3,076 matches
-
o catedrală (Domkyrkan) din secolul al XII-lea. Același spirit de toleranță a permis alături de majoritarii suedezi (89,3 %) să conviețuiască și alte etnii: finlandezi (2,3 %) și mai recent sârbi (0,6 %), iranieni (0,6 %) și alții. Suedezii sunt protestanți (86,5 %), dar funcționează și alte culte: islamic (2,3 %), catolic (1,8 %) ș.a. ERA VIKINGILOR Istoria acestor meleaguri se pierde în negura vremurilor și este în general asemănătoare cu a tuturor popoarelor din Peninsula Scandinavă. Dincolo de dovezile arheologice care
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
fost țările creștine, dar cultul a fost împărțit între diferite confesiuni, cum ar fi catolicism, anglicanism, prezbiterianism și puritanism. Carol a fost botezat la capela regală la 27 iunie de către episcopul anglican al Londrei, William Laud, și dat în grija protestantei contese de Dorset. La naștere, automat, a devenit Duce de Cornwall și Duce de Rothesay, pe lângă alte câteva titluri asociate. În jurul vârstei de opt ani a fost desemnat Prinț de Wales deși niciodată n-a fost formal investit. În timpul anilor
Carol al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/304330_a_305659]
-
chestiuni prin ordonanțe. Carol a șovăit, și-a amintit de rebeliune, de exilul săi și a cedat. De altfel, o parte din "Cabală" luase atitudine împotriva lui și-i impusese "Test Act" (Actul de mărturisire (a credinței)), răspuns național și protestant împotriva alinței cu Franța și a "Declarația regal de indulgență". Această lege excludea din orice funcție publică pe cei care nu jurau credință supremației regelui și a comuniunii anglicane. "Pair"-ii catolici trebuiră să părăsească Camera Lorzilor și însuși fratele
Carol al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/304330_a_305659]
-
adoptată de "Sejm" (parlamentul) polonez în 1505 a transferat puterea legislativă de la monarh în mâinile "Sejm"ului. Acest eveniment a marcat începutul perioadei denumite „Libertatea de Aur”, în care statul a fost guvernat de nobilimea polonă „liberă și egală”. Reforma protestantă a făcut profunde incursiuni în creștinismul polonez, ceea ce a avut ca rezultat o toleranță religioasă unică la acea vreme în politica europeană. Curentele Renașterii europene au evocat în Polonia Jagiellonă târzie (în timpul regilor Sigismund I cel Bătrân și Sigismund al
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
stat uriaș în Europa Centrală și de Est, a cărui suprafață se întindea pe aproape un milion de kilometri pătrați. Biserica Romano-Catolică s-a lansat într-o contraofensivă ideologică și Contrareforma a adus în sânul ei numeroși convertiți din cercurile protestante. Unirea de la Brest a divizat creștinii răsăriteni de pe teritoriul Uniunii. Forța militară deosebit de mare din timpul domniei lui Ștefan Báthory a suferit de pe urma conflictelor dinastice din timpul regilor dinastiei Vasa, Sigismund al III-lea și Władysław IV. Uniunea a dus
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
parte a bibliotecii postelnicului Constantin Cantacuzino de la Mironești, este menționată deja la Del Chiaro. Se pare însă că puține cărți din acel patrimoniu au trecut în posesia stolnicului Cantacuzino. Era vorba mai ales de literatură religioasă, chiar și de sorginte protestantă. În timpul studiilor tânărul Cantacuzino a întocmit un prim catalog al cărților achiziționate de el însuși, care au constituit baza bibliotecii sale. Printre acestea se aflau, pe lângă epopeile homerice, opere ale clasicilor greci și latini, scrierile filozofice și cosmografice ale lui
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
