3,259 matches
-
a oricărui totalitarism ideologic. Nouă nu ne era o frică exacerbată de „infiltrați”, știam iute să-i depistăm, ba eram chiar capabili de a-i diferenția: de a-i separa pe „simplii și pașnicii” informatori de reala molimă care erau provocatorii, inși periculoși, Într’ adevăr; și nazismul, și comunismul, În faza lor finală, mai ales, s-au sprijinit binișor pe aceștia. (În romanul meu Pândă și seducție, scris la Stockholm În vara lui ’76 și care a zăcut ascuns În sertarele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Pândă și seducție, scris la Stockholm În vara lui ’76 și care a zăcut ascuns În sertarele mele vreo cincisprezece ani, am subliniat clara, sensibila diferență Între cele două prototipuri: informatorul, o specie veche, cunoscută și de imperiile antice și provocatorul, o invenție, spuneam, a dlui Goebbels, prietenul și complicele lui Hitler - romancier, În orele sale libere! -, cel care nu se satisface doar „de a asculta și a raporta”, ci, „nemulțumit de slaba recoltă pe care o adună, sau chiar și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
slaba recoltă pe care o adună, sau chiar și de mediocritatea sau ezitarea insurgenților, Îi provoacă, În sensul că Îi Îndeamnă să-și radicalizeze pozițiile și opiniile, pentru a duce apoi stăpânirii polițienești sau politice un „raport” cu adevărat remarcabil! Provocatorul, spre deosebire de umilul „funcționar al delațiunii”, care este informatorul, nu vrea să facă doar „servicii”! El are orgoliul de a precipita lucrurile, are orgoliul propriei persoane și a „misiei” sale și, dintre aceștia, nu rareori, sistemele politice extremiste Își aleg propriii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
permanentă”, treptele, firele de legătură nu sunt total rupte, sparte. În deceniile pe care le-am petrecut eu și prietenii mei sub tot felul de forme de „comunism aplicat”, dacă nu am putut să ne ferim totdeauna de informatori, pe provocatori Îi depistam cu regularitate și Îi excludeam ferm din grupul și discuțiile noastre. Dar, cum spuneam, a trebuit, În acele decenii de opresiune și de luptă cu cenzura și cu oportuniștii de felurite tipuri și calibre ale puterii, să ne
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nostru și al mass-mediei - așa cum, Înainte de război, epitetul de „hoț” era cel infamant! - și a ajuns să Însemne, prin abuz semantic, cu mult mai mult decât semnifica el la origine. Și astfel, noțiunea de „oportunist” și cele de „informator” și „provocator” s-au topit una’ntr-alta; ba, În unele avalanșe imprecative, În ziare sau chiar la Parlament, cuvântul securist a ajuns să Înlocuiască tradiționala trimitere ad madrem!... Cele vreo două decenii petrecute la Paris - unde ne Întoarcem În fiecare iarnă - ca
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
apoi a sedus, a uimit dezabuzatul lector francez, față cu textul unui „metec” venit de pe undeva din Estul vag geografic și cultural al Europei, un autor ce mânuia cu atâta dezinvoltură, cu atâta „cinism” tropi ai gândirii și judecăți intens provocatoare, călcând nu rareori În picioare acel „bun-simț” pe care au dansat, un lux insuportabil al unei psihologii dispărute, snobi ca Brummel și Oscar Wilde sau poeți travestiți dintr-o rarisimă pudoare În Înțelepți de salon precum un La Rochefoucault. Dar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
va impune și mai mult numele eminescologului Theodor Codreanu, cel cunoscut din Eminescu Dialectica stilului (Editura Cartea Românească, București 1984) și din Modelul ontologic eminescian (Editura Porto-Franco, Galați, 1992). "Deșteptarea" (Bacău), nr. 2951, 7 februarie 2000 Adrian COSTACHE O carte... provocatoare I. Profesorul Theodor Codreanu de la Liceul Teoretic "Cuza Vodă" din Huși este unul din acei intelectuali speciali care amintesc de învățământul preuniversitar din perioada interbelică, prin seriozitatea aplecării către marile teme ale culturii române. De obicei acești intelectuali se dedică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
invazia, fără piedici, a subculturii și surogatelor fumigene. Limbajul și alura disprețuitoare a unor așa-ziși elitiști dintr-un postmodernism artificial pentru că n-are obiect, ignorând componentele stabile ale spiritualității de la Carpați la Gurile Dunării, se transformă într-un comic provocator. Atacurile grobiene asupra lui Eminescu, și nu numai, corespund unei demitizări prin miticizare. În consens cu incitantul capitol De ce totuși Eminescu și Einstein?, aș adăuga constatarea marelui fizician că geniile nu sunt bine văzute de mediocrități. În context românesc, eludând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lumina cerească. Sau iată ce afirmă în chiar ultimul capitol, aproape anulându-și eforturile de până atunci: Spre deosebire de Bacovia (sic!), Cezar Ivănescu a regăsit calea suferinței creștine, asumându-și drumul crucii..." Antiteza e evidentă! Nu lipsesc ipotezele spectaculare și afirmațiile provocatoare, cum este aceea conținută în comentariul poeziei Plumb, în care Th. Codreanu vede un Luceafăr de "semn întors", concentrat în doar două catrene. Altfel spus, este "istoria hiperconcentrată a incompatibilității iubirii în raportul dintre Eros și Thanatos. Drama hyperionică provine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
