37,224 matches
-
lied, de molcomeală și resemnare, contrastînd violent cu jovialitatea excepțional de productivă în situații burlești, cu bogate implicații ludice ale personajului". Materia e prizată cu finețe, evaluată de degetele experte ale artizanului-exeget, în stările sale diverse, de la densitatea inertă a prozei, la evanescența, grația aeriană, volatilă ce o proiectează în înaltul liricii. Comentatorul se străduiește, și de cele mai multe ori izbutește, a descifra în arabescul verbal prezența particulară a unei psihii inconfundabile, ca motivație, ca �esență subtilă" a rostirii poetice: Pentru a
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
coafura geometrică/ și tresar văzînd că tinerețea vine spre mine/ cu șolduri de gresie cu sîni violenți" (Bucuria de a ști)". Nicolae Velea mi-a spus cîndva că îl socotește pe Cornel Regman drept cel mai de seamă critic de proză român. Citatele de mai sus nădăjduim că sînt în măsură a sugera și finele antene ce și le-a dezvoltat pentru înțelegerea poeziei, în oglinzile căreia va fi sesizat și o răsfrîngere a propriului chip lăuntric, sensibilizat și melancolizat prin
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
odinioară, nu și pentru tinerii noștri cărora bogzianul "Jurnal de sex" le este un înaintaș depășit ca expresie și care fac să se rîdă din orice. "Hliziții" - i-am și numit, fără să precizez însă că "hlizirea" aceasta, extinsă dinspre proză la poezie și chiar la critică, e o formă de bășcălie textuală limitînd artisticul la sfera epidermică, la reacțiile în lanț ale bunei dispoziții, care include printre componentele ei nevoia de maculare și stîlcire". Din acest unghi al expresivității ludice
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
sofisticată), la ordonarea o dată pentru totdeauna (deși schemele obținute se declară mereu a fi doar unele posibile) a celui mai nestatornic dintre genurile literare. Aproape orice plecare în străinătate, în special în zona franceză, avea ca rezultat o sistematică a prozei sau a poeziei. Cărțile scrise în această perioadă de frenezie taxonomică sînt citite azi ca eseistică de bună calitate, elegantă și ermetică pe alocuri. Rămîne de văzut cît au contribuit ele la clarificarea cu adevărat a liniilor tabloului poetic românesc
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
notația de vise, astfel încît visul e prins în ghearele �realității" prin stricta datare, de jurnal, iar �realitatea" capătă aspectul halucinatoriu și discontinuu dictat de logica visului. Corin Braga - Oniria, jurnal de vise (1985 - 1995); Paralela 45 - colecția 80, seria proză; Pitești; 1999; 178 p. Visul și psihoistoria Corin Braga, autorul jurnalului de vise Oniria, este lector de literatură comparată la Facultatea de Litere din Cluj. Un fapt pe care cel care a citit doar jurnalul său nu l-ar putea
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
în întinsul cărții și unele evidente exagerări în judecățile criticului, presînd de obicei "în sus", mai ales cînd e vorba de poeți și prozatori. Prea des e folosit în încheieri calificativul "important", înlocuit altă dată de elogii mai puțin circumstanțiale. Proza lui Baconsky, "într-o măsură mai mare decît poezia (...) îi asigură (...) un loc de primă mărime printre scriitorii români de după război"". Dar iată și o exagerare presînd "în jos". Istoria literaturii române de I. Negoițescu e tratată, după o seamă
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
cu o mare intuiție a mișcărilor sufletești. S-a imputat operei lui Slavici rigorismul moral, considerîndu-se că "eticismul aspru de pastor" (l-am citat pe Pompiliu Constantinescu) ar fi dăunat viziunii creatoare a prozatorului. Incontestabil, moralitatea, adesea excesivă, e specifică prozelor lui Slavici și pare bine deplasată cititorului de astăzi. Întrebarea e însă dacă eticismul tulbură planul artei. Să repet mai întîi că Slavici a creat o literatură realistă și recrearea mediului evocat nu putea fi artistic realizată prin ignorarea sau
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
autorul pe care-l publică. În cazul unei vedete poate n-ar fi nevoie, dar un debutant are neapărat nevoie de un CV, este un gest civilizat față de cititorul său. Veronica A. Cara debutează la Editura Gramar cu volumul de proză scurtă Viața pe acoperiș. Despre această autoare nu aflăm decît că este extraordinar de talentată din prefața lui Valeriu Rîpeanu. Apar și alte necunoscute. De ce la Gramar? O editură care, după știința mea, nu prea susține debutanții; pînă acum politica
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