iar în 1292 simplu că „Beuerreuth”. Orașul a fost clădit pe terasa neinundabilă a râului Main, înconjurat de ziduri, fortificații și șanțuri cu apă, de apărare. În 1430 Husiții distrug orașul, refăcut scurt timp după aceea. Im 1527, în timpul Reformei protestante, locuitorii devin protestanți (în acea vreme vasalii erau obligați să adopte religia stăpânitorului local („Cuius regio, euis religio”). Până azi, Bayreuthul a rămas un bastion protestant (peste 70% din locuitori sunt luterani). În anul 1603 reședința comitatului se mută de la
Bayreuth () [Corola-website/Science/304374_a_305703]
-
simplu că „Beuerreuth”. Orașul a fost clădit pe terasa neinundabilă a râului Main, înconjurat de ziduri, fortificații și șanțuri cu apă, de apărare. În 1430 Husiții distrug orașul, refăcut scurt timp după aceea. Im 1527, în timpul Reformei protestante, locuitorii devin protestanți (în acea vreme vasalii erau obligați să adopte religia stăpânitorului local („Cuius regio, euis religio”). Până azi, Bayreuthul a rămas un bastion protestant (peste 70% din locuitori sunt luterani). În anul 1603 reședința comitatului se mută de la Kulmbach la Bayreuth
Bayreuth () [Corola-website/Science/304374_a_305703]
-
În 1430 Husiții distrug orașul, refăcut scurt timp după aceea. Im 1527, în timpul Reformei protestante, locuitorii devin protestanți (în acea vreme vasalii erau obligați să adopte religia stăpânitorului local („Cuius regio, euis religio”). Până azi, Bayreuthul a rămas un bastion protestant (peste 70% din locuitori sunt luterani). În anul 1603 reședința comitatului se mută de la Kulmbach la Bayreuth. În 1621 orașul avea cca 6000 locuitori. Mari daune materiale a avut de suferit în timpul „Războiului de 30 ani” (1618-1648). În 1732 începe
Bayreuth () [Corola-website/Science/304374_a_305703]
-
luat parte la bătălia de la Pavia, unde a fost decorat pentru meritele lui. Fiind chemat la curtea împăratului Carol Quintul i-a parte la Asediul din Tunis (1535). Sub domnia lui Carol Quintul, a învins "uniunea șmalkadilor" și învinge armata protestantă (evanghelică) condusă de Johann Friedrich I (Sachsen), în bătălia de la Mühlberg. În 1552 este însărcinat cu conducerea campaniei militare de ocupare al Franței, care eșuează după un asediu fără succes a orașului Metz. În urma unor succese franceze în Piemont, este
Fernando Álvarez de Toledo, Duce de Alba () [Corola-website/Science/304391_a_305720]
-
Chateau-Cambresis. Între anii 1567 și 1573 a fost guvernatorul Țărilor de jos (Belgia, Olanda de azi), unde a condus un corp de armată cunoscut ca un regiment de groazä, prin cruzimea cu care a înăbușit revolta, căutând să extermine ereticii protestanți, fiind un catolic inverșunat, (sunt 6000 de răsculați executați), soldații pârjolesc localități, jefuind și omorând locuitorii, ca de exemplu în: (Brüxel, Antverpen, Meheln). O altă mäsură de oprimare a protestanților, a fost încercarea de a menține controlul asupra tiparului (tipăritul
Fernando Álvarez de Toledo, Duce de Alba () [Corola-website/Science/304391_a_305720]
-
pe cei ce cäutau sä tipărească sau sä vândă cărți interzise de papă Index librorum prohibitorum. Datorită acestor atrocități a ducelui de Alba, refugiații din toate cele 17 provincii ale Țărilor de Jos, cer retragerea trupelor spaniole și tolerarea religiei protestante "Genter Pazifikation" (Pacea de la Geneva) (1567) ,astfel este numit ca guvernator al Țărilor de Jos Ioan de Austria fratele vitreg al monarhului. Ducele de Alba fiind însărcinat de Filip II, de a conduce mai departe războiul impotriva Franței, obligând papa
Fernando Álvarez de Toledo, Duce de Alba () [Corola-website/Science/304391_a_305720]
-
regiunii formate din partea Arhidiocezei Vilniusului rămasă în granițele Poloniei. Tot aici se află și reședința Arhiepiscopiei Białystokului și Gdańskului din cadrul Bisericii Ortodoxe Poloneze autocefale. Białystok are cea mai mare concentrație de ortodocși din Polonia. La Białystok, există și câteva biserici protestante: una luterană, două penticostale, una baptistă, o congregație a Bisericii lui Dumnezeu în Hristos și o biserică adventistă de ziua a șaptea. De mai multe secole, orașul este principalul nod de transport din voievodatul Podlasia și din întreaga zonă nord-estică
