref. trad., București, 1990; Emmanuel Le Roy Ladurie, Montaillou, sat occitan de la 1294 până la 1324, I-II, pref. trad. București, 1992; Roland Barthes, Mitologii, pref. trad., Iași, 1997; Prosper Mérimée, Tamango, București, 1998; Roger Chartier, Lecturi și cititori în Franța Vechiului Regim, București, 1998; Paul Veyne, Cum se scrie istoria, București, 1999; Georges Duby, Doamnele din veacul al XII-lea, București, 2000; André La Cocque, Paul Ricoeur, Cum să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
universitate fiind cea mai deschisă înnoirilor și cea mai potrivită pentru caracterul său de cărturar în căutare de soluții alternative, deosebite de cele prestabilite de cultura dominantă. Ținuturile din jur erau cultivate și pe rod, iar orașul avea o înfățișare prosperă, curată. Chiar și oamenii păreau inimoși și energici, ospitalieri. Nu a fost greu să fie primit într-o mânăstire, cei de acolo s-au dovedit politicoși și au avut grijă să-i facă popasul cât mai comod. Neîncrederea lui dispăru
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
istoria sociologiei mai cu seamă prin cercetările sale monografice asupra familiilor muncitorești. El a cules variate date (etnografice, demografice etc.) și s-a oprit mai ales asupra bugetelor de familie, efectuând studii intensive pe un număr însemnat de familii muncitorești prospere. La baza acestei selecții a stat o concepție teoretico-metodologică, și anume: el considera că fiind mai direct influențate de condițiile de mediu, în cadrul familiilor muncitorești se poate studia mai bine (mai exact) influența societate-familie. De asemenea, el avea în vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
direct influențate de condițiile de mediu, în cadrul familiilor muncitorești se poate studia mai bine (mai exact) influența societate-familie. De asemenea, el avea în vedere că muncitorii formau o parte numeroasă a populației, în continuă dezvoltare. S-a oprit la familiile „prospere” pentru că dorea să propună în final un model de viață familială care să merite să fie generalizat. Cazul lui La Play este simptomatic pentru determinațiile socialului și alte stări de spirit societale asupra studiilor de familie. Tenta moral-religioasă în considerarea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dă credit sondajelor, ignorându-se serioase principii metodologice, cum ar fi cel al surselor de eroare - între care dezirabilitatea socială e foarte importantă -, al multimetodismului (triangulației) și altele descrise de noi, aceasta se datorează mecanismelor pieței: sondajele devenind o industrie prosperă, legea e ca prin costuri cât mai mici să se producă beneficii cât mai mari. Mă grăbesc să contrapunctez cu observația că încrederea în răspunsuri veridice la întrebări directe simple, cum ar fi: „Aveți de gând să divorțați în următorii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
extinsă modificată, familia funcționează ca un întreg în luarea unor decizii majore și uneori bugetul este comun. Studii autohtone și ale unor specialiști străini (în particular, antropologi americani) pe sate din Transilvania din anii ’70 au constatat că cele mai prospere familii din comunitatea rurală erau cele pe care le-am putea numi „extinse modificate”, o combinație în care familia mai „bătrână” lucra în agricultură, iar cea „tânără” la oraș, în industrie sau comerț. Deținerea de bani, dar și produse agricole
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a veniturilor. Ei sunt: statutul socioprofesional al familiilor (cadre superioare, manageri, funcționari, muncitori, țărani); faptul dacă soția lucrează sau nu; existența copiilor și numărul lor în familie; tipul de întreprinderi, firme sau instituții unde lucrează soțul sau soția (sigure și prospere, salariul se plătește săptămânal, lunar, sau sub alte forme, de stat sau private). La aceștia, unii autori adaugă ca variabile independente atitudinea față de familie, valorile tradiționale sau moderne, factorii de specific cultural. Diferențe atitudinale interculturale există desigur și în această
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
degrabă ondulatoriu, așezat pe o orbită, pe un fascicul continuu” (p. 244). El nu știe ce e discontinuitatea, fiind supus permanent ubicuității controlului, a cărui expansiune nu mai cunoaște limite: controlul definește condiția vieții moderne. Întreprinderile care-i furnizează material prosperă, serviciile de informații îl practică fără restricții. Ceva neliniștește însă: vidul legislativ. Cine decide și cine permite acest control? Ni se dau asigurări că, pentru moment, controlul nu urmărește sancțiunea, ci doar prevenția. Am putea uita totuși că, dacă statul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
la însăși imaginea firmei; în mediile politice, care nu mizează decît pe marketing politic și imagine publică și care cred, acum, că o linie politică fără ecou în sondaje nu este pe deplin înțeleasă; în presa însăși, unde rubricile "comunicare" prosperă; în audio-vizual, obiectul tuturor poftelor politice și publicitare; în publicitate, care înțelege să se onoreze ea însăși numindu-se "întreprindere de comunicare"; în domeniul editorial, unde se produc cărți standard, semi-industriale, "cărți Poilâne", după frumosul cuvînt al lui Marc Guillaume
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