separate tematic. În cîteva dintre ele se face simțită o puternică filieră (tematică) rurală de subiecte și de atmosferă. Dacă sursa este autobiografică sau nu, nici nu mai contează. Pentru că sînt evidente rădăcinile în tradiția literaturii române. Avem tone de proză orientată tematic spre lumea rurală chiar și după cel de-al doilea război mondial. Scriitorul român este încă atras de această �zonă", iată, și în mileniul trei. Veronica A. Cara este un �caz" literar interesant tocmai prin claritatea influențelor pe
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
care au mai făcut-o atîția, descoperă cu ingenuitate locurile (prea comune) din aria tematică amintită. Însă, interesant este că, peste ritmul molcolm al narațiunii, intervine o influență mult mai proaspătă: misticismul, o achiziție a eliberării de după '90. Într-o proză despre Sfînta Paraschiva, autoarea propune o versiune personală a legendei - misticismul este placat pe viața rurală, așa cum a fost ea impusă de literatura postbelică. Dacă volumul s-ar fi limitat doar la aceste mișcări inconștiente, bineînțeles că nu ar fi
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
misticismul este placat pe viața rurală, așa cum a fost ea impusă de literatura postbelică. Dacă volumul s-ar fi limitat doar la aceste mișcări inconștiente, bineînțeles că nu ar fi meritat discutat. Cu atît mai mult, dacă amintim și prima proză, �existențialistă", camusiană ar dori autoarea, care ne oferă și un motto din Mitul lui Sisif, o piesă complet ratată, preferata lui Valeriu Rîpeanu. Însă, după o sută de pagini, apare, ca prin minune, o proză excelentă numită 336. Cele cîteva
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
mult, dacă amintim și prima proză, �existențialistă", camusiană ar dori autoarea, care ne oferă și un motto din Mitul lui Sisif, o piesă complet ratată, preferata lui Valeriu Rîpeanu. Însă, după o sută de pagini, apare, ca prin minune, o proză excelentă numită 336. Cele cîteva zeci de pagini descriu o călătorie în inima cartierului Militari cu autobuzul respectiv, extrem de aglomerat, plin de pensionari enervanți. În paralel, personajul principal, o tînără, suferă grave perturbări de percepție: vede oglindindu-se în fereastra
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
Cara exploatează anomalia pe plan psihologic și chiar social. Acel dublu deformat fizic al tinerei zvelte și elegante prilejuiește pasaje de analiză profundă. Ruptura psihică este și de natură socială. Personajul feminin (pe care-l vom regăsi și în celelalte proze, deși cu alte nume) are o vîrstă încă neexploatată literar de scriitorii români contemporani: între 25 și 30 de ani. Vîrsta în sine este semnificativă. Copilăria și începutul adolescenței și le-a petrecut în alt regim politic și social. Schimbarea
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
transormă, în noul context, în halucinații. Veronica A. Cara are meritul de a fi identificat acest tip de alienare în rîndul tinerilor care au �prins" schimbarea în plină adolescență, în plină formare. Trecerea la urban este vizibil benefică. O altă proză bună este 24 iunie. Apoi intruziunea fantasticului devine rețetă și echilibrul se rupe - delirul înlocuiește construcția atentă. Iarăși apar influențe fruste, afișate aproape ostentativ, dar cu inocență. În Omul negru, atmosfera (și intriga) se aseamănă de multe ori cu aceea
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
migrează spre Cezara lui Eminescu - un vertij de locuri comune din manualele de literatură de liceu. Trebuie spus că stereotipia (înțeleasă negativ, în acest caz) este omniprezentă - din text nu am dedus asumarea acestui amalgam din partea autoarei. În cele două proze reușite, ea reușește să scape de tirania acestor reminescențe, reușește să fie originală. Tematica urbană aduce o perspectivă aparte, o privire atentă a realităților anilor '90. Numai că �subiectul" nu poate ține piept locului comun. Din păcate, există foarte multe
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
lucrurile astea, nici un narator alternativ. E aceeași voce care povestea la persoana a treia cu cîteva rînduri mai sus... Bineînțeles, întrebarea care persistă este de ce, în ciuda atîtor defecte, această carte merită atenție. Un răspuns incomplet ar fi că acele două proze, 336 și 24 iunie, sînt promițătoare. Răspunsul poate fi încheiat cu o ipoteză. Scriitoarea în cauză nu este �literată", cel puțin nu se simte din text, nu are educație filologică. Îl iubește pe Camus ca filosof, deși doar scriitorul mai
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
doar scriitorul mai rezistă în zilele noastre. Face tot felul de gafe pe care scriitorul literat învață să le evite din mers, din bibliografia obligatorie din facultate. M-am oprit la formație pentru că mă gîndesc la un alt debut în proză, cel al lui Ovidiu Verdeș, anul trecut, cu romanul Muzici și faze. Verdeș, teoretician literar de formație, construiește perfect, autobiografic, cum se poartă. Romanul său este o reușită certă. El propune la sfîrșitul anilor '90 o continuare solidă a tradiției
