2,370 matches
-
patru tipuri: scene de banchet, relații sexuale, scene din toaletă și scene de rele tratamente. În scenele din toaletă, în mod frecvent prostituatele au corp puțin atrăgător: sâni lăsați, perne de grăsime, etc. Pe un vas este chiar reprezentată o prostituată pe cale să se urineze într-o oală de noapte. În reprezentarea actelor sexuale, prezența prostituatelor este anunțată prin reprezentarea unei pungi cu bani, care vine să amintească de caracterul mercantilist al acestor relații. Poziția cel mai des reprezentată este cea
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
În scenele din toaletă, în mod frecvent prostituatele au corp puțin atrăgător: sâni lăsați, perne de grăsime, etc. Pe un vas este chiar reprezentată o prostituată pe cale să se urineze într-o oală de noapte. În reprezentarea actelor sexuale, prezența prostituatelor este anunțată prin reprezentarea unei pungi cu bani, care vine să amintească de caracterul mercantilist al acestor relații. Poziția cel mai des reprezentată este cea cu bărbatul în spatele femeii, fiind de multe ori dificil de făcut diferența dacă este vorba
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
degradantă pentru un bărbat adult, în același timp această poziție punea femeia într-o postură de inferioritate, fiind considerată puțin avantajoasă pentru ele (prin opoziție cu „poziția misionarului”). În sfârșit, pe un număr de vase sunt reprezentate scene în care prostituatele erau amenințate cu un baston sau cu o sandală și constrânse astfel să accepte să întrețină relații sexuale considerate degradante de către greci: sexul oral, sodomia, sexul în grup. În fine, dacă hetairele erau fără nicio îndoială cele mei libere femei
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
cetățean și ai unei curtezane, cum ar fi strategul Timotei, fiul lui Conon. În schimb, nu se cunoaște niciun exemplu de femeie cetățeană care să se fi făcut de bună voie hetairă. În perioada „Comediei Noi” a Comediei Antice Grecești, prostituatele au devenit, după trecerea modei cu sclavele, adevărate vedete ale reprezentațiilor de comedie. Pot fi identificate mai multe motive pentru această situație: unul este că piesele din perioada „Comediei Vechi” erau saturate cu subiecte politice, în timp ce „Comedia Nouă” aducea în
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
aceasta, convențiile sociale interziceau unei femei cu o anumită poziție socială să apară în public, deci, în cazul în care scena teatrală se petrecea într-un spațiu exterior, singurele femei care puteau fi văzute în mod normal pe stradă erau prostituatele. Intrigile din piesele „Comediei Noi” recurg astfel din plin la prostituate. Ovidiu le menționează atunci când se referă la personajele din piesele lui Menandru: „Chiar dacă au personaje ca sclava vicleană, tatăl brutal, samsarul necinstit și curtezana iubitoare, piesele lui Menandru încă
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
să apară în public, deci, în cazul în care scena teatrală se petrecea într-un spațiu exterior, singurele femei care puteau fi văzute în mod normal pe stradă erau prostituatele. Intrigile din piesele „Comediei Noi” recurg astfel din plin la prostituate. Ovidiu le menționează atunci când se referă la personajele din piesele lui Menandru: „Chiar dacă au personaje ca sclava vicleană, tatăl brutal, samsarul necinstit și curtezana iubitoare, piesele lui Menandru încă rezistă.” În piesele sale, curtezana poate fi o tânără ingenuă iubită
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
ajunge să se prostitueze după ce a fost sedusă și abandonată de acesta, sau răpită de către pirați. Recunoscută de adevărații săi părinți grație pandantivului pe care i-l puseseră în leagăn, tânăra fată eliberată este luată în căsătorie ("Oamenii din Sikyonios") Prostituata reprezintă în același timp unul din personajele secundare cel mai des întâlnite în piesele de comedie: relația sa cu prietenul junelui-prim constituie una din intrigile amoroase secundare ale piesei. Tot Menandru este cel care a creat, prin contrast cu imaginea
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
Tot Menandru este cel care a creat, prin contrast cu imaginea tradițională curtezanei cupide, un personaj curtezană cu inimă mare, cum este cea din "Arbitrajul". Din contră, în lumile utopice din piesele dramatice ale Greciei Antice nu există loc pentru prostituate. În comedia lui Aristofan "Adunarea Femeilor", eroina, Praxagora, le interzice în mod oficial prezența în cetatea sa ideală „... târfele de toate felurile de care sunt, am stabilit să pun capăt industriei lor [...] pentru a rezerva vigoarea virilă a tinerilor noștri
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