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
de a se face pastor evanghelic, dedicându-se cu precădere filosofiei, și pleacă la Berlin, pentru a audia cursurile lui Schelling. Reîntors la Copenhaga, începe să publice articole, pamflete, aforisme și parabole cu caracter filosofic și religios, criticând suficiența clerului protestant danez. Debutează editorial încă din 1838 cu lucrarea "Af en endnu levendes Papirer" ("Din hârtiile cuiva încă în viață"), o analiza critică necruțătoare a romanului "Kun en Spillemand" ("Un biet scripcar") al lui Hans Christian Andersen. Începând cu anul 1843
Søren Kierkegaard () [Corola-website/Science/298030_a_299359]
-
ortodox pe care îl cunosc din familie, iar o mică minoritate apelează la serviciile spirituale ale riturilor iudaice mai noi, ca de exemplu iudaismul conservativ și reformat. De asemenea exista mii de karaiți, evrei creștinați - majoritatea membri ai unor comunități protestante, denumite evrei mesianici, și un număr foarte mic de evrei romano-catolici, câteva sute de samariteni. Arabii sunt 91% musulmani suniți și 9% creștini de mai multe rituri. Druzii, care, în general, se consideră arabi, au un cult provenit din islamul
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
ortodoxă, doar copiii care au mame evreice sunt considerați evrei. La momentul respectiv Israelul a acceptat primirea unui număr mic de refugiați din sudul Vietnamului și din Bosnia. De asemenea s-au mai stabilit în țară mici noi comunități creștine protestante și neo- protestante din Germania, Finlanda, etc precum și o comunitate mică a evreilor negri din Statele Unite. În ultimul deceniu, un mic număr de persoane din țări europene România, Rusia, Ucraina etc., din Filipine, Thailanda, China, din Africa și America de Sud care
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
care au mame evreice sunt considerați evrei. La momentul respectiv Israelul a acceptat primirea unui număr mic de refugiați din sudul Vietnamului și din Bosnia. De asemenea s-au mai stabilit în țară mici noi comunități creștine protestante și neo- protestante din Germania, Finlanda, etc precum și o comunitate mică a evreilor negri din Statele Unite. În ultimul deceniu, un mic număr de persoane din țări europene România, Rusia, Ucraina etc., din Filipine, Thailanda, China, din Africa și America de Sud care au venit la
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
pentru mecanismul de soluționare bazat pe decizia judecătorului-creator-de-lege și cu valoare de precedent (unii dintre membrii a două grupuri cetățenești au cerut reformarea sistemului în sensul unei raționalizări și codificări a lui, anume Levellers - meseriași și soldați - și "Diggers" - protocomuniști protestanți apăruți și ei în timpul Războiului civil englez; principala critică a unui sistem în majoritate necodificat și ale cărei noi soluții se bazează pe judecătorul-legislator, se reducea oarecum la imprevizibilitatea sistemului, însă toate cererile reformatorilor au fost ulterior respinse (până și
Drept jurisprudențial (comun) () [Corola-website/Science/312506_a_313835]
-
inclinații pentru matematică și pentru științele naturii. În 1912 a emigrat în Palestina, iar în anul următor s-a înscris la facultatea de medicină a Universității americane din Beirut, în Liban, care pe atunci, în timpul dominației otomane, se numea Colegiul protestant sirian. În 1914, în urma izbucnirii primului război mondial ca cetățean rus, a fost internat de autoritățile turcești și a fost nevoit să-și întrerupă studiile. În 1915, Kleitman a reușit să se alăture marelui grup de cetățeni ai S.U.A. care