L.C.] un op consacrat transmodernismului. Insațiabil cititor, profesorul de Huși, mereu atent la "provocarea valorilor", stăruie acum asupra proiectului transmodernist, oferindu-ne suntem tentați să credem o carte "din viitor". Altminteri n-am putea explica dezinteresul pentru acest, cu adevărat provocator, titlu. Știm însă că Theodor Codreanu nu e pe placul elitiștilor dâmbovițeni. Cărțile sale, masive, riguros articulate, merg în altă direcție exegetică. Dar criticul (care e și prozator; să amintim, în treacăt, că debuta, în 1981, tot la editura ieșeană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
capitole, are aproape 650 de referințe bibliografice, ceea ce-i conferă o deosebită rigoare documentară. Primul capitol, Autohtoni și periferici, dă, de fapt, osatura doctrinară a întregii lucrări, exprimând relația/raportul dintre autohtoni (centrali) și periferici (marginali). În context, este extrem de provocatoare ideea că "dezvoltarea se întâmplă doar atunci când decizia este la centrali, iar "decăderea" începe în momentul în care perifericii acced la decizie". Exemplificând, în cel de-al doilea capitol intitulat A treia relație, se remarcă eroismul celor de la marginea imperiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Constantin TRANDAFIR Despre "Cabala antieminesciană" 63 Zoe DUMITRESCU-BUȘULENGA "Demitizarea" lui Eminescu? 66 Constantin CUBLEȘAN Disputele continuă 69 Ion FILIPCIUC O pagină eminesciană întreagă 73 Adrian VOICA Două cărți despre Eminescu 75 Ștefan MUNTEANU Cazul Eminescu 77 Adrian COSTACHE O carte... provocatoare 78 Gheorghe LUPU Moartea civilă a lui Eminescu 81 VARVARIENII, GALAȚI, EDITURA PORTO-FRANCO, 1998 Simion BOGDĂNESCU Theodor Codreanu Prozator și poet de idei 84 Nicolae RUSU Magia și savoarea subtextului 86 Mioara BAHNA Theodor Codreanu: "Varvarienii" 94 ESEU DESPRE CEZAR
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
procura informații, gratuit sau remunerat, din cercul său profesional sau politic. Aceștia aveau „un caracter flexibil” și li se acorda o încredere limitată și condiționată, deoarece nu era exclus „să lucreze pe două tablouri”, adică să fie agenți dubli sau provocatori. 3. Informatorii, altă categorie de auxiliari, erau definiți ca „fiecine, care are de spus ceva și dă relațiuni de interes unui funcționar, este considerat de informator” Ei puteau fi „voluntari” (cei care se prezentau benevol), „involuntari” (cei care trebui căutați
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aceste state au alocat fonduri și au întărit compartimentul informativ, pe care l-au direcționat către vecini, implicit către România. A doua etapă a cuprins declanșarea unor acțiuni de spionaj clasic, la care s-au adăugat pe parcurs noi componente provocatoare de natură a defăima imaginea României și, implicit, de a-și promova interesele revizioniste. La granița de est, noile autorități sovietice au declanșat operațiuni militare, de gherilă și teroriste, pentru a destabiliza situația internă, eventual regimul politic, și a-și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la rândul lor, demontate, iar ministrul de Justiție și judecătorul de instrucție „s-au pretat la fapte josnice”, printre care: arestări de martori și presiuni, pentru a face declarații false, sustragerea de documente și de dosare, favorabile lui Cernat, acțiuni provocatoare la adresa sa și a familiei sale etc. În cele din urmă, puterea judecătorească a trebuit să recunoască nevinovăția directorului general al Închisorilor, care a fost achitat prin sentința nr. 970/8 martie 1928. Dar noul ministru de Justiție, Stelian Popescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1939 și începutul anului următor în Capitală au avut loc greve la câteva întreprinderi, acestea fiind organizate de mișcarea comunistă, care au exploatat creșterea prețurilor, salariile scăzute și reducerea câștigului familial datorită concentrărilor efectuate. După lichidarea focarelor subversive și arestarea provocatorilor, Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor din Prefectura Poliției Capitalei a elaborat o lucrare analitică privind această acțiune. În esență, liderii comuniști s-au declarat „mulțumiți” de rezultatul obținut, aceasta fiind dovada că și în timp de dictatură se pot