relaxare, „o vreme cu tendinți tot mai pronunțate spre fleacuri”4), frivolă. Starea aceasta n-a durat mult însă și s-a intrat în „anii neutralității”, ani de înfrigurări și de calcule, transformați de unii într-o „epocă de afaceri prospere”5), pe care o vor continua, cu cinism, și în timpul războiului. Cînd acesta s-a terminat, cîțiva, naturi optimiste au crezut că s-a pus capăt unei epoci „de decădere bizantină”.6) Speranță deșartă, într-o țară în care aproape
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prefăcută naivitate următoarele: „Joia trecută, 21 mai, neavînd treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceea de călești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!... cum rar se vede chiar în orașele cele mai prospere - și mă gîndeam: cine or fi aceia care au scornit de la o vreme că-n țară e sărăcie, că s-a scumpit traiul și că suntem amenințați cu o criză agricolă? ce moftangii!”8) în fapt, nenea Iancu nu era
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și/sau în națiunile din Commonwealth, India fiind exemplul cel mai remarcabil. Sistemele cu un singur partid și sistemele fără partide rămân astfel de obicei trăsături ale vieții politice în ansamblu. În final, sistemele cu mai mult de un partid prosperă când competiția totală și deschisă între grupurile sociale este lăsată să dureze o perioadă însemnată de timp, situație care, până acum, nu a caracterizat multe țări în afara regiunii Atlantice, deși există semne de schimbare. Bibliografie suplimentară Studiile privind sistemele de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mediul social și politic în care acționează judecătorii. Împrejurările sociale au de obicei un efect important. Studiile întreprinse în mai multe democrații liberale occidentale asupra originii judecătorilor au arătat că membrii corpului judecătoresc sunt de obicei recrutați din segmentele mai prospere ale societății. Același lucru se observă și în legătură cu jurații (sau cu magistrații din Anglia care, deși legal nu joacă același rol ca jurații, constituie, pentru delictele relativ minore, un element extraprofesional care poate îndeplini o funcție socială identică). Membrii juriilor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de oameni, spune Michelet, care au trecut unul cîte unul"). De amenințarea călătorului necunoscut care aduce cu el boala sau epidemia, a cărui venire face să putrezească recoltele și să piară vitele. E amenințarea intrusului care se strecoară în familiile prospere pentru a le tulbura și ruina. Insecuritatea și teama încep să se manifeste odată cu trecerea necunoscuților care rătăcesc în noapte. Dar tot în umbră se refugiază și animalele scîrboase și tot din umbră ies la iveală. În masa enormă de
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de profundă și de multiplă. Unitatea națională este așadar cît se poate de reală, este chiar suprareală, însă este unitatea unui bric-à-brac, iar Europa reprezintă bric-à-brac-ul acestor bric-à-brac-uri. Din nefericire, îi lipsește cimentul mitico-istoric. Provincia Europa a devenit în parte prosperă. Europa devastată din 1945 se bucură, începînd din 1955 și lăsînd deoparte țările central-europene, de dezvoltare economică. Ea este însă în același timp o Europă a fa-limentului politic. Națiunile din Est sînt ținute sub control atît din exterior, cît și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este mai mic, cu atât femeia este mai fecundă. Revistele prezentau un ideal de femeie cu șolduri late și talia mică ce corespundea idealului de fecunditate. Aceiași autori consideră că bărbații sunt mai ghidați de grija pentru procreare în perioadele prospere economic decât în perioadele de scădere economică sau de criză (copiii sunt mai greu de crescut). Sunt atrași mai mult, inconștient, de femeile fecunde (de unde raportul mic talie/șolduri) în perioadele prospere și mai puțin în anii mai dificili. Playboy
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai ghidați de grija pentru procreare în perioadele prospere economic decât în perioadele de scădere economică sau de criză (copiii sunt mai greu de crescut). Sunt atrași mai mult, inconștient, de femeile fecunde (de unde raportul mic talie/șolduri) în perioadele prospere și mai puțin în anii mai dificili. Playboy a devenit oglinda acestei fluctuații a dorințelor. Siluetele „atrăgătoare” cele mai prezente în reviste, la televizor sau la cinema (ne putem aminti taliile de viespe ale actrițelor din anii 1950 și 1960
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
poporului american este "cetatea de pe colină". Încă de la primii coloniști, s-a crezut că americanii au o misiune specială de îndeplinit: să creeze cel mai bun sistem democratic și să dea lumii cel mai bun exemplu de popor fericit și prosper, cu o viață înrădăcinată puternic în principii creștine. Sintagma a fost folosită din plin și a avut un impact puternic asupra poporului american la sfârșitul secolului trecut, în timpul campaniei prezidențiale a lui Ronald Reagan. Practic, l-a ajutat să câștige
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
este un produs cumulativ al unei culturi europene de peste 2000 de ani? Există diverse încercări de a vedea Statele Unite drept o nouă Romă, iar cultura americană drept manifestarea în secolul XX a "culturii" de tip panem et circenses din perioada prosperă a Romei, dinaintea căderii Imperiului roman în mâinile triburilor germanice. Pitirim Sorokin, de exemplu, în The Crisis of Our Age, lucrare publicată în 1941, susține că "nume-roase semne sugerează posibilitatea ca America să joace, într-o formă modificată, în relația
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]