Nathaniel Kleitman () [Corola-website/Science/312509_a_313838]
-
duc o politică pacifică, încercând să aplaneze conflictele dintre cele două facțiuni religioase. Cu Colocviul de la Poissy din 9 septembrie 1561, regina mamă speră să găsească o cale de înțelegere între partea catolică, reprezentată de cardinalul de Lorena și partea protestantă, reprezentată de Théodore de Bèze, dar nici un acord nu este acceptat. Se autodizolvă fără aprobarea Caterinei în 13 octombrie 1561 , iar incidentele se multiplică în provincie împărțite în acte iconoclaste și violențe fizice. În 16 noiembrie 1561 masacrul de la Cahors
Carol al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/312545_a_313874]
-
1561 , iar incidentele se multiplică în provincie împărțite în acte iconoclaste și violențe fizice. În 16 noiembrie 1561 masacrul de la Cahors, în care își pierd viața treizeci de protestanți confirmă acest eșec. În 17 ianuarie 1562, Edictul de la Saint-Germain-en-Laye, permite protestanților, practicarea cultului lor în sate și în suburbiile orașelor. Cu Masacrul de la Wassy din 1 martie 1562, opera ducelui de Guise, izbucnește primul război religios. Ducele a spus că a fost un accident regretabil, dar pe străzile Parisului este primit
Carol al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/312545_a_313874]
-
continuă spre Salon-de-Provence, unde Caterina îl întâlnește pe astrologul său Nostradamus, apoi în Aix-en-Provence, unde este parlamentul din Provence. Suita regală ajunge la Toulon și Marsilia, în 1564 unde poporul îi sărbătorește și apoi părăsește o Provence pacificată. În orașele protestante ale Gasconiei sunt primiți cu respect, nimic mai mult. Toulouse și Bordeaux sunt mai liniștite, fiind în mâinile catolicilor. Marele tur se îndreaptă spre Bayonne (14 iunie) și se oprește la Mont-de-Marsan pentru două motive: Caterina dorește să o întâlnească
Carol al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/312545_a_313874]
-
o întâlnească pe fiica sa, Elisabeta soția lui Filip al II-lea și să negocieze un tratat cu Spania, care eșuează. În iulie Gascogne este din nou traversată, apoi în august și în septembrie, valea Charente: în această regiune, comunitatea protestantă este în minoritate, iar protestanții aplică reticenți Edictul de la Amboise. Peste tot întâlnesc o mare loialitate față de rege. Singurele probleme sunt la La Rochelle, unde protestanții se arată nemulțumiți și la Orléans, unde convoiul este primit cu o revoltă. În
Carol al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/312545_a_313874]
-
durabile între cele două facțiuni religioase; dar la câteva zile după nuntă, 22 august 1572, are loc atentatul împotriva lui Gaspard al II-lea de Coligny, căpetenia hughenoților. Temând o revoltă, la sfatul Caterinei de Medici, Carol decide exterminarea căpeteniilor protestante cu câteva excepții, printre care prințul de sânge Henric de Navarra și prințul de Condé. Această decizie declanșează masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu(24 august 1572), care a făcut mii de victime la Paris și în majoritatea orașelor Franței. Determinat
Carol al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/312545_a_313874]
-
a murit anul următor. Conform tradiției în familia regală, Anna și sora ei au fost separate de tatăl lor și stabilite în propria lor casă la Richmond, Londra. La instrucțiunile lui Carol al II-lea ele au fost crescute ca protestante. Au fost plasate în grija colonelului Edward Villiers și a soției acestuia, Lady Frances Villiers, iar educația lor s-a axat pe învățăturile bisericii anglicane. În jurul anului 1671, Anna a făcut cunoștință cu Sarah Jennings, care mai târziu îi va
Anna a Marii Britanii () [Corola-website/Science/312548_a_313877]