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
victorie a formației filologice. Veronica A. Cara, cu toate neajunsurile, reprezintă o alternativă - �scrisul nefilologic". Ea nu sondează în adîncime achizițiile noii literaturi. Scrie ca și cum nimic literar important nu s-ar fi întîmplat. Ignoră noutățile, modele și, bineînțeles, pierde. Totuși proza rezultată este una care poate avea priză la un public mai larg, poate însemna un ghiont dat unui anumit spirit de castă care domină (cu avantaje și dezavantaje) peisajul literar actual. Ovidiu Verdeș scrie, la rîndul său, complex, dar vizează
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
este direct, prețiozitățile, �tehnicismul" sînt eliminate. Din cu totul altă direcție, Veronica A. Cara (repet, cei doi autori nu sînt comparabili estetic - fiecare reprezintă însă un trend important) propune scriitura ingenuă, în forță, nepretențioasă. În același timp, este departe de proza de consum, prea accesibilă, pretenția rămîne înalt culturală. Impactul tematic este decisiv: în loc să întîlnim mărturii directe despre comunism, aflăm aceste povești prin intermediul bunicii tinerei protagoniste. Nu se mai simte nevoia demonizării acelei perioade. Compromisul, funcția în acel regim își pierd
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
pune eroii în mișcare. Așadar, digresiunile lungi, biografice, sociale, consemnarea și comentarea atâtor detalii economice, psihologice, filosofice, în timpul acțiunii romanelor, fac dificilă urmărirea intrigii. Aceasta, mai ales pentru cititorul modern de astăzi răsfățat de atâtea oferte narative, cititor obișnuit cu proza directă, fără complicații lăturalnice în raport cu interesul propriu-zis al lecturii. Deprindere accentuată în zilele noastre de invazia pe micul ecran a numitelor telenovele. Europa, s-a mai spus, ar avea la îndemână un subiect grandios în această privință; deși, pe noi
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
îngropăciune în ziua nunții, viața-moartea și binele-răul din rememorarea întreruptă de durere și halucinație de dinaintea morții. Un roman astfel mai curînd despre gustul dulce-amar al vieții decît despre moarte. Dina Hrenciuc - Pas în cerc, Editura Paralela 45, Colecția 80, Seria Proză, Pitești - București - Brașov - Cluj-Napoca, 2001, 110 p., f.p. Dezamăgirea poetului care urmărește vechile armuri și virtuți ale poeziei căzute în pasta realului, dulce-amară, zădărnicia lor pe care o recunoaștem fără să ne putem dezice de ele, aceasta mi se pare
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
care întorc ironia în absurd, care resping/ iubesc lumea aceasta imperfectă, dulci-amare, smulg volumului cîteva tristeți în blancurile de la capătul rîndurilor. Mariana Codruț - Blanc, Editura Vinea, Colecția OrfEu, București, 2000, 80 p., f.p. Revista, o antologie internațională de poezie și proză scurtă contemporană, pune laolaltă poeți diverși, greu de surprins într-un articol. Acest număr găzduiește însă și un interviu urmat de un grupaj de poezii de Ruxandra Cesereanu, traduse de Adam J. Sorkin. Interviul este o (lungă) confesiune-dezvăluire a atelierului
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
Firesc, nici un poet mare nu acceptă normalitatea. Dar ce era ciudat, era că Nichita elogia arta de a povesti, socotind-o un teritoriu mai greu de stăpânit. Nici un alt poet, din câți am cunoscut, nu se apleca înaintea roabei umile, Proza, să-i spele picioarele, ca Mântuitorul pe ale cerșetorilor.
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
N-am să mă refer acum la poezie - știu că este teritoriul cel mai urgisit, dar evit să-mi dau cu părerea acolo unde nu cred că mă pricep. Vreau, în schimb, să-mi mărturisesc gravele deziluzii trăite în domeniul prozei. În atmosfera greu respirabilă a Epocii de Aur am fost fericit să descopăr prozatori ale căror (puține) cărți le-am citit cu sufletul la gură, entuziasmat. Or, aproape nici unul dintre aceștia nu se află azi în rafturile librăriilor. La început
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
fiind o rarisimă excepție), în schimb despre Tudor Vasiliu mi s-a spus că s-a făcut... apicultor (de altfel, publicase și niște cărți cu albinuțe, pentru copii). De la Craiova a apărut la un moment dat un excepțional volum de proză scurtă, Labirintul, semnat de Aurel Antonie - despre care n-am mai auzit ulterior absolut nimic. Sorin Preda, autorul remarcabilelor Povestiri terminate înainte de a începe, este astăzi doar un stimabil profesor de jurnalistică. Ioan Groșan, sclipitorul semnatar al Caravanei cinematografice, ține
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]