le interzice în mod oficial prezența în cetatea sa ideală „... târfele de toate felurile de care sunt, am stabilit să pun capăt industriei lor [...] pentru a rezerva vigoarea virilă a tinerilor noștri pentru noi doamnele.” După cum arată majoritatea surselor antice, prostituatele erau considerate de către femeile ateniene ca o concurență neloială. Într-un registru diferit, Platon, în "Republica", le condamnă pe prostituate ca și pe patiseriile antice, ambele acuzate de a fi introdus luxul și stricarea regulilor în cetatea ideală. Cinicul Cratos
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
pun capăt industriei lor [...] pentru a rezerva vigoarea virilă a tinerilor noștri pentru noi doamnele.” După cum arată majoritatea surselor antice, prostituatele erau considerate de către femeile ateniene ca o concurență neloială. Într-un registru diferit, Platon, în "Republica", le condamnă pe prostituate ca și pe patiseriile antice, ambele acuzate de a fi introdus luxul și stricarea regulilor în cetatea ideală. Cinicul Cratos din Teba din perioada elenistică (citat de Diodor din Sicilia) descrie și el un oraș în care există o comunitate
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
din perioada elenistică (citat de Diodor din Sicilia) descrie și el un oraș în care există o comunitate a femeilor și copiilor, în maniera celei descrise de Platon, și în care prostituția este total interzisă. În Grecia Antică existau în afară de prostituatele femei, și un număr semnificativ de "πόρνοι - pórnoi", bărbați care se prostituau. Prima apariție atestată a acestui cuvânt s-a găsit pe inscripțiile antice de tip „grafiti” din insula Santorini. O parte dintre aceștia se adresau unei clientele feminine, existența
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
căzând astfel sub imperiul acestui mecanism corupt al forței de muncă. Marx spunea că "„Prostituția este doar o expresie specifică a prostituției generale a muncitorului”". Prostituția deci, poate fi văzută drept un simbol pentru tot ceea ce este greșit în capitalism. Prostituatele poate se simt ca fiind libere, dar analizând ansamblul economic general, în termenii lui Marx, în realitate sunt „muncitori” înrobiți a caror activitate reîntărește și perpetuează schemă capitalista exploatatoare. Cu toate acestea, Carole Pateman, în The Sexual Contract vede prostituția
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
Sexual Contract vede prostituția altfel, evidențiind faptul că aceștia nu sunt lucrători salarizați, ci mai degrabă contractori independenți. În argumentul ei, "„obiecția cum că prostituată este afectată sau degradata de meseria ei, nu înțelege natură meseriei. Corpul și sinele ale prostituatei nu sunt oferite pe piată; ea poate să își ofere serviciile și fără să se degradeze pe șine”". Mai mult, filozoful Robert Nozick crede că drepturile indivizilor sunt mai presus de interesul pentru bunăstarea lor. El crede ca o persoană
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
astfel o persoană este redusă la a fi doar o simplă rotita într-o mașinărie. Există o tendință în unele scrieri feministe de a discuta relația dintre feminism și prostituție în acești termeni, astfel neanalizând calitățile transcendente și spirituale ale prostituatelor, lăsând doar o perspectivă mecanicistică asupra acestora. Simone Weil descrie marxismul în Oppression and Liberty ca fiind o teorie destul de incompletă atâta timp cât aplicarea să se preocupă, desi foarte relevant, mai degrabă cu descrierea memcanismelor creșterii economice și ale economiei. O
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
pe Jeanne să obțină o întrevedere nocturnă cu regina iar întâlnirea a avut loc în august 1784. În grădina Palatului Versailles, cardinalul s-a întâlnit cu o femeie despre care credea că e însăși regina. De fapt, femeia era o prostituată, Nicole Leguay, pe care Jeanne a angajat-o datorită asemănării cu Maria Antoaneta. Rohan i-a oferit Nicolei un trandafir, iar aceasta, asumându-și rolul de regină, i-a promis să uite neînțelegerile lor din trecut. Profitând de rolul ei
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
1786, în cadrul unui proces senzațional la acea vreme, cardinalul și Nicole au fost achitați. Jeanne de la Motte a fost condamnată la biciuire, însemnată cu fierul înroșit cu "V" (pentru "voleuse", "hoață") pe ambii umeri și închisă pe viață în pușcăria prostituatelor, la Salpêtrière. În iunie anul următor ea a reușit să evadeze deghizată în băiat. Între timp, soțul ei a fost condamnat la muncă silnică pe viață. Opinia publică a fost foarte interesată de acest scandal. Deși majoritatea istoricilor au ajuns
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
și nu se învoiește să-i plătească decât 4000 de euro, 2000 pe loc și restul după ce rezolvă o afacere. După ce Matilda se întâlnește cu Virgil în parcare și stabilesc să se întâlnească la Constanța, Matilda, Paul și Selena (o prostituată îndrăgostită de proxenet) pleacă într-o zonă virană a capitalei, unde Selena este plasată unui client cu preferințe ciudate. Deși îi promite că nu o dă aceluia, în cele din urmă Paul o convinge să meargă și primește în schimb