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ce s-au răsfrânt atât asupra regimului cât și, mai ales, asupra organizațiilor proprii”, acestea conducând la o pierdere de popularitate. Printre greșeli s-au numărat imixtiunile în atribuțiile organelor de stat, procurarea de fonduri prin mijloace ilegale și acțiunile provocatoare din timpul campaniei electorale, care au dovedit că partidul este „lipsit de elemente bine pregătite”, iar cele existente, în mare parte, sunt generatoare de conflicte și erodează conștiința unității de partid. A.1.b. Corpul Detectivilor, structura informativă acoperită a D
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Tito," "Tito Iuda și complicii lui," "trădătoridemni de dispreț și lachei imperialiști," "haită de rechini faliți", "trădători ai internaționalismului proletar," "mesagerii siniștri ai lagărului războiului și morții, ațîțători trădători la război și demni urmași ai lui Hitler," "bandă de spioni, provocatori și ucigași," "cîini ținuți în lesă de americani, rozînd oasele imperialiștilor și lătrînd ca să apere capitalul american," "noul țar al pan-sîrbilor și al întregii burghezii iugoslave."29 Ruptura de Uniunea Sovietică și de statele comuniste a izolat Iugoslavia și a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
poate fi privită ca o replică a cutremurului conceptual produs de această carte în ceea ce până în acel moment constituia "ariergarda consensului societal" al literaturii didactice. Odată cu apariția acestui manual inedit în tradiția literaturii didactice prin discursul său novator și deliberat provocator, nu mai putem vorbi despre o ariergardă a discursului didactic în care se condensează consensul societal asupra trecutului. 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar Doctrina pură a comunismului nu poate fi decât antinaționalistă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reconfigurare a memoriei publice românești pe aliniamentele eticii europene a memoriei. În acest an poate fi reperată producerea unei masive prefaceri a ordinii discursive a memoriei publice românești. În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
2002, p. 122) și-au făcut apariția și manuale care deviau dramatic de la linia tradițională. Exemplul cel mai eclatant în acest sens este fără îndoială manualul de Istoria românilor redactat de S. Mitu et al. (1999), care prin abordarea sa provocatoare și neconvențională în raport cu tradiția consacrată a generat un scandal național soldat în cele din urmă cu retragerea manualului din circuitul școlar (Pârâianu, 2002). Facțiunea naționalist-tradiționalistă, deși a câștigat lupta cu manualul, a pierdut pe termen lung bătălia cu noua paradigmă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
procesul de mobilizare și de acțiune colectivă poate să devină dificil și uneori poate fi distrus din cauza reacțiilor celor care dețin puterea, care pot recurge la represiuni, ridicînd costurile acțiunii colective. În astfel de situații atît deținătorii puterii cît și provocatorii care se organizează, ar trebui să înfrunte situația și amenințările ce indică măsura în care alte grupuri, inclusiv guvernul, sînt: a) vulnerabile în fața noilor revendicări care, dacă au succes, ar putea spori posibilitatea realizării intereselor provocatorului; b) în măsura să
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
deținătorii puterii cît și provocatorii care se organizează, ar trebui să înfrunte situația și amenințările ce indică măsura în care alte grupuri, inclusiv guvernul, sînt: a) vulnerabile în fața noilor revendicări care, dacă au succes, ar putea spori posibilitatea realizării intereselor provocatorului; b) în măsura să amenințe cu alte revendicări care, dacă au succes, ar reduce posibilitatea realizării intereselor provocatorului [1978, 54 -55]. (Cvasi)teoria lui Tilly are avantajul de a fi legată în mod concret de cercetarea empirică și de a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în care alte grupuri, inclusiv guvernul, sînt: a) vulnerabile în fața noilor revendicări care, dacă au succes, ar putea spori posibilitatea realizării intereselor provocatorului; b) în măsura să amenințe cu alte revendicări care, dacă au succes, ar reduce posibilitatea realizării intereselor provocatorului [1978, 54 -55]. (Cvasi)teoria lui Tilly are avantajul de a fi legată în mod concret de cercetarea empirică și de a scoate în relief în orice stadiu al organizării, al mobilizării și al folosirii resurselor în acțiunea colectivă care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pentru că sînt constrînse să intre în competiție între ele, cu scopul de a învinge în alegeri, și deci trebuie să se distingă de concurență și să facă o ofertă atrăgătoare, și, în măsura posibilităților, unică. Așa cum a scris în mod provocator, dar nu incorect Anthony Downs [1988, 60]: "partidele formulează propuneri politice pentru a cîștiga alegerile; nu urmăresc să cîștige alegerile pentru a realiza propuneri politice." Tra-dus în termeni organizaționali, aceasta ar însemna că partidele se conformează modelului organizațional și programatic
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]