Periferic (film din 2011) () [Corola-website/Science/332216_a_333545]
-
pe dinți, de aceea era denumită și "Muta". Altă mască purta numele de "Gnaga", prin care bărbații se deghizau în femei și nimeni nu avea dreptul să aresteze o persoană mascată. În 1500, la Veneția erau peste 15.000 de prostituate și pentru că înflorise extrem de mult homosexualitatea, guvernatorul a aprobat o lege prin care femeile puteau să-și arate nurii atât pe Podul Sânilor, cât și de la ferestre. "Îl Mattaccino" derivă din cuvântul Matto, echivalent cu nebun, si era format dintr-
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
este o explorare în profunzime a acelei perioade instabile și primejdioase din istoria Jamaicăi și a urmărilor sale pe termen lung. Marlon James plăsmuiește cu măiestrie cronica vieții unui șir întreg de personaje memorabile - asasini profesioniști, lorzi ai drogurilor, jurnaliști, prostituate, agenți CIA -, pe parcursul a treizeci de ani și traversând mai multe continente, pentru a le reuni destinele în Jamaica anilor ‘90, radical schimbată. Palpitant și inventiv, ambițios și irezistibil, Scurtă istorie a șapte crime este unul dintre cele mai fascinante
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105808_a_107100]
-
așa cum notează Ferrante, “în această epocă în care totul se răstoarnă, nicio fată nu ocupă primul loc pe afiș”. Muncitoare ca Lila sau fină intelectuală ca Elena Greco, o femeie este măritată, în primul rând, și, mai ales “mamma”. Spectrul prostituatei amenință imediat ce eroinele încearcă să-și construiască identitatea în afara acestei scheme. Elena Ferrante a publicat șase cărți, printre care Amore molesto și I giorni dell'abbandono, descrisă ca „răvășitoare“ de către prestigiosul cotidian New York Times. „Ferrante scrie sub semnul urgenței, cu
Cine este misterioasa Ferrante?!... by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105856_a_107148]
-
este "Liturghia Sfântului Vasile cel Mare". Sfântul Vasile este unul dintre sfinții care au făcut minunile cele mai mari. El este primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, aziluri și spitale pentru săraci, leprozerie și un așezământ pentru recuperarea prostituatelor. A murit în ziua de 1 ianuarie a anului 379, când încă nu împlinise 50 de ani, intrând în istoria creștină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare. Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile Sfântul Vasile. Pe 1 ianuarie, fetele
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
a servi soldați care călătoresc și a celor care se retrag de pe front, conform unui autor evreu. Se estimează că, împreună cu cele din bordelurile tabără de concentrare, cel puțin 34.140 de femei europene au fost obligate să servească drept prostituate în timpul ocupației germane. În multe cazuri, din Europa de Est, femeile implicate au fost răpite de pe străzile orașelor ocupate în timpul raziilor armatei și poliției germane, în conformitate cu un alt autor evreu.
Bordeluri militare germane din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/333948_a_335277]
-
delicata Jeanne „va domni într-o zi asupra inimii unui rege”. Nimeni nu s-a gândit, că profeția se va împlini, întrucât reputația familiei Poisson era deplorabilă: tatăl, prins cu nereguli financiare, fusese condamnat la exil, iar mama era o prostituată notorie. La 19 ani, Jeanne-Antoinette, avea deja o „frumusețe periculoasă” și era căsătorită cu nepotul protectorului său, cu care va avea doi copii: un băiat mort la doar câteva luni și o fată care va supraviețui. Tânărul cuplu pătrunde în
Madame de Pompadour, viață furtunoasă- ”După mine, potopul” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102285_a_103577]
-
chiar și acestea trebuiau să fie supuse tatălui și apoi soțului lor și să își limiteze viața socială la creșterea și educarea copiilor. Bărbații aveau mai multă libertate. Ei puteau întreține relații sexuale în afara căsătoriei, satisfăcându-si aceste dorințe cu prostituate, sclavi sau sclave. Oricine putera agresa sexual un sclav sau o sclavă, aceștia fiind considerați bunuri, nu persoane și atâta timp cât stăpânul nu făcea plângere pentru daune, sclavii lui nu aveau niciun drept, nici măcar asupra propriului corp. Prostituția era legală, existau
Obiceiuri SEXUALE controversate în Antichitate () [Corola-website/Journalistic/102338_a_103630]
-
foarte bogate și respectabile. Aceste camere erau decorate asemeni unui bordel, cu fresce pornografice și aveau intrare separată de restul casei, astfel încât vizitatorii să nu-i deranjeze pe stăpânii vilei. La aceste petreceri erotice luau parte persoane publice, dar și prostituate.
Obiceiuri SEXUALE controversate în Antichitate () [Corola-website/Journalistic/102338_a